ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2585/2021

Circumstanțele cauzei Prin cererea formulată la data de 21 aprilie 2015, înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, secția civilă, reclamanta A. a chemat în judecată pârâții Prefectura Dolj, Cancelaria Prefect - Comisia Județeană de Aplicare a Legilor Funciare, Primăria Comunei Mârșani - Comisia Locală Funciară, Primarul Comunei Mârșani și Consiliul Local Mârșani, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună: - retrocedarea și restituirea și a restului de teren rămas încă neretrocedat, în suprafață de 35,9536 ha din suprafața totală de 70,2686 ha, pe categorii de folosință agricolă după ce au fost deținute de bunicul B.; - să se constate nulitatea absolută parțială asupra titlului de proprietate emis pe numele B. Ștefan și D. sub nr. x, emis la data de 16.01.1998 și emiterea unui nou titlu de proprietate cu aceleași suprafețe, situat pe același amplasament, dar numai pe numele tatălui său, B. I. Ștefan, fiind singurul în drept asupra acestei suprafețe de teren; - constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr. x/15.06.1998, emis pe numele lui B. I. Ștefan și D., ca moștenitori ai defunctului B. Ion și emiterea unui nou titlu de proprietate cu aceeași suprafață de 1 ha teren forestier și cu același amplasament numai pe numele tatălui său, B. I. Ștefan; - constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr. x/20.01.2004 tot pe numele D., întrucât aceasta nu a avut dreptul nici la terenuri forestiere, nici la terenuri intravilane, ci numai la terenurile agricole menționate ca atare în actul de dotă din 31.10.1946; - constatarea nulității absolute totale și a procesului-verbal de punere în posesie nr. x/29.11.2007 emis de Primăria Mârșani și emiterea unui nou proces-verbal pe numele reclamantei, eliminându-se astfel numita D.; - constatarea și dispunerea nulității absolute parțiale asupra dispoziției nr. 9/21.01.2008 emisă de Primăria Mârșani și emiterea unei noi dispoziții, solicitând ca punerea în posesie să se facă pentru aceeași suprafață de 2117 m.p., însă numai pentru reclamanta A., eliminându-se D.; - să se constate nulitatea absolută parțială și asupra obligației de a acorda servitute pentru 64 m.p., față de proprietarul brutăriei, prin eliminarea acestei obligații ce s-a impus în mod abuziv și ilegal, de vreme ce proprietarul nu a cumpărat decât brutăria, nu și terenul de sub aceasta, care, de fapt, are deschidere direct în drumul principal aflat la est. Prin sentința civilă nr. 308 din 9 mai 2015, Tribunalul Dolj a calificat capătul de cerere privind contestarea Dispoziției nr. 9/2008, emisă de Primarul Comunei Mârșani, ca fiind o cerere întemeiată pe reglementările Legii nr. 10/2001 și a dispus disjungerea acestui capăt de cerere de celelalte petite. A declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Craiova a cererii întemeiate pe Legea nr. 18/1991 și a reținut în vederea judecării cererea disjunsă, formându-se dosarul nr. x/2015, soluționat prin sentință.

Decizia pronunțată de Tribunalul Dolj Prin decizia civilă nr. 173 din 21 martie 2017, s-a admis în parte plângerea formulată de A., s-a dispus anularea dispoziției nr. 8/2008, emisă de Primarul Comunei Mârșani în privința sarcinii instituite asupra imobilului ce face obiectul dispoziției respective, constând în drept de servitute pentru o suprafață de 64 m.p. din totalul de 2.117 m.p. S-a admis în parte cererea privind cheltuielile de judecată, a fost obligat Primarul Comunei Mârșani la plata sumei de 1.540 RON, reprezentând onorariu avocat parțial, onorariu de expert și cheltuieli de transport, cheltuieli judiciare în favoarea reclamantului. Prin decizia civilă nr. 302 din 10 mai 2019, Tribunalul Dolj a admis, în parte, cererea de completare dispozitiv formulată de petenta-reclamantă A., prin procurator F., cu privire la sentința civilă nr. 173, pronunțată la data de 21 martie 2017 de Tribunalul Dolj, astfel cum s-a identificat obiectul său prin încheierea de ședință din data de 7 noiembrie 2017. A anulat în parte Dispoziția nr. 9/2008 emisă de Primarul Comunei Mârșani în privința celor dispuse la art. 2 asupra terenului în suprafață de 3.453 mp, identificat la pct. I al notificării, a stabilit dreptul reclamantei pentru suprafața de 3.453 mp la măsuri reparatorii în echivalent, în condițiile Legii nr. 165/2013. A menținut celelalte prevederi ale Dispoziției - art. 2 contestate. Prin încheierea din 10 septembrie 2019, Tribunalul Dolj, secția I civilă a dispus îndreptarea erorilor materiale strecurate, în sensul că în paragraful 10, rândul 2 și paragraful 11, rândul 5, pagina 2, se va trece corect prenumele "Ana" în loc de "G." și în paragraful 9, rândul 4, pag. 2 precum și paragraful 1, rândul 1, pag. 3 se va trece corect numele "B." în loc de "H.".

