ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2605/2021

Ședința publică din data de 24 noiembrie 2021

Asupra cauzei de față, reține următoarele:

I. Circumstanțele cauzei:Obiectul cauzei

Prin cererea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București la data de 10.06.2019, sub nr. x/2019, contestatorul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice în contradictoriu cu intimatul A., a formulat contestație la executare împotriva actelor de executare emise în dosarul de executare nr. 112/2019 de către Biroul Executorului Judecătoresc B., solicitând suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare, precum și admiterea contestației la executare și anularea tuturor actelor de executare emise în dosarul de executare nr. 112/2019, precum admiterea cererii de întoarcere a executării silite și restabilirea situației anterioare.

1.2 Sentința pronunțată de Judecătoria sectorului 5 București

Prin sentința civilă nr. 8470/2019 din 27 noiembrie 2019, Judecătoria sectorului 5 București a admis, în parte, cererea privind contestația la executare formulată de contestatorul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, a dispus anularea executării silite efectuate în dosarul de executare nr. 112/2019 constituit pe rolul BEJ B., a respins cererea de suspendare a executării, ca rămasă fără obiect și a respins cererea de întoarcere a executării silite, ca nefondată.

1.3. Încheierea pronunțată de Tribunalul București

Prin încheierea din data de 19 ianuarie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2019, Tribunalul București, secția a III-a civilă, în temeiul prevederilor art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., a dispus suspendarea judecării apelului formulat de intimatul C. împotriva sentinței civile nr. 8470/2019 din 27 noiembrie 2019, pronunțată de Judecătoria sectorului 5 București.

1.4. Hotărârea recurată:

Prin încheierea de ședință din data de 08 iunie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a suspendat judecarea recursului formulat de pârâtul C. împotriva încheierii din data de 19 ianuarie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2019 de Tribunalul București, secția a III a civilă.

I.5. Calea de atac exercitată în cauză și motivele de recurs:

Împotriva încheierii de ședință din data de 08 iunie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel București, secția a III a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a declarat recurs pârâtul C., cale de atac care a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la data de 22 iulie 2021, sub nr. x/2016/a1.1.

Fără a proceda la încadrarea criticilor formulate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., recurentul-pârât, a susținut, în esență, că suspendarea judecării cauzei este nelegală, având în vedere că nu a fost citat pentru termenul la care a fost dispusă măsura suspendării, la dosarul cauzei neexistând o înștiințare, semnată de acesta, din care să reiasă că a fost încunoștiințat despre termenul de judecată la care urma să fie judecat recursului, și ca atare se impune casarea încheierii recurate și trimiterea cauzei curții de apel pentru continuarea judecății.

I.4. Apărările formulate în cauză:

Cererea de recurs formulată în cauză a fost comunicată intimatului contestator Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice la data de 20 august 2021, conform dovezii aflate la fila x, care nu a depus întâmpinare.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Analizând hotărârea recurată prin prisma criticilor formulate de către recurenții-pârâți, Înalta Curte constată următoarele:

Prioritar, deși recurentul-pârât nu a invocat, prin cererea de recurs, niciunul dintre motivele de casare expres și limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține că acesta a formulat critici care pot fi circumscrise motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., din perspectiva căruia acestea vor fi analizate.

În speță, prin încheierea recurată, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a suspendat judecarea recursului formulat de pârâtul C. împotriva încheierii din data de 19 ianuarie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2019 de Tribunalul București, secția a III-a civilă, reținând că niciuna dintre părți nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în condițiile în care acestea, deși legal citate, nu s-au prezentat în fața instanței la termenul de judecată.

Potrivit art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., judecătorul va suspenda judecata când niciuna dintre părți, legal citate, nu se înfățișează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea în lipsă.

Aceste dispoziții legale reglementează un caz de suspendare voluntară a judecății, voința părților fiind tacită și rezultă din faptul neprezentării acestora la termenul de judecată, în condițiile în care sunt legal citate și nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă de către niciuna dintre ele.

