ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 811/2021

Ședința publică din data de 8 aprilie 2021

asupra recursului de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de revizuire înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, la 20 octombrie 2017, sub nr. x/2017, revizuenta A., în contradictoriu cu intimata Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, a solicitat revizuirea sentinței civile nr. 3428/22.03.2017 pronunțată de Judecătoria sectorului 2 București, în dosarul nr. x/2014, pe motiv că aceasta încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 532R/17.06.2016 a Tribunalului București, secția a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2016.

Cererea a fost fundamentată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, prin decizia civilă nr. 717R din 12 noiembrie 2020, a respins calea extraordinară de atac, ca inadmisibilă.

În argumentarea soluției, instanța s-a raportat la cerințele impuse de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. pentru admisibilitatea cererii de revizuire și a constatat, raportat la cele două hotărâri potrivnice arătate, sentința civilă nr. 3428/22.03.2017 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București, irevocabilă prin decizia nr. 358/2017 și decizia civilă nr. 532R/17.06.2016 a Tribunalului București, secția a IV-a civilă, că nu este îndeplinită condiția ca în al doilea proces să nu se fi invocat autoritatea de lucru judecat sau, dacă a fost ridicată, să nu se fi discutat excepția. Or, neîndeplinirea acestei condiții face de prisos verificarea îndeplinirii, pe fond, a celorlalte condiții expuse anterior.

Din considerentele sentinței civile nr. 3428/22.03.2017 a rezultat că instanța a analizat excepția autorității de lucru judecat și a apreciat că nu există identitate de obiect. Totodată, din motivarea deciziei civile nr. 358R pronunțate la 19 septembrie 2017 de Tribunalul București, secția a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2014, asupra cererii de recurs formulată împotriva sentinței civile nr. 3428/22.03.2017, s-a reținut că tribunalul, respingând recursurile, ca nefondate, a statuat că motivele referitoare la încălcarea autorității de lucru judecat a deciziei civile nr. 532R/17.06.2016 cu privire la cererea de întoarcere a executării silite pentru suma de 1.000 RON reprezentând onorariu de avocat înlăturat din cheltuielile de executare, sunt nefondate deoarece nu este întrunită tripla identitate de părți, obiect și cauză impusă de dispozițiile art. 1201 din C. civ. de la 1864, obiectul celor două cauze fiind diferit, chiar dacă este vorba despre același dosar de executare silită. Instanța de recurs a concluzionat că, în mod corect, prima instanță a respins excepția autorității de lucru judecat, nefiind întrunită tripla identitate de părți, obiect și cauză .

În această situație în care, în al doilea proces, prima hotărâre a fost invocată și instanța a respins excepția autorității de lucru judecat, partea nu mai poate reitera aceeași excepție pe calea revizuirii, deoarece se opune însăși autoritatea de lucru judecat asupra rezolvării date excepției procesuale respective. În caz contrar, ar însemna ca instanța sesizată cu cererea de revizuire să nu se limiteze doar la anularea celei din urmă hotărâri, ci să examineze și modul de rezolvare a excepției autorității de lucru judecat, cu alte cuvinte, să exercite un control judiciar care, însă, nu se poate realiza prin intermediul revizuirii.

Împotriva soluției dispuse în calea de atac a revizuirii, revizuenta A. a promovat recurs.

În dezvoltarea motivelor a susținut nelegalitatea deciziei instanței de revizuire prin aceea că, în mod greșit, s-a apreciat asupra condițiilor impuse de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. în sensul neîndeplinirii acestora. Contrar argumentelor reliefate în decizia atacată, excepția autorității de lucru judecat invocată de revizuentă în fața Judecătoriei sectorului 2 București, în dosarul nr. x/2014, raportat la decizia civilă nr. 532R/17.06.2016, nu a fost discutată în fața instanței. Drept urmare, este admisibilă cererea de revizuire a sentinței nr. 3428/22.03.2017, întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

Recurenta a expus în detaliu motivele pentru care consideră potrivnice deciziile nr. 532R/17.06.2016 și nr. 3428/22.03.2017 din perspectiva dispunerii în cel de-al doilea dosar a unei noi întoarceri de executare silită pentru suma de 1.000 RON reprezentând cheltuieli de executare - onorariu de avocat și a solicitat, în final, admiterea cererii de revizuire a sentinței nr. 3428/22.03.2017 prin anularea în parte a actului (în ce privește soluția de admitere a cererii de întoarcere a executării silite).

