ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 340/2022

Ședința publică din data de 10 februarie 2022

Asupra recursul dedus judecății, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin contestația în anulare, înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a V-a civilă la 4 iulie 2019, sub nr. x/2019, contestatorul A. a solicitat, în contradictoriu cu intimata Administrația Sector 1 a Finanțelor Publice, anularea deciziei civile nr. 2026 din 25 iunie 2019, pronunțată de Tribunalul București, secția a IV-a civilă.

Prin încheierea din 25 octombrie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2019, Tribunalul București, secția a V-a civilă a dispus, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., suspendarea judecării cauzei până la soluționarea recursului declarat împotriva deciziei contestate.

Împotriva acestei încheieri a formulat recurs contestatorul A., care a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, la 13 februarie 2020, sub nr. x/2019/a1.

Prin încheierea din 21 octombrie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a dispus, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., suspendarea judecării recursului, reținând că, deși recurentul a transmis prin poșta electronică o cerere prin care a solicitat judecata în lipsă, aceasta nu poartă semnătura sa. Din acest motiv, curtea nu a dat eficiență solicitării recurentului cu privire la judecata în lipsă.

Împotriva acestei încheieri părțile nu au declarat recurs.

Prin rezoluția din 23 aprilie 2021, completul învestit cu soluționarea recursului declarat împotriva încheierii din 25 octombrie 2019, pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă în dosarul nr. x/2019, a stabilit termen de judecată la 9 iunie 2021, cu citarea părților, pentru verificarea îndeplinirii condițiilor de perimare a cererii de recurs.

Prin decizia nr. 570 din 9 iunie 2021, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a constatat perimat recursul declarat de contestatorul A. împotriva încheierii din 25 octombrie 2019, pronunțate de Tribunalul București, secția a V-a civilă, în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu intimata Administrația Sector 1 a Finanțelor Publice București.

Împotriva deciziei nr. 570 din 9 iunie 2021, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a declarat recurs contestatorul A. la 1 august 2021.

Fără a încadra în drept motivele invocate, recurentul a susținut că decizia recurată cuprinde mai multe erori care provin, probabil, din interpretarea probelor administrate în apărare de Biroul Executorului Judecătoresc B., care a întocmit dosarul de executare silită nr. x/2019.

A arătat că decizia atacată cu recurs cuprinde aspecte care nu au legătură cu cauza, referitoare la intimata Administrația Sector 1 a Finanțelor Publice, la faptul că recurentul ar fi transmis o cerere prin care ar fi solicitat judecata în lipsă, pe care nu ar fi semnat-o, precum și la faptul că decizia recurată este supusă recursului, în termen de 5 zile de la pronunțare.

Cererea de recurs a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 5 august 2021, sub nr. x/2019/a1, fiind repartizată, spre soluționare, Completului nr. 8.

Prin rezoluție s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, după efectuarea procedurii de comunicare, prevăzute de art. 490 alin. (2) C. proc. civ., coroborate cu cele ale art. 471 alin. (5) și (6) din același act normativ.

Prin raportul asupra admisibilității în principiu a recursului s-a reținut că decizia atacată are deschisă calea de atac a recursului, în raport de dispozițiile art. 421 alin. (2) C. proc. civ., însă recursul nu este declarat în termenul prevăzut de articolul anterior menționat.

În condițiile prevăzute de art. 493 alin. (4) C. proc. civ., raportul a fost analizat în completul de filtru și a fost comunicat părților pentru a formula, în scris, un punct de vedere.

Prin punctul de vedere la raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului, recurentul a solicitat refacerea raportului tinând cont de adresa trimisă de acesta la 6 decembrie 2021, în care prezintă situația reală din dosar.

Prin rezoluția din 19 ianuarie 2022 a fost stabilit termen de judecată la 10 februarie 2022, pentru analiza admisibilității în principiu a recursului.

La acest termen de judecată, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepția de tardivitate, în raport de dispozițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ.

II. Soluția și considerentele asupra recursului

Examinând recursul în raport de excepția de tardivitate, a cărei analiză este prioritară raportat la aspectele de fond ale cererii, față de caracterul său peremptoriu, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 421 alin. (2) C. proc. civ. "hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunțare."

În speță, decizia recurată a fost pronunțată la 9 iunie 2021, iar recursul a fost declarat la 1 august 2021, prin poștă electronică.

Raportat la datele speței, în conformitate cu art. 181 alin. (1), pct. 2 C. proc. civ., termenul de 5 zile, prevăzut de art. 421 alin. (2) C. proc. civ., pentru formularea recursului, s-a împlinit la 15 iunie 2021.

Prin raportare la această dată corespondența administrativă în format electronic inițiată de recurent la data de 20 iulie 2021 prin care solicita relații cu privire la dosar, distinct de împrejurarea că nu are valoarea unei cereri de recurs, a fost depusă ulterior împlinirii termenului de declarare a căii de atac.

Cum cererea de recurs a fost depusă la 1 august 2021, cu depășirea termenului prevăzut de lege, Înalta Curte constată că, în cauză, a intervenit sancțiunea decăderii recurentului din dreptul de a exercita calea extraordinară de atac, în temeiul art. 185 alin. (1) C. proc. civ., potrivit căruia "Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrge decăderea din exercițiul dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel."

Căile de atac, termenele și condițiile în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, legiuitorul având în vedere interesul general de a înlătura orice cauze care ar putea ține în loc judecata unui proces.

În consecință, nici părțile și nici instanța de judecată nu pot deroga de la termenele prevăzute de lege pentru exercițiul unei căi de atac și de la modalitatea în care acestea se calculează.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte urmează a respinge, ca tardiv, recursul declarat de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 570 din 9 iunie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardiv, recursul declarat de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 570 din 9 iunie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10 februarie 2022.