În ipoteza în care niciuna dintre părțile legal citate nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă și nu se înfățișează la strigarea pricinii, instanța va dispune suspendarea procesului, norma cuprinsă la art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. având caracter imperativ, iar nesocotirea acesteia de către instanță se sancționează cu nulitatea hotărârii pronunțate în urma judecării cauzei în lipsa părților, fie pe fond, fie pe calea unei excepții procesuale, nulitate ce operează în condițiile art. 175 alin. (1) C. proc. civ.

Prin urmare, dat fiind caracterul imperativ al acestor dispoziții procedurale, instanța este obligată să suspende judecata ori de câte ori constată lipsa părților legal citate și faptul că acestea nu au solicitat soluționarea pricinii și în absența lor.

Verificând încheierea recurată, Înalta Curte constată că la termenul din data de 08 iunie 2021, când s-a dispus măsura atacată, părțile, care au fost legal citate, nu s-au prezentat în fața instanței și nici nu au solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Or, odată îndeplinite condițiile stabilite de prevederile legale anterior evocate, instanța de judecată este obligată să dispună suspendarea judecății, orice altă măsură subsecventă fiind nelegală și de natură să atragă nulitatea hotărârii pronunțate în aceste circumstanțe, astfel cum s-a arătat anterior.

Critica recurentului pârât conform căreia acesta nu a fost încunoștințat, în mod legal, despre termenul de judecată din 08 iunie 2021, la care urma să fie soluționat recursul, în sensul în care la dosarul cauzei nu există o dovadă semnată de acesta care să ateste primirea vreunei citații, este nefondată, nefiind susținută de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, și nici de normele procesual civile incidente.

Astfel, în drept, conform prevederilor art. 163 alin. (1)-(8) din C. proc. civ.:

"(1) Comunicarea citației se va face persoanei în drept să o primească, care va semna dovada de înmânare certificată de agentul însărcinat cu înmânarea.(2) Dacă destinatarul primește citația, dar refuză să semneze dovada de înmânare ori, din motive întemeiate, nu o poate semna, agentul va întocmi un proces-verbal în care va arăta aceste împrejurări. (3) Dacă destinatarul refuză să primească citația, agentul o va depune în cutia poștală. În lipsa cutiei poștale, va afișa pe ușa locuinței destinatarului o înștiințare care trebuie să cuprindă: a) anul, luna, ziua și ora când depunerea sau, după caz, afișarea a fost făcută;b) numele și prenumele celui care a făcut depunerea sau, după caz, afișarea și funcția acestuia; c) numele, prenumele și domiciliul sau, după caz, reședința, respectiv sediul celui înștiințat;d) numărul dosarului în legătură cu care se face înștiințarea și denumirea instanței pe rolul căreia se află dosarul, cu indicarea sediului acesteia;e) arătarea actelor de procedură despre a căror comunicare este vorba;f) mențiunea că după o zi, dar nu mai târziu de 7 zile de la afișarea înștiințării ori, când există urgență, nu mai târziu de 3 zile, destinatarul este în drept să se prezinte la sediul instanței de judecată pentru a i se comunica citația. Când domiciliul sau reședința ori, după caz, sediul acestuia nu se află în localitatea unde instanța de judecată își are sediul, înștiințarea va cuprinde mențiunea că pentru a i se comunica citația destinatarul este în drept să se prezinte la sediul primăriei în a cărei rază teritorială locuiește sau își are sediul; g) mențiunea că, în cazul în care, fără motive temeinice, destinatarul nu se prezintă pentru comunicarea citației în interiorul termenului de 7 zile sau, după caz, al termenului de 3 zile prevăzut la lit. f), citația se consideră comunicată la împlinirea acestui termen; h) semnătura celui care a depus sau afișat înștiințarea.(4) Mențiunile de la alin. (3) lit. c) -g) se completează de către grefa instanței. Termenele prevăzute la alin. (3) lit. f) și g) se calculează zi cu zi. (5) Despre împrejurările arătate la alin. (3) agentul va întocmi un proces-verbal, care va cuprinde mențiunile arătate la art. 164, acesta făcând dovada până la înscrierea în fals cu privire la faptele constatate personal de cel care l-a încheiat. (6) Dacă destinatarul nu este găsit la domiciliu ori reședință sau, după caz, sediu, agentul îi va înmâna citația unei persoane majore din familie sau, în lipsă, oricărei alte persoane majore care locuiește cu destinatarul ori care, în mod obișnuit, îi primește corespondența. (7) Când destinatarul locuiește într-un hotel sau într-o clădire compusă din mai multe apartamente și nu este găsit la această locuință a sa, agentul îi va comunica citația administratorului, portarului sau celui care, în mod obișnuit, îl înlocuiește. În aceste cazuri, persoana care primește citația va semna dovada de primire, agentul certificându-i identitatea și semnătura și încheind un proces-verbal cu privire la aceste împrejurări. Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător. (8) În cazul în care lipsesc persoanele prevăzute la alin. (6) și (7), precum și atunci când acestea, deși prezente, refuză să primească actul, sunt aplicabile dispozițiile alin. (3) - (5)."