Aspectele deduse judecății în recurs au fost circumscrise motivului de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Intimata Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Prin intermediul notelor de ședință expediate la 5 martie 2021, s-a susținut de către recurentă excepția nelegalei compuneri a completului de judecată ce a pronunțat hotărârea în calea de atac a revizuirii, prin prisma motivului de casare instituit de prevederile art. 304 pct. 1 C. proc. civ. În opinia sa, revizuirea privește o hotărâre pronunțată de Judecătoria sectorului 2 București ca instanță de fond, astfel că ar fi trebuit soluționată de un complet format dintr-un judecător, raportat la dispozițiile imperative ale Legii nr. 304/2004 care reglementează compunerea sau constituirea instanței.

Recurenta revizuentă a solicitat, prin înscrisul înregistrat la dosar la 7 aprilie 2021, acordarea cheltuielilor de judecată pricinuite de judecarea căii de atac pendinte, reprezentate de taxa judiciară de timbru, onorariul de avocat și cheltuielile poștale, pentru care a atașat dovezi la dosarul de recurs.

Examinând hotărârea atacată în raport de motivul de ordine publică prevăzut de art. 304 pct. 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

În conformitate cu prevederile art. 312 alin. (3) și 304 pct. 1 C. proc. civ. constituie motiv de casare nealcătuirea instanței potrivit dispozițiilor legale, motiv ce se regăsește în prezenta cauză, astfel cum s-a remarcat și de către revizuentă, întrucât cererea de revizuire a fost soluționată de trei judecători, în loc de un judecător.

Prin "compunerea instanței’’ se înțelege alcătuirea instanței cu numărul de judecători prevăzut de lege.

În condițiile Legii privind organizarea judiciară nr. 304/2004, republicată - art. 54 alin. (1), cauzele date, potrivit legii, în competența de primă instanță a judecătoriei, tribunalului și curții de apel, se judecă în complet format dintr-un judecător, cu excepția cauzelor privind conflictele de muncă și de asigurări sociale.

La judecata apelurilor și a recursurilor se aplică întotdeauna sistemul colegialității. Astfel, potrivit art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, apelurile se judecă în complet format din doi judecători, iar recursurile, în complet format din trei judecători, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel.

Având în vedere principiul accesorium sequitur principale, contestația la titlu, contestația în anulare, revizuirea, cererea de îndreptare a erorilor materiale, cererea de lămurire și completare a hotărârii, care sunt cereri subsecvente față de pricina în care a fost pronunțată hotărârea a cărei îndreptare, lămurire sau completare, revizuire ori anulare se solicită, vor fi soluționate în aceeași compunere în care s-a pronunțat hotărârea respectivă.

Revizuirea fiind o cale extraordinară de atac de retractare, se judecă deci de instanța care a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se cere și este soluționată în aceeași compunere a completului de judecată ca și în cauza în care a fost pronunțată hotărârea atacată.

De la această regulă există o excepție, și anume, revizuirea pentru contrarietate de hotărâri, prevăzută de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., când competența de soluționare revine unei instanțe superioare.

În speță, cererea de revizuire formulată de revizuenta A. a avut ca obiect sentința civilă nr. 3428/22.03.2017 a Judecătoriei sectorului 2 București, soluționată de un judecător, iar instanța care a pronunțat revizuirea, prin decizia civilă nr. 717R din 12 noiembrie 2020, a fost în compunere de trei judecători. Or, dacă ar fi fost respectate prevederile sus-evocate, calea extraordinară de atac se impunea a fi soluționată de un complet format dintr-un singur judecător.

Întrucât decizia atacată nu a fost pronunțată de un complet de judecată legal constituit, fiind dată cu încălcarea unei dispoziții legale de ordine publică, ea este lovită de nulitate, iar soluția adoptată nu poate fi decât aceea de admitere a recursului, cu consecința casării deciziei civile nr. 717R din 12 noiembrie 2020 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă și a trimiterii pricinii, spre rejudecare, la aceeași instanță.

Raportat la argumentele pentru care s-a constatat întemeiat acest motiv de casare, instanța consideră că nu mai poate face o cercetare a celeilalte critici pe aspectul inadmisibilității cererii de revizuire și care a fost subsumată cazului de modificare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

De asemenea, la acest moment procesual, nu se poate dispune asupra cheltuielilor de judecată pretinse de recurenta revizuentă în recurs, întrucât nu s-a stabilit în mod definitiv culpa procesuală în litigiul dedus judecății, deci nu s-a tranșat asupra aspectului privind "partea care a pierdut procesul’’, în sensul art. 274 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 717R din 12 noiembrie 2020 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.

Casează decizia atacată și trimite cauza, spre rejudecare, la aceeași instanță.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 aprilie 2021.