ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 488/2022

Ședința publică din data de 10 martie 2022 Asupra conflictului negativ dedus judecății, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Zărnești la 23 decembrie 2020, sub numărul x/2020, reclamantul Consiliul Județean Brașov, prin reprezentant legal, a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtul A. ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună obligarea pârâtului să procedeze la desființarea lucrărilor de construcție executate nelegal în extravilanul comunei Fundata, județul Brașov, la imobilul situat la nr. 119, într-un termen de 3 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii, iar în caz contrar, să autorizeze reclamantul la desființarea lucrărilor executate, pe cheltuiala pârâtului.

Prin sentința civilă nr. 1335 din 8 iulie 2021, Judecătoria Zărnești a admis excepția de necompetență teritorială, invocată de pârât prin întâmpinare și a declinat competența de soluționare a cererii, în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București. În motivarea soluției pronunțate, instanța a reținut incidența dispozițiilor art. 107 C. proc. civ., constatând că, în speță, nu sunt incidente normele de competență teritorială alternativă sau exclusivă, fiind înlăturat argumentul reclamantului, în sensul că este vorba de o competență alternativă de soluționare a litigiului, aceasta izvorând dintr-un fapt ilicit. Ca situație de fapt, instanța a reținut că domiciliul pârâtului este în București, str. x 1821, sector 5 și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.

Învestită prin declinare, Judecătoria Sectorului 5 București a pronunțat sentința civilă nr. 9011 din 3 noiembrie 2021, prin care a admis excepția de necompetență teritorială, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Zărnești, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului de competență. În motivarea hotărârii pronunțate, instanța a reținut incidența dispozițiilor art. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ. vizând competența alternativă și cele ale art. 116 din același act normativ care conferă reclamantului dreptul de a alege între mai multe instanțe deopotrivă competente.

În raport de obiectul cererii de chemare în judecată, respectiv obligația de a face constând în demolarea/desființarea construcției pârâtului din comuna Fundata, jud. Brașov, precum și de faptul că această obligație are ca izvor fapta pretins ilicită de a se fi încălcat prevederile Legii nr. 50/1991, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Zărnești, având în vedere alegerea reclamantului de a introduce cererea de chemare în judecată la această instanță. Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza dispozițiilor art. 133 pct. 2, raportat la art. 135 alin. (1) C. proc.

civ., Înalta Curte reține următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Zărnești la 23 decembrie 2020, sub numărul x/2020, reclamantul Consiliul Județean Brașov, prin reprezentant legal, a solicitat instanței, în contradictoriu pârâtul A. ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună obligarea pârâtului să procedeze la desființarea lucrărilor de construcție executate nelegal în extravilanul comunei Fundata, județul Brașov, la imobilul situat la nr. 119, într-un termen de 3 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii, iar în caz contrar, să autorizeze reclamantul la desființarea lucrărilor executate, pe cheltuiala pârâtului. Înalta Curte reține că dezînvestirea reciprocă a celor două instanțe aflate în conflict a fost generată de aplicarea unor norme de competență teritorială diferite, prin prisma obiectului litigiului, respectiv norma de competență de drept comun din art. 107 C. proc.

civ. și cea din art. 113 alin. (1) pct. 9 din același act normativ, referitoare la competența teritorială alternativă. Se constată că prezentul litigiu, astfel cum a fost configurat prin petitul cererii de chemare în judecată, întemeiată pe dispozițiile art. 27-28 din Legea nr. 50/1991, are ca obiect obligație de a face. Regimul juridic aplicabil desființării construcțiilor ridicate fără autorizație, reglementat de art. 32 din aceeași lege, care nu stabilește o competență teritorială alternativă sau exclusivă, impune pronunțarea de către instanța de drept comun a unei hotărâri judecătorești prin care să se dispună o atare măsură. Art. 107 C. proc. civ. instituie regula generală de stabilire a competenței teritoriale, prevederile alin. (1) statuând în sensul introducerii cererii de chemare în judecată la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

În raport de cele expuse, reținând că domiciliul pârâtului este în București, str. x 1821, Înalta Curte constată că instanța competentă teritorial să soluționeze cererea dedusă judecății este Judecătoria Sectorului 5 București, urmând a dispune în acest sens, pe calea regulatorului de competență, conform art. 135 din C. proc. civ. PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București. Definitivă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 10 martie 2022.