Prin urmare, în ipoteza în care destinatarul citației nu este găsit la domiciliu, agentul o va depune la cutia poștală, încheindu-se proces-verbal în legătură cu această împrejurare, în condițiile art. 164 din C. proc. civ.

De asemenea, art. 165 alin. (1) pct. 1 din același cod prevede că:

"Procedura se socotește îndeplinită: 1. la data semnării dovezii de înmânare ori, după caz, a încheierii procesului-verbal prevăzut la art. 164, indiferent dacă partea a primit sau nu citația ori alt act de procedură personal"

Reiese, deci, că procedura de citare este considerată ca fiind legal îndeplinită, prin depunerea înștiințării la cutia poștală, în ipoteza în care destinatarul nu este găsit la adresă, legiuitorul necondiționând îndeplinirea procedurii de citare de existența unei semnături a destinatarului pe dovada de înmânare a actului procedural transmis.

În cauză, se constată că citația emisă de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, pentru termenul de judecată din data de 08 iunie 2021, a fost comunicată recurentului pârât C. la adresa din București, str. x, în condițiile art. 163, coroborat cu art. 164, cu aplicarea art. 165 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., agentul procedural consemnând că destinatarul este absent, citația fiind depusă la cutia poștală.

Ca atare, împrejurarea că procesul-verbal încheiat cu ocazia comunicării citației emise pentru termenul din 08 iunie 2021 nu a fost semnat de către recurentul pârât nu poate duce la concluzia că acesta nu a fost legal încunoștiințat în legătură cu acest termen de judecată, și, că, deci, procedura de citare nu era legal îndeplinită, pentru înlăturarea aplicabilității art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., așa cum în mod nefondat se susține în recurs.

Rațiunea pentru care legiuitorul a instituit măsura suspendării reglementată de art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. a fost aceea a respectării dreptului la apărare și al principiului contradictorialității procesului civil, care presupun punerea în discuția părților a cererilor și apărărilor formulate pe parcursul procesului, suspendarea judecării cauzei și necontinuarea judecății în lipsa părților care nu și-au exprimat expres opțiunea ca soluționarea pricinii să se facă și în absența lor reprezentând tocmai o garanție a drepturilor procesuale ale acestora.

Pentru considerentele arătate, reținând caracterul nefondat al criticilor, Înalta Curte constată legalitatea încheierii atacate și, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul declarat de recurentul-pârât C. împotriva încheierii din data de 08 iunie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2019, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul C. împotriva încheierii din data de 08 iunie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2019.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 24 noiembrie 2021, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.