ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2496/2021

Ședința publică din data de 18 noiembrie 2021

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele litigiului:

Prin cererea înregistrată la 8 februarie 2021 pe rolul Curții de Apel Craiova, sub nr. x/2021, petentul A. a solicitat, în contradictoriu cu intimatele B. și C., strămutarea dosarului nr. x/2019 înregistrat pe rolul Tribunalului Dolj.

În ședința publică din 25 februarie 2021, Curtea de Apel Craiova, constatând că niciuna dintre părți nu s-a prezentat și nici nu a solicitat judecata cauzei în lipsă, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a dispus suspendarea judecății cererii de strămutare.

Calea de atac exercitată în cauză:

Împotriva încheierii din 25 februarie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă în dosarul nr. x/2021, petentul A. a declarat recurs.

În cuprinsul cererii de recurs, petentul și-a exprimat, pe larg, nemulțumirea față de completul C5A, precizând că nu mai are încredere că respectivul complet poate soluționa litigiile în mod corect, apreciind că nu poate beneficia de o justiție corectă într-un proces echitabil, conform art. 6 din Convenție.

A prezentat situația de fapt, precizând că nu mai beneficiază de agent termic în regim centralizat din anul 2011, asociația facturându-i ceea ce nu primea, dând dovadă de "infamie dublată de interes pecuniar penal".

În continuare, recurentul-petent a detaliat aspecte legate de funcționarea B. nr. 5 Rovine - faptul că aceasta și-a pierdut capacitatea de folosință juridică întrucât nu a respectat prevederile art. 104 și art. 17 din Legea nr. 196/2018, având probleme și cu declararea sediului, astfel încât, neprezentând elemente de identificare corecte, acțiunea asociației este lovită de nulitate absolută.

Cererea de recurs nu a fost întemeiată în drept.

Procedura în fața instanței de recurs:

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la 15 martie 2021.

Având în vedere data înregistrării cererii de chemare în judecată pe rolul instanțelor judecătorești (4 octombrie 2019), în cauză sunt aplicabile dispozițiile C. proc. civ., cu modificările aduse prin Legea nr. 310/2018.

Constatându-se încheiată procedura de comunicare, în condițiile art. 490 alin. (2) coroborat cu art. 471

1

a alin. (5) și (6) C. proc. civ., a fost fixat termen de judecată la 18 noiembrie 2021, cu citarea părților, în ședință publică, în vederea soluționării căii de atac, termen la care instanța a rămas în pronunțare cu prioritate asupra excepției netimbrării recursului, invocată de intimata B., respectiv asupra excepției nulității căii de atac pentru neîncadrarea criticilor în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., invocată de instanță din oficiu.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

În ceea ce privește excepția netimbrării, invocată de intimata B., a cărei analiză este prioritară, Înalta Curte reține următoarele:

Instanța a stabilit că recurentul-petent datorează taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 RON, potrivit art. 25 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Recurentul-petent A. a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul indicat de instanță, astfel încât excepția netimbrării cererii de recurs urmează a fi respinsă.

Analizând recursul în raport de excepția nulității pentru neîncadrarea criticilor în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor imperative prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază și dezvoltarea lor, iar în conformitate cu prevederile art. 487 C. proc. civ. recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs.

Totodată, conform art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, sancțiunea nulității intervine și în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Examinând cererea de recurs, se constată că aspectele evidențiate, astfel cum au fost formulate, nu conțin precizări care să reprezinte o minimă argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate care să permită încadrarea în vreunul dintre motivele de nelegalitate expres prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

În cuprinsul memoriului de recurs, recurentul-petent a prezentat pe larg situația de fapt și aspecte legate de funcționarea B. nr. 5 Rovine. De asemenea, partea și-a exprimat nemulțumirea cu privire la imparțialitatea unui anumit complet de judecată, fără a preciza, în mod concret, în ce constă și cum se manifestă presupusa lipsă de imparțialitate sau să prezinte aspecte de nelegalitate ce afectează hotărârea atacată cu recurs, în speță, încheierea din 25 februarie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă în dosarul nr. x/2021

Înalta Curte constată că aprecierile recurentului-petent din cuprinsul cererii de recurs nu reprezintă o motivare a căii de atac exercitate, conform exigențelor prevăzute de dispozițiile art. 486 alin. (1) C. proc. civ., care trebuie interpretate în sensul formulării, în cuprinsul motivelor de recurs, a unei argumentări juridice a nelegalității hotărârii atacate, prin indicarea dispozițiilor legale pretins încălcate ori greșit aplicate de instanță.

Nemulțumirile generale ale părții vizând o anumită instanță ("complet cu mari probleme") nu suplinesc obligația legală de motivare a recursului, iar aspectele prezentate nu reprezintă o critică de nelegalitate ce poate fi dedusă judecății în calea de atac a recursului.

Recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, prin care se supune cenzurii judiciare a instanței competente controlul conformității hotărârii atacate cu regulile de drept incidente cazului concret dedus judecății.

Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței și încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ.

Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de hotărârea pronunțată, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre nelegală, motive care să poată fi încadrate în vreunul dintre cazurile de nelegalitate prevăzute de lege

În acest sens, dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a evidenția nelegalitatea încheierii din 25 februarie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă în dosarul nr. x/2021.

În aceste condiții, reținând că în speță nu este posibilă o încadrare a criticilor de recurs, în condițiile dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 489 C. proc. civ., constatând că nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi ridicate din oficiu de către instanță, Înalta Curte urmează a aplica sancțiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac.

Având în vedere soluția pronunțată, în aplicarea dispozițiilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ., obligă pe recurentul-petent A. la plata sumei de 500 RON cu titlu de cheltuieli de judecată către intimata B..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția netimbrării recursului, invocată de intimata B..

Anulează, pentru neîncadrarea criticilor în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii din 25 februarie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă în dosarul nr. x/2021.

Obligă pe recurentul-petent A. la plata sumei de 500 RON către intimata B., cu titlul de cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 noiembrie 2021.