ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 308/2022

Ședința publică din data de 09 februarie 2022

După deliberare, asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 10929 din 14 octombrie 2020, pronunțată de Judecătoria Timișoara, secția I civilă, în dosarul nr. x/2020, a fost admisă cererea formulată de reclamanta A. str. x, în contradictoriu cu pârâtul B.; s-a dispus obligarea pârâtului la plata sumei de 7503,70 RON, reprezentând restanțe la plata cheltuielilor comune, inclusiv penalități de întârziere, aferente intervalului noiembrie 2018 - mai 2020, datorate pentru atelierul foto deținut de acesta, situat în Timișoara, str. x; s-a luat act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.

Prin decizia civilă nr. 107 din 08 februarie 2021, pronunțată de Tribunalul Timiș, secția I civilă, în dosarul nr. x/2020, a fost respins apelul formulat de apelantul B. împotriva sentinței civile nr. 10929 din 14 octombrie 2020, pronunțată de Judecătoria Timișoara, secția I civilă, în dosarul nr. x/2020, în contradictoriu cu intimatul A. str. x.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul B., prin care a solicitat admiterea recursului.

Prin decizia civilă nr. 760 din 30 septembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, a fost respins, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul B. împotriva deciziei civile nr. 107 din 08 februarie 2021, pronunțată de Tribunalul Timiș, secția I civilă, în dosarul nr. x/2020.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs recurentul B..

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 25 octombrie 2021, și repartizat, aleatoriu, spre soluționare completului nr. 10 noul C. proc. civ.

Învestită cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, după efectuarea procedurilor de comunicare, a stabilit termen de judecată, în ședință publică, cu citarea părților în vederea judecării cererii de recurs deduse judecății.

Cererea de recurs a fost comunicată intimatei A. str. x, care nu au formulat întâmpinare.

Examinând cu prioritate, în condițiile art. 248 din C. proc. civ., excepția inadmisibilității recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată următoarele:

Dispozițiile art. 483 alin. (1) din C. proc. civ. prevăd că:

"Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului".

Potrivit dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs.

În speță, recurentul a formulat cerere de recurs împotriva deciziei nr. 760 din 30 septembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, prin care a fost respins, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul B. împotriva deciziei civile nr. 107 din 08 februarie 2021, pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosarul nr. x/2020, reținând, în esență, că potrivit art. 483 alin. (2) C. proc. civ., nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i) din cod, iar potrivit art. 94 lit. c) C. proc. civ., judecătoriile judecă în primă instanță cererile având ca obiect administrarea clădirilor cu mai multe etaje, apartamente sau spații aflate în proprietatea exclusivă a unor persoane diferite, precum și cele privind raporturile juridice stabilite de asociațiile de proprietari cu alte persoane fizice sau juridice, după caz; prin urmare, față de aceste dispoziții legale, instanța a apreciat, în raport cu obiectul cauzei, că recursul este inadmisibil.

Așadar, Înalta Curte reține că, având în vedere obiectul cauzei și faptul că litigiile dintre asociațiile de proprietari și persoanele fizice sau juridice nu au deschisă calea de atac a recursului, dar și că hotărârea atacată este definitivă, pronunțată în calea de atac a recursului, reiterarea aceleiași căi de atac este inadmisibilă, având în vedere că în dreptul procesual român sistemul căilor de atac este guvernat de principiul legalității, respectiv al unicității.

Potrivit principiului legalității căii de atac consacrat de art. 457 din C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.

O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii.

Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea însăși a acestora să se realizeze în condițiile legii.

Prin urmare, întrucât decizia atacată în prezenta cauză este o decizie definitivă, pronunțată în soluționarea unui recurs, părțile nu mai au deschisă calea de atac a recursului, având în vedere dispozițiile art. 460 alin. (1) C. proc. civ. care stipulează expres că o cale de atac poate fi exercitată împotriva unei hotărâri o singură dată.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul B. împotriva deciziei civile nr. 760 din 30 septembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, în dosarul nr. x/2020.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul B. împotriva deciziei civile nr. 760 din 30 septembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, în dosarul nr. x/2020.

Definitivă.

Pronunțată astăzi 09 februarie 2022, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.