ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2674/2021

Obiectul cauzei: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Focșani, secția civilă, la data de 12 ianuarie 2016, sub nr. x/2016, reclamanta A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta RNP Romsilva Direcția Silvică Vrancea ca, prin sentința ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâtei la plata prejudiciului constând în lipsa de folosință a suprafeței de 2.358 ha pentru perioada 12 ianuarie 2013 - 23 noiembrie 2014. Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Focșani, secția civilă, la data de 12 ianuarie 2016, sub nr. x/2016, reclamanta A. a solicitat în contradictoriu cu pârâții Instituția Prefectului Județului Vrancea și Comisia Județeană Vrancea pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Vrancea ca, prin sentința ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâtelor la plata prejudiciului constând în lipsa de folosință a suprafeței de 2.358 ha pentru perioada 12 ianuarie 2013 - 23 noiembrie 2014. Cele două cauze au fost conexate prin încheierea de ședință din data de 13 iunie 2016. Prin cererea de intervenție accesorie în sprijinul pârâtei Comisia Județeană Vrancea pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Vrancea, formulată la data de 24 iunie 2016, B. a solicitat respingerea acțiunilor ca fiind nefondate. Prin încheierea de ședință din data de 27 iunie 2016, a fost admisă în principiu cererea de intervenție accesorie formulată de B.. I.

Hotărârea pronunțată de Judecătoria Focșani, secția civilă: Prin sentința civilă nr. 7186 din data de 30 octombrie 2019, Judecătoria Focșani, secția civilă a respins ca nefondate cele două acțiuni conexe și a admis cererea de intervenție accesorie. I.

Decizia pronunțată de Tribunalul Vrancea, secția I civilă: Prin decizia civilă nr. 509 din data de 5 noiembrie 2020 Tribunalul Vrancea, secția I civilă a respins, ca nefondată, excepția lipsei calității procesuale active a apelantei și a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelanta A., prin procurator C., împotriva sentinței civile nr. 7186 din data de 30 octombrie 2019 a Judecătoriei Focșani, secția civilă. I.

Decizia pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă: Prin decizia nr. 84R din data de 22 martie 2021, Curtea de Apel Galați, secția I civilă a respins, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta A., prin procurator C., împotriva deciziei civile nr. 509 din data de 5 noiembrie 2020 pronunțate de Tribunalul Vrancea, secția I civilă în dosarul nr. x/2016. I.

Calea de atac exercitată în cauză: Împotriva deciziei pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția I civilă a declarat recurs reclamanta A., prin mandatar C.. I.

Înregistrarea recursului la Înalta Curte de Casație și Justiție: Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la data de 11 iunie 2021 și a fost repartizat aleatoriu completului de filtru nr. 2, astfel cum reiese din fișa Ecris (aflată la fila. 1 din dosarul de recurs). Prin rezoluția din data de 15 iunie 2021, s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului. I.

Procedura de filtru: Prin raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului, întocmit la data de 2 iulie 2021, s-a reținut că hotărârea atacată în prezenta cauză este o hotărâre definitivă care nu este supusă recursului. Raportul întocmit în cauză a fost comunicat părților, astfel cum rezultă din procesele-verbale de înmânare aflate la dosarul de recurs, iar intimata-pârâtă RNP Romsilva Direcția Silvică Vrancea a depus punct de vedere prin care a apreciat că prezentul recurs este inadmisibil. Celelalte părți nu au formulat puncte de vedere la raportul asupra admisibilității în principiu a recursului. Prin rezoluția din data de 1 noiembrie 2021, a fost fixat termen la data de 7 decembrie 2021, în vederea analizării admisibilității în principiu a prezentei căi de atac, termen la care Înalta Curte a reținut cauza în pronunțare prin prisma excepției inadmisibilității recursului. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție: Analizând recursul în raport de excepția inadmisibilității, reținută și prin raportul întocmit în cauză, Înalta Curte constată următoarele: Prevederile art. 483 alin. (1) C. proc. civ. stipulează: "Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului", iar, conform art. 634 alin. (1) pct. 5 din același cod, sunt hotărâri definitive hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii. Din interpretarea dispozițiilor legale mai sus citate, rezultă că hotărârile judecătorești pronunțate în recurs sunt definitive și nu sunt supuse căii de atac a recursului. În speță, decizia civilă nr. 84R din data de 22 martie 2021 a Curții de Apel Galați, secția I civilă, atacată prin prezenta cale de atac, a fost pronunțată de curtea de apel în soluționarea recursului declarat de reclamanta A., prin procurator C., împotriva deciziei civile nr. 509 din data de 5 noiembrie 2020 pronunțate de Tribunalul Vrancea, secția I civilă în dosarul nr. x/2016. Ca atare, având în vedere prevederile legale anterior menționate, această decizie este o hotărâre definitivă, nesusceptibilă de a fi atacată pe calea unui alt recurs. Legalitatea căilor de atac, prevăzută expres de dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta. Așa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești. Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii, cu respectarea acesteia. Totodată, potrivit alin. (2) al art. 457 C. proc. civ., mențiunea inexactă din cuprinsul hotărârii cu privire la calea de atac deschisă contra acesteia nu are niciun efect asupra dreptului de a exercita calea de atac prevăzută de lege, astfel, că precizarea din cuprinsul dispozitivului hotărârii recurate în prezenta cauză, în sensul că aceasta este pronunțată "Cu recurs în 30 de zile de la comunicare", nu este de natură a deschide părții o cale de atac nerecunoscută de lege. Prin urmare, având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., va respinge recursul ca inadmisibil.