Decizia pronunțată de Curtea de Apel Craiova Prin decizia nr. 841 din 27 mai 2020, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă a admis excepția tardivității, a respins, ca tardiv formulate, apelurile declarate de reclamanta A. în contradictoriu cu intima-pârâtă D.. A admis apelul formulat de Primarul Comunei Mârșani împotriva sentinței civile nr. 173/2017, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea de ședință din 14 iulie 2017 și a schimbat în tot sentința apelată, în sensul că a respins ca neîntemeiată plângerea reclamantei în privința sarcinii instituite asupra imobilului ce face obiectul dispoziției nr. 9/2008 respective, constând în drept de servitute pentru o suprafață de 64 m.p. din totalul de 2.117 m.p. și cererea accesorie având ca obiect acordarea cheltuielilor de judecată. A respins, ca neîntemeiat, apelul formulat de reclamanta A., a admis cererea apelantului Primarul Comunei Mârșani de acordare a cheltuielilor de judecată, a obligat reclamanta A. la plata către apelant a sumei de 200 RON cheltuieli de judecată.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva deciziei pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă a declarat recurs reclamanta A.. Dosarul a fost înregistrat la ÎCCJ la data de 28 septembrie 2020 și a fost repartizat aleatoriu Completului de filtru nr. 9, astfel cum reiese din fișa Ecris . Prin rezoluția de primire din data de 12 octombrie 2020 s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, după efectuarea procedurilor de comunicare prevăzute la art. 490 alin. (2) C. proc. civ.

Procedura de filtru Prin raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului s-a reținut că, în opinia raportorului, decizia nr. 841/2020 din 27 mai 2020 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă, pronunțată în dosarul nr. x/2015, nu este susceptibilă a fi atacată cu recurs. Totodată, s-a reținut că, în măsura în care completul de filtru va aprecia că hotărârea atacată este supusă recursului, precum și că recursul ar putea fi analizat din perspectiva motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., completul de judecată urmează a se pronunța asupra admisibilității în principiu a acestuia, conform art. 493 alin. (6) C. proc. civ. Completul de filtru C9, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus comunicarea raportului către părți, pentru ca acestea să depună punct de vedere, așa cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ. Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților la data de 30 septembrie 2021. La data de 13 octombrie 2021, recurenta A. a depus punct de vedere prin care a arătat că nu este de acord cu opinia privind inadmisibilitatea recursului și nici cu concluziile raportului, menționând că recursul este admisibil. Prin rezoluția din 2 noiembrie 2021, s-a fixat termen de judecată la 23 noiembrie 2021, în camera de consiliu, pentru analiza admisibilității în principiu a recursului.

Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Analizând recursul în raport de excepția inadmisibilității, reținută și prin raportul întocmit în cauză, Înalta Curte constată următoarele: În conformitate cu prevederile art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului. Prin decizia civilă nr. 841 din 27 mai 2020, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă a admis excepția tardivității, a respins, ca tardiv formulate, apelurile declarate de reclamanta A. în contradictoriu cu intimata-pârâtă D., împotriva sentinței civile nr. 308/09.05.2015, pronunțate de Tribunalul Dolj. Tribunalul Dolj, prin sentința civilă nr. 308/09.05.2015, a calificat capătul de cerere privind contestarea dispoziției nr. 9/2008, emisă de Primarul Comunei Mârșani, ca fiind o cerere întemeiată pe reglementările Legii nr. 10/2001 și a dispus disjungerea acestui capăt de cerere de celelalte petite. A declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Craiova cu privire la capătul de cerere întemeiat pe dispozițiile Legii nr. 18/1991 și a reținut în vederea judecății cererea disjunsă, formându-se dosarul nr. x/2015. Potrivit dispozițiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, "Hotărârea tribunalului este supusă recursului, care este de competența curții de apel". Totodată, potrivit dispozițiilor tranzitorii ale art. 7 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., care prevăd că, atunci când prin lege specială se stipulează că hotărârea judecătorească de primă instanță este "supusă recursului'" sau că poate fi "atacată cu recurs", aceasta va fi suspusă numai apelului la instanța ierarhic superioară. Potrivit art. 483 alin. (2) 1 teza a II-a din C. proc. civ., nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului. Legalitatea căilor de atac prevăzută expres de dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ. presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de acesta. În afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești. Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie atât o încălcare a principiului legalității, cât și a principiului constituțional al egalității în fața legii, motiv pentru care apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept. Pe cale de consecință, rezultă că decizia civilă nr. 841 din 27 mai 2020, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă nu este susceptibilă a fi atacată cu recurs. Pentru considerentele expuse, constatând că decizia atacată cu recurs nu este supusă, prin lege, cenzurii acestei căi de atac, Înalta Curte urmează a respinge, ca inadmisibil, recursul declarat.