ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2777/2021

Ședința publică din data de 14 decembrie 2021

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei:

- anularea mărcii înregistrate la OSIM sub nr. x din data de 21.01.2015 pentru clasa de produse și/sau servicii x, respectiv clasele x A.;

- obligarea pârâtului de rând 1 la plata în favoarea reclamantei a tuturor cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu, în temeiul prevederilor art. 453 C. proc. civ.

Prin sentința civilă nr. 1096 din 31 mai 2018, Tribunalul București, secția a V-a civilă a admis cererea formulată de reclamanta A., împotriva pârâtului B. și în contradictoriu cu Oficiul de Stat Pentru Invenții și Mărci, a dispus anularea mărcii nr. x/21.01.2015 A., numărul de depozit x și a obligat pârâtul B. la 6588,59 RON, cheltuieli de judecată către reclamantă.

Prin decizia nr. 868A din 23 iulie 2020, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a hotărât următoarele:

A admis apelul declarat de apelantul-pârât B., împotriva sentinței civile nr. 1096/31.05.2018, pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă în dosarul nr. x/2018, în contradictoriu cu intimata-reclamantă A. și cu intimatul-pârât Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci

A schimbat în tot sentința apelată în sensul că a respins acțiunea, ca neîntemeiată;

A fost obligată reclamanta să plătească pârâtului sumele de 2770,70 RON cheltuieli de judecată în primă instanță și 2054 RON cheltuieli de judecată în apel.

Împotriva deciziei pronunțate de Curtea de Apel București a declarat recurs reclamanta A..

În cuprinsul cererii de recurs, recurenta a invocat dispozițiile art. 488 alin. alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Învestită cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului.

În raport s-a reținut și aspectul că recurenta nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, arătându-se că se pune problema nulității recursului, în raport de prevederile art. 486 alin. (3) C. proc. civ., în situația în care nu se va face dovada achitării sumei de 100 RON, reprezentând taxă judiciară de timbru datorată pentru recurs.

În procedura de filtru, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., instanța a dispus comunicarea acestuia, pentru depunerea punctelor de vedere, conform dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Nu au fost depuse puncte de vedere la raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului:

Înalta Curte urmează a analiza cu prioritate aspectul referitor la netimbrarea cererii de recurs, întrucât acesta privește legalitatea învestirii instanței, astfel că nu se pot analiza alte probleme legate de judecarea litigiului dedus spre soluționare înainte de satisfacerea cerinței de achitare a taxei de timbru.

Prin rezoluția din data de 10 martie 2021, s-a stabilit în sarcina recurentei obligația de a achita o taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 RON, în raport de dispozițiile art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, sub sancțiunea anulării cererii.

Potrivit art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar pentru situația în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, alin. (2) al art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013 statuează că instanța va pune în vedere reclamantului, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite dovada achitării acestei taxe în cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței.

În același timp, dispozițiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevăd că la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii. Lipsa mențiunilor prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și neîndeplinirea cerințelor prevăzute de alin. (2) sunt sancționate, potrivit alin. (3) al art. 486 C. proc. civ., cu nulitatea.

Conform actelor de procedură aflate la dosarul de recurs, comunicate la data de 19 martie 2021 s-a pus în vedere recurentei să depună la dosar dovada achitării sumei de 100 RON, reprezentând taxă judiciară de timbru, în temeiul art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, sub sancțiunea anulării cererii.

Prin urmare, recurenta a avut știință despre obligația ce îi incumbă, dar nu a înțeles să timbreze.

Față de împrejurarea că recurenta nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit de către instanță, în raport de prevederile art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru și art. 486 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul, ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei nr. 868 A din 23 iulie 2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 14 decembrie 2021.