ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2808/2021

Ședința publică din data de 16 decembrie 2021

Asupra recursului dedus judecății, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a V a civilă la 30 iunie 2020, sub nr. x/2020, revizuienții A., B., C., D., E., D. au solicitat, în contradictoriu cu intimata Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, revizuirea deciziei civile nr. 27 din 25 mai 2020, pronunțată de Tribunalul București, în dosarul nr. x/2018.

În motivarea cererii de revizuire, revizuenții au arătat că decizia atacată este potrivnică deciziei nr. 191 din 18 iulie 2019, pronunțată de Tribunalul București, în dosarul nr. x/2018, prin care a fost respins recursul formulat împotriva sentinței civile nr. 4643 din 4 mai 2018, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București. Învederează că prin această ultimă hotărâre a fost respinsă cererea privind întoarcerea executării, formulată de intimata Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, fiind reținut cu putere de lucru judecat că solicitarea astfel formulată nu este întemeiată întrucât titlul executoriu nu a fost desființat, nefiind formulată de către ANRP contestație la executare prin care să se solicite anularea formelor de executare emise în lipsa titlului executoriu. Mai arată că decizia administrativă de invalidare a fost emisă după ce titlul executoriu a fost pus în executare.

Prin decizia civilă nr. 121R din 20 august 2020, pronunțată de Tribunalul București, secția a V a civilă, a fost admisă excepția de necompetență materială, invocată din oficiu, și a fost declinată competența de soluționare a cererii de revizuire, în favoarea Curții de Apel București.

Prin decizia civilă nr. 555R din 9 septembrie 2021, Curtea de Apel București, secția a IV a civilă a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuienții A., B., C., D., E., D. împotriva deciziei civile nr. 27R din 25 mai 2020, pronunțată de Tribunalul București, secția a III a civilă, în dosarul nr. x/2018, în contradictoriu cu intimata Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

În considerentele acestei sentințe s-a reținut incidența dispozițiilor C. proc. civ. de la 1865, avându-se în vedere că executarea silită a cărei întoarcere s-a solicitat prin acțiunea înregistrată inițial pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București a fost pornită anterior datei intrării în vigoare a C. proc. civ. aprobat prin Legea nr. 134/2020, cererea de revizuire bazată pe contrarietate de hotărâri fiind analizată în temeiul dispozițiilor art. 322 pct. 7 din C. proc. civ. de la 1865.

S-a mai reținut că excepția autorității de lucru judecat a sentinței civile nr. 4643 din 4 mai 2018, definitivă prin decizia civilă nr. 191 din 18 iulie 2019 a fost analizată de instanță la pronunțarea deciziei civile nr. 27/2020, atacată cu revizuire, în considerentele acestei decizii fiind menționat că hotărârile pronunțate în dosarul nr. x/2018, inclusiv sentința apreciată ca fiind potrivnică, nu tranșează în mod definitiv litigiul, ci stabilesc că nu se poate solicita întoarcerea executării atât timp cât soluția în dosarul nr. x/2016 nu este irevocabilă.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs revizuenții A., B., C., D., E., D., fiind înregistrat la 21 octombrie 2021 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În motivarea recursului, revizuenții au arătat că, în mod greșit, s-a apreciat ca fiind inadmisibilă cererea formulată, în condițiile în care există două hotărâri potrivnice, respectiv decizia nr. 27 din 25 mai 2020 și decizia nr. 191 din 18 iulie 2019, pronunțată de Tribunalul București, în dosarul nr. x/2018, prin care a fost respins recursul declarat împotriva sentinței civile nr. 4643 din 4 mai 2018 a Judecătoriei Sectorului 2 București. Învederează că prin această ultimă hotărâre a fost respinsă cererea privind întoarcerea executării, formulată de intimata Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, fiind reținut cu putere de lucru judecat că acțiunea nu este întemeiată întrucât titlul executoriu nu a fost desființat, nefiind formulată de către ANRP contestație la executare prin care să solicite anularea formelor de executare emise în lipsa titlului executoriu. Mai arată că decizia administrativă de invalidare a fost emisă după ce titlul executoriu a fost pus în executare.

