ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2687/2021

Ședința publică din data de 8 decembrie 2021

asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Făgăraș la data de 07.08.2017, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu B., obligarea pârâtului la desființarea (demolarea) construcțiilor - gard despărțitor, etaj, acoperiș - edificate de acesta pe imobilul proprietatea reclamantei, fără a respecta distanța minimă prevăzută de lege, imobil situat în sat Cincu, nr. 596, comuna Cincu, județul Brașov, identic cu cel înscris în CF nr. x Cincu, nr. cadastral x în suprafață de 993 mp, nr. CF vechi x Cincu, iar în caz de refuz, să fie autorizată de către instanță să pună în executare sentința pe cheltuiala pârâtului. De asemenea, a solicitat obligarea pârâtului la suportarea și plata despăgubirilor pentru pagubele cauzate reclamantei și imobilului proprietate personală, ocazionate de desființarea construcțiilor, precum și la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 612 C. civ., art. 194 C. proc. civ.

La termenul de judecată din data de 07.12.2017, reclamanta a precizat oral, prin avocat, obiectul cererii în privința construcțiilor a căror demolare o solicită.

La data de 11.01.2018, reclamanta a depus cererea prin care a precizat că solicită desființarea (demolarea) construcțiilor - zid de susținere (perete exterior al casei) și a acoperișului, acestea fiind edificate de pârât cu depășirea distanței minime prevăzute de lege și fără a avea autorizație de construire. Totodată, a arătat că valoarea totală a construcțiilor pentru care solicită despăgubiri este de 4.000 RON.

Prin sentința nr. 1758/23.09.2019, Judecătoria Făgăraș a admis, în parte, acțiunea; a obligat pârâtul să desființeze sau să retragă la distanța minimă legală de 60 cm față de linia de hotar, conform planului de situație - planșa nr. 3, anexa la raportul de expertiză tehnică topografică întocmit de expertul judiciar C., zidul construcției noi reprezentând extindere locuință (construcția C3), precum și acoperișul, edificate la imobilul situat în comuna Cincu, sat Cincu, nr. 596, județul Brașov; a respins celelalte cereri formulate de reclamantă; a obligat pe pârât să plătească reclamantei suma de 3.285 RON cheltuieli de judecată parțiale.

Prin decizia nr. 546/Ap/06.07.2020, Tribunalul Brașov a admis apelul pârâtului împotriva sentinței, pe care a schimbat-o, în parte, și, în consecință, l-a obligat pe pârât să desființeze sau să retragă acoperișul edificat la imobilul situat în comuna Cincu, sat Cincu, nr. 596, județul Brașov, astfel încât apele pluviale și zăpada să nu se mai scurgă pe proprietatea reclamantei; a înlăturat dispoziția de desființare a zidului construcției și a păstrat restul dispozițiilor; a obligat-o pe intimată să plătească apelantului suma de 1.000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.

Prin încheierea din 12.11.2020, Curtea de Apel Brașov, secția civilă, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., a suspendat judecata recursului declarat de reclamanta A. împotriva deciziei tribunalului până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2019 al Judecătoriei Făgăraș.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta A., arătând că

Recurenta a susținut că suspendarea judecății a fost dispusă în mod greșit, întrucât cererea de suspendare a fost formulată de intimat și în fața Tribunalului Brașov, care a respins-o.

Recurenta a criticat motivarea instanței referitoare la reținerea faptului că dezlegarea recursului dedus judecății curții de apel depinde în mare parte de soluția care se va da cu privire la stabilirea liniei de graniță dintre proprietățile părților în dosarul nr. x/2019 al Judecătoriei Făgăraș, continuând cu o serie de trimiteri la probe.

A considerat că motivarea nu are susținere prin prisma probelor administrate în fața primei instanțe, respectiv expertiză judiciară, al cărei prim obiectiv a fost să stabilească linia de graniță între cele două proprietăți și apoi stabilirea distanței la care s-a edificat construcția, concluzionând acest argument în sensul că nu se poate susține că distanța a fost stabilită în lipsa trasării unei linii de graniță.

A învederat faptul că pe parcursul judecării dosarului a fost nevoită să suporte construcțiile pârâtului, întrucât cererea privind emiterea unei ordonanțe președințiale a fost respinsă cu motivarea că nu justifică urgența.

A apreciat că soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2019 va fi una de durată și a evidențiat că scopul acțiunii în dosarul a cărui judecată este suspendată este preîntâmpinarea unei pagube, iar nu așteptarea producerii uneia pentru a deschide o acțiune în justiție pentru recuperarea prejudiciului creat.

Înalta Curte, înregistrând dosarul ca recurs, a procedat, la data de 17.05.2021, la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului.

Completul de filtru C3, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus, prin rezoluția de la aceeași dată, comunicarea raportului părților, pentru ca acestea să depună puncte de vedere conform dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

În cauză nu s-a formulat punct de vedere la raport.

La data de 06.10.2021, recursul a fost admis în principiu, fiind acordat termen pentru soluționarea acestuia în ședință publică, cu citare părți, la data de 08.12.2021.

Prin întâmpinarea formulată în termen legal, intimatul-pârât B. a solicitat respingerea recursului, cu consecința menținerii, ca legală și temeinică, a încheierii de ședință prin care s-a dispus suspendarea judecății.

În cauză nu s-a formulat răspuns la întâmpinare.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând decizia recurată, Înalta Curte constată că recursul este fondat și va fi admis, pentru considerentele ce urmează să fie expuse.

