ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2612/2021

HOTĂRÂRE

24.11.2021

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2021
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2612/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Ședința publică din data de 24 noiembrie 2021

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Alba Iulia sub nr. x/2021 la data de 10 martie 2021, reclamantul A. a solicitat obligarea, în solidar, a pârâților Cabinet Individual de Avocatură B., B., Cabinet Individual de Avocatură C. și C., la plata sumei de 20.000 RON, reprezentând daune materiale aferente indemnizației lunare de revoluționar care i s-ar fi cuvenit și pe care a pierdut-o CA ca urmare a pronunțăriii sentinței civile nr. 1971/2017 de către Tribunalul Hunedoara, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 3636/2018 a Curții de Apel Alba Iulia, respectiv la plata daunelor morale în cuantum de 10.000 RON.

Prin sentința civilă nr. 1349/2021 din 07 iunie 2021, Judecătoria Alba Iulia a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de pârâtul B., și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 4 București.

În motivare, această instanță a reținut că deși în cazul acțiunii în răspundere civilă delictuală competența teritorială este stabilită, în mod alternativ, de art. 113 alin. (1) pct. 9, din C. proc. civ. în favoarea atât a instanței în circumscripția căreia domiciliază pârâtul, respectiv Judecătoria sectorului 4 București cât și în cea în a cărei circumscripție a fost săvârșită fapta ilicită, Judecătoria Deva sau s-a produs prejudiciu, respectiv Judecătoria Pietroșani, alegerea aparținând reclamantului, conform art. 116 din C. proc. civ., competența teritorială în materia răspunderii civile delictuale este guvernată de norme cu caracter exclusiv.

Prin urmare, instanța a reținut că, în mod corect, prin notele de ședință, pârâtul B. a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Alba Iulia.

Învestită prin declinare, Judecătoria sectorului 4 București, prin sentința civilă nr. 13163 din 28 septembrie 2021, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia și constatând ivit conflictul negativ de competență, a dispus suspendarea judecății cauzei și înaintarea dosarului Înaltei Curți în vederea soluționării acestuia.

Pentru a hotărî astfel, această instanță a reținut că acțiunea formulată de reclamant a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1349 C. civ. care atrage incidența dispozițiilor art. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ., care stabilesc o competență teritorială alternativă, alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente aparținând reclamantului, conform art. 116 din același act normativ, iar, în situația în care acesta ar sesiza o instanța necompetentă, doar pârâtul este cel care ar putea să invoce necompetența teritorială.

În cauză, comunicarea cererii de chemare în judecată s-a făcut pârâților la data de 02 aprilie 2021, conform dovezilor aflate la filele x ale dosarului Judecătoriei Alba Iulia, iar pârâții nu au formulat întâmpinare în termenul legal de 25 zile de la primirea comunicării.

Invocarea necompetenței teritoriale a Judecătoriei Alba Iulia s-a făcut de pârâtul B. prin concluziile scrise înregistrate la instanță la data de 03 iunie 2021, după ce se fixase, prin rezoluția din data de 04 mai 2021 primul termen de judecată la data de 07 iunie 2021, cu mult după expirarea termenului pentru depunerea întîmpinării.

Or, neinvocarea de către niciunul dintre pârâți, în termenul prescris de lege a excepției de necompetentă de ordine privată, atrage decăderea acestora din dreptul de a o invoca, cu consecința că instanța necompetentă rămâne legal învestită cu judecarea cauzei, astfel încât competența de soluționare a cauzei aparține Judecătoriei Alba-Iulia.

Cu privire la conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Obiectul prezentei cauze îl reprezintă cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Alba Iulia la data de 10 martie 2021, prin care reclamantul A., în întemeiul dispoițiilor art. 1349 alin. (1) și (3) din C. civ., a solicitat obligarea pârâților Cabinet Individual de Avocatură B., B., Cabinet Individual de Avocatură C. și C., în solidar, la plata sumei de 20.000 RON reprezentând daune materiale ca urmare a pierderii dreptului de a beneficia de indemnizația lunară de revoluționar ca urmare a pronunțării sentinței civile nr. 1971/2017 de către Tribunalul Hunedoara, hotărâre rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 3636/2018 a Curții de Apel Alba Iulia, respectiv, obligarea pârâților la plata daunelor morale în cuantum de 10.000 RON.

În materia competenței teritoriale, regula de drept comun este înscrisă în dispozițiile art. 107 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit cărora cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu dispune astfel.

Se constată faptul că, față de obiectul cererii de chemare în judecată, respectiv acțiune în răspundere delictuală, acesteia nu-i sunt incidente numai dispozițiile art. 107 C. proc. civ., care reglementează regula generală de competență teritorială, ci și prevederile art. 113 alin. (1) pct. 9 din C. proc. civ.

Astfel, prin art. 113 C. proc. civ. este stabilită o competență teritorială alternativă, în alin. (1) pct. 9 stipulându-se că, în afară de instanțele prevăzute la art. 107-112, mai este competentă instanța în a cărei circumscripție s-a săvârșit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul, pentru cererile privind obligațiile izvorâte dintr-o asemenea faptă.

Totodată, art. 129 C. proc. civ. reglementează excepțiile de necompetență, pe care le califică ca fiind de ordine publică sau privată, iar la alin. (2) pct. 3 stipulează că necompetența este de ordine publică în cazul încălcării competenței teritoriale exclusive, când procesul este de competența unei alte instanțe de același grad și părțile nu o pot înlătura.

În speță, Înalta Curte constată că pentru soluționarea cererii cu care a fost învestită Judecătoria Alba Iulia, respectiv acțiune în răspundere delictuală, legea nu instituie o competență teritorială exclusivă, ci în temeiul dispozițiilor art. 113 alin. (1) pct. 9 din C. proc. civ., sunt incidente norme de competență teritorială alternativă.

Fiind vorba despre o normă de competență teritorială relativă, de ordine privată, nesocotirea ei putea fi invocată pe calea excepției de necompetență numai de către pârât în condițiile art. 130 alin. (3) C. proc. civ., respectiv doar prin întâmpinare, sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe.

Înalta Curte reține că, în cauză, excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Alba Iulia nu a fost invocată în condițiile art. 201 alin. (1) C. proc. civ., desi pârâții, care aveau obligația de a depune întâmpinare, sub sancțiunea prevăzută de art. 208 din C. proc. civ., așa cum reiese și din conținutul rezoluției din data de 24 martie 2021, emisă în dosarul nr. x/2021 de Judecătoia Alba Iulia, au fost încunoștiințați la data de 02 aprilie 2021 despre această posibilitate, conform dovezilor aflate la filele x ale dosarului Judecătoriei Alba Iulia, ci a fost invocată de către unul dintre pârâți, B., prin notele scrise depuse la data de 02 iunie 2021, în condițiile în care termenul pentru depunerea întâmpinării prin care se putea invoca excepții procesuale față de pretențiile reclamantului, formula apărări și propune probe s-a împlinit la data de 28 aprilie 2021.

În acest context, cum pârâții nu au depus întâmpinare în termenul legal, Înalta Curte reține că aceștia au fost decăzuți din dreptul de a invoca excepția necompetenței teritoriale relative și, în acest fel, o eventuală necompetență teritorială s-a acoperit.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cererii de chemare în judecată în favoarea Judecătoriei Alba Iulia.