ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 375/2022
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 375/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 23 februarie 2022
asupra cauzei de față, constată următoarele:
I. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța, secția a II a civilă la data de 05.05.2021 sub nr. x/2021, reclamanta A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B., anularea rezilierii contractului de arendă nr. x/19.08.2020.
II. Hotărârile care au generat conflictul de competență
Prin sentința nr. 1032/29.09.2021, Tribunalul Constanța, secția a II a civilă a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buftea.
Pe de o parte, instanța a reținut că litigiul are o valoare mai mică de 200.000 RON, respectiv potrivit contractului de arendă (art. 7 alin. (1) nivelul arendei este de 120 euro pentru anii 2021 și 2023.
Pe de altă parte, s-a reținut că art. 107 alin. (1) C. proc. civ. statuează că "Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel." Cum pârâtul domiciliază în Oraș Otopeni, competența teritorială aparține Judecătoriei Buftea.
Prin sentința nr. 18946/22.12.2021, Judecătoria Buftea, a declinat competența de soluționare în favoarea Tribunalului Constanța, a constatat conflictul negativ și a înaintat dosarul pentru soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție.
A reținut instanța că, în ceea ce privește valoarea efectivă a pretențiilor deduse judecății, acestea nu sunt de 120 de euro pentru anii 2021 și 2023, ci de 120 de euro pe hectar pe an, astfel cum rezultă din interpretarea coroborată atât a dispozițiilor contractuale agreate de părți (art. 7 alin. (1) din contract) dar și a ordinelor de plată de la dosarul declinat, care atestă plata unor tranșe datorate în baza contractului pentru anul 2021, valoarea unei singure tranșe fiind de peste 170.000 RON, sumă în mod evident, cu mult peste valoarea de 120 de euro reținută de prima instanță învestită.
Raportat la o suprafață totală de 481,2916 hectare (astfel cum este menționată în contract), rezultă că valoarea contractului, doar pentru anul 2021, este de aprox. 282.000 RON (120 euro/ha X 481 ha X 4.9 RON).
Față de această situație de fapt, sunt incidente în cauză prevederile art. 95 pct. 1 C. proc. civ. conform cărora competența de soluționare a cauzei în primă instanță aparține tribunalului, întrucât valoarea pretențiilor formulate de reclamant depășește limita de 200.000 RON.
III. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Ilfov, pentru următoarele argumente:
Obiectul cauzei îl constituie solicitarea reclamantei S.C. A. S.R.L. de anulare a rezilierii contractului de arendă nr. x/19.08.2020, contract încheiat între părți pe o perioadă de 10 ani, prin care reclamanta a primit în exploatare o suprafață de 481,2916 ha teren.
Potrivit acestui contract, nivelul arendei este de 120 de euro pe hectar pe an, pentru anii 2021 și 2023, așa cum rezultă din dispozițiile art. 7 alin. (1) din contract dar și din ordinele de plată a tranșelor respective, cuantumul unei singure tranșe fiind de peste 170.000 RON.
Raportând această sumă la suprafața de teren obiect al contractului de arendă (481,2916 ha), rezultă că valoarea contractului depășește cu mult cuantumul de 200.000 RON ce ar atrage competența judecătoriei în soluționarea cauzei.
Așadar, în lumina dispozițiilor art. 94 alin. (1) lit. k) C. proc. civ., competența materială astfel cum este determinată de dimensiunea pretențiilor deduse judecății, aparține tribunalului, iar nu judecătoriei.
În ceea ce privește competența teritorială, în lipsa inserării în contractul de arendă a unei clauze atributive de competență (cum este cazul în speță), în cauză sunt incidente dispozițiile art. 107 alin. (1) C. proc. civ. conform cărora "Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel".
Potrivit actelor dosarului, domiciliul pârâtului B., se află în orașul Otopeni, județul Ilfov, localitate aflată în circumscripția teritorială a Tribunalului Ilfov, astfel încât instanța competentă teritorial să soluționeze pricina este aceasta.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competența în favoarea Tribunalului Ilfov, instanță competentă material și teritorial în soluționarea pricinii, potrivit celor arătate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Ilfov.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 23 februarie 2022, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.