Prin motivele de recurs, reclamanta critică măsura suspendării dispusă de instanță în temeiul dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., arătând că: soluționarea prezentei cauze nu este influențată de rezultatul litigiului în raport de care s-a dispus această măsură; cu prilejul judecării cauzei la Tribunalul Brașov, într-o etapă procesuală anterioară, s-a mai formulat o astfel de cerere, care a fost respinsă; stabilirea liniei de graniță dintre cele două proprietăți a reprezentat unul din obiectivele raportului de expertiză întocmit în prezenta cauză care, de altfel, se judecă de mai bine de 3 ani; până la finalizarea dosarului nr. x/2019 al Judecătoriei Făgăraș va mai trece o perioadă îndelungată de timp, în care recurenta va trebui să suporte consecințele ridicării construcțiilor pârâtului.

Înalta Curte reține că prin cererea de chemare în judecată, recurenta-reclamantă a solicitat obligarea pârâtului la demolarea construcțiilor (gard despărțitor, etaj, acoperiș) edificate de acesta pe imobilul proprietatea sa fără a respecta distanța minimă prevăzută de lege; în subsidiar, recurenta-reclamantă a solicitat ca în caz de refuz să fie autorizată de instanță să pună în executare sentința pe cheltuiala pârâtului, a mai solicitat obligarea pârâtului la suportarea și plata despăgubirilor pentru pagubele cauzate prin desființarea construcțiilor.

Recurenta a justificat demersul judiciar prin aceea că urmare a edificării a acestor construcții în condițiile arătate, apele pluviale îi inundă curtea, întrucât pârâtul nu are montate jgheaburi care să le preia, iar prin modificarea structurii acoperișului, apele pluviale care se scurg lovesc în zidul pe care se sprijină acoperișul în partea dinspre pârât.

Deși instanța a dispus suspendarea judecății până la soluționarea dosarului nr. x/2019 al Judecătoriei Făgăraș reținând că dezlegarea recursului depinde, în parte, de soluția care se va da cu privire la stabilirea liniei de graniță dintre proprietățile părților în acest dosar, Înalta Curte constată că dispozițiile art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. în baza cărora s-a dispus această măsură nu sunt incidente.

Dispozițiile art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. prevăd posibilitatea suspendării judecății, când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existența ori inexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți.

În speță, este de observat că stadiul procesual al pricinii în care s-a dispus măsura suspendării judecății este recurs, cale extraordinară de atac care, potrivit dispozițiilor art. 483 alin. (3) C. proc. civ., urmărește să supună instanței competente examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

O atare conformitate se verifică de către instanța de control judiciar în raport de situația de fapt stabilită prin hotărârea recurată, la judecata în fond a cauzei, chestiune care nu poate face obiectul reevaluării în recurs, și de normele de drept pretins a fi fost încălcate.

Potrivit încheierii de suspendare, prin recurs, se cere instanței verificarea conformității hotărârii pronunțate la judecata în fond a cauzei (având ca obiect desființarea de construcții) cu regulile de drept prevăzute de dispozițiile art. 612 C. civ. (distanța minimă în construcții) și art. 615 C. civ. (distanța minimă pentru fereastra de vedere).

Lucrările dosarului evidențiază că prin hotărârea recurată, în vederea soluționării pretenției de desființare construcții, instanța de fond, prin probatoriul administrat (expertiză), a verificat, pe cale incidentală, linia de graniță dintre cele două proprietăți învecinate.

În acest sens, primul obiectiv al raportului de expertiză întocmit la fond este reprezentat tocmai de această solicitare, de stabilire a liniei dintre cele două proprietăți învecinate, iar la punctul 3.1.3 din raport expertul a răspuns obiectivului menționat, pârâtul achiesând la constatările expertului privind limitele proprietăților învecinate astfel cum au fost stabile.

În atare condiții, împrejurarea că pârâtul a înregistrat o cerere de grănițuire, distinctă, în dosarul nr. x/2019 al Judecătoriei Făgăraș nu fundamentează suspendarea facultativă a judecății recursului.

Totodată, este de menționat, că măsura suspendării judecății întemeiată pe dispozițiile art. 413 alin. (1) pct. (1) C. proc. civ. reprezintă un caz facultativ de suspendare, în care sistarea temporară a judecății este lăsată la aprecierea judecătorului, funcție de împrejurările concrete ale cauzei, atunci când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existența ori inexistența unui drept care face obiectul celeilalte judecăți.

În aprecierea oportunității unei asemenea măsuri trebuie însă să se manifeste precauția necesară pentru ca suspendarea să nu determine, în raport de obiectul cererii, întârzierea nejustificată în soluționarea cauzei și, astfel, prejudicierea părților litigante.

Nu în ultimul rând, în speță, este de observat că o astfel de cerere a mai fost formulată la judecata cauzei în apel, la Tribunalul Brașov, care, prin încheierea de ședință din 05.06.2020, a respins solicitarea de suspendare a judecății raportat la existența pe rolul Judecătoriei Făgăraș a dosarului nr. x/2019, în considerarea faptului că vechimea dosarului și modul în care părțile au înțeles să-și formuleze pretențiile nu impun o astfel de măsură.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va admite recursul declarat de reclamanta A. împotriva încheierii din 12 noiembrie 2020 a Curții de Apel Brașov, secția civilă, va casa încheierea încheierea recurată și va trimite cauza pentru continuarea judecății aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanta A. împotriva încheierii din 12 noiembrie 2020 a Curții de Apel Brașov, secția civilă.

Casează încheierea recurată și trimite cauza pentru continuarea judecății aceleiași instanțe.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 8 decembrie 2021.