Solicită admiterea recursului și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru soluționarea fondului cererii de revizuire.

Examinând admisibilitatea căii de atac, Înalta Curte reține următoarele:

Cu caracter prealabil, constatând că cererea de executare silită a fost formulată la 28 iunie 2012, prin raportare la dispozițiile art. 24 C. proc. civ., potrivit cărora"dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare (15.02.2013)"și art. 25 din același act normativ, care prevăd că "procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi", Înalta Curte reține că litigiului de față îi sunt aplicabile dispozițiile Codului de procedură de la 1865.

În speță, prin cererea de revizuire, întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., s-a solicitat anularea deciziei civile nr. 27 din 25 mai 2020, pronunțată de Tribunalul București, în dosarul nr. x/2018, hotărâre irevocabilă, pronunțată în soluționarea unui recurs, întrucât se încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 191 din 18 iulie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2018 de Tribunalul București, prin care s-a respins recursul împotriva sentinței civile nr. 4643 din 4 mai 2018, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București.

Potrivit dispozițiilor art. 328 alin. (1) C. proc. civ. "hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită".

Astfel, regula în materia căii de atac ce poate fi exercitată împotriva hotărârii date asupra revizuirii este aceea că o astfel de hotărâre este supusă căii de atac prevăzută de lege pentru hotărârea revizuită - art. 328 alin. (1) C. proc. civ. În consecință, hotărârea dată asupra cererii de revizuire care are ca obiect o decizie a instanței de recurs este irevocabilă, astfel încât ea nu mai poate fi atacată cu recurs.

Art. 328 alin. (2) C. proc. civ. prevede că "dacă revizuirea s-a cerut pentru hotărâri potrivnice calea de atac este recursul, cu excepția cazului în care instanța de revizuire este Înalta Curte de Casație și Justiție, a cărei hotărâre este irevocabilă."

Din interpretarea prevederilor art. 328 alin. (2) C. proc. civ., reiese că intenția legiuitorului a fost aceea de a elimina calea de atac a apelului atunci când hotărârea a cărei revizuire se cere este supusă atât apelului, cât și recursului, iar nu aceea de a deschide calea recursului și în situația în care hotărârea supusă revizuirii pentru contrarietate de hotărâri este pronunțată în recurs.

Întrucât această dispoziție procedurală nu este de natură a deschide calea unui recurs la recurs, se aplică și în ipoteză contrarietății de hotărâri regula prevăzută la alin. (1) al art. 328 C. proc. civ., în sensul că, dacă hotărârea supusă revizuirii în temeiul art. 322 pct. 7 din același act normativ este irevocabilă, același caracter îl va avea și hotărârea pronunțată în revizuire.

Se reține că, potrivit dispozițiilor art. 129 alin. (1) C. proc. civ., legiuitorul a impus în sarcina părților obligația îndeplinirii actelor de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător.

Revine, așadar, persoanei interesate obligația de a sesiza jurisdicția competentă și de a formula căile de atac pe care le consideră necesare în apărarea drepturilor sale, însă în condițiile legii, cu respectarea normelor procesuale civile de ordine publică care reglementează regulile de sesizare a instanțelor judecătorești și de soluționare a cererilor deduse judecății, implicit și a căilor de atac.

Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală, constituie atât o încălcare a principiului legalității, cât și a principiului constituțional al egalității în fața legii, motiv pentru care apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Ca atare, în raport de dispozițiile legale care reglementează normele procesuale aplicabile în cauză, decizia nr. 555R din 9 septembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, ce a fost atacată cu recurs, nu este supusă, prin lege, cenzurii acestei căi de atac.

Pentru considerentele anterior reținute, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul declarat în cauză, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuenții A., B., C., D., E., D. împotriva deciziei nr. 555R din 9 septembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16 decembrie 2021.