ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2446/2021

Ședința publică din data de 16 noiembrie 2021

I. Circumstanțele cauzei:

Prin acțiunea civilă înregistrată la Judecătoria Hunedoara, secția civilă, la data de 21 decembrie 2020, sub nr. x/2020, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul B., a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună declararea judecătorească a morții pârâtului B., să se stabilească că data morții pârâtului este 31 decembrie 1974, să se dispună comunicarea sentinței ce va fi pronunțată Serviciului de stare civilă din cadrul Primăriei orașului Pecica, județul Arad, pentru a fi înscrisă în registrul de stare civilă.

2.1. Prin sentința civilă nr. 259 din data de 17 februarie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Judecătoria Hunedoara, secția civilă a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Hunedoara, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Arad.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Hunedoara, secția civilă, în esență, a făcut aplicarea dispozițiilor art. 944 C. proc. civ., reținând că reclamata a indicat ca ultim domiciliu de fapt al pârâtului localitatea Pecica din județul Arad, susținând, în cuprinsul cererii de chemare în judecată, că mama sa a aflat la un moment dat că aceasta este locuința pârâtului.

De asemenea, a avut în vedere că, din verificările efectuate la Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, a rezultat că pârâtul a domiciliat în Hunedoara cu foarte mulți ani în urmă, iar din fișa de evidență reiese că s-au făcut mai multe cercetări din momentul expirării actului acestuia de identitate (20 ianuarie 1981), rezultând că persoana este necunoscută la adresă.

Totodată, a constatat că din verificările efectuate de Poliția Municipiului Hunedoara a reieșit că pârâtul nu locuiește și nici nu a locuit la adresa din municipiul Hunedoara.

2.2. Prin sentința civilă nr. 4192 din data de 12 octombrie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Judecătoria Arad, secția civilă a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Hunedoara, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat, din oficiu, judecata cauzei și a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului de competență.

Astfel, Judecătoria Arad, secția civilă a apreciat că instanța competentă a soluționa pricina se stabilește în raport de prevederile art. 944 C. proc. civ. și a constatat că, în prezenta cauză, nicio persoană nu a furnizat date privind existența unei legături a pârâtului cu localitatea Pecica, de natură a permite reținerea unei reședințe (chiar și doar în fapt) a acestuia în localitate și a justifica competența teritorială a Judecătoriei Arad.

Mai mult, a reținut că, din cauza lipsei oricăror informații privind o locuință a pârâtului în Pecica, partea a sesizat inclusiv dificultatea realizării procedurii de afișare a cererii de declarare judecătorești a morții la ultimul domiciliu al celui dispărut.

Ca atare, a reținut că, întrucât se dețin date cu privire la un domiciliu oficial al pârâtului, o adresă concretă și completă din Hunedoara fiind înregistrată în baza de date de uz oficial (deci având în vedere o situație și informații existente la un moment dat cu privire la persoană), rezultă că ultimul domiciliu cunoscut al pârâtului (de fapt și drept) este în Hunedoara.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prezentul conflict negativ de competență:

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Dispozițiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competență atunci când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.

Înalta Curte constată că, în speță, Judecătoria Hunedoara, secția civilă și Judecătoria Arad, secția civilă și-au declinat reciproc competența de soluționare a cauzei, prezentul conflict de competență fiind generat de constatările diferite ale celor două instanțe cu privire la ultimul domiciliu al pârâtului.

Prin prezentul demers judiciar, reclamanta A. a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună declararea judecătorească a morții pârâtului B., precizând că acesta a dispărut de la domiciliul său din Hunedoara de aproximativ 46 de ani.

În speță, instanțele aflate în conflict au apreciat, în mod corect, că sunt incidente dispozițiile art. 944 C. proc. civ., care stabilesc o competență teritorială exclusivă de soluționare a cererilor de declarare judecătorească a morții unei persoane în favoarea instanței în a cărei circumscripție aceasta a avut ultimul domiciliu cunoscut.

Deși, prin cererea de chemare în judecată, a menționat că ultimul domiciliu cunoscut al pârâtului este în Pecica, județul Arad, reclamanta, prin precizările depuse prin poștă la data de 10 iunie 2021 (înregistrate la data de 14 iunie 2021), aflate la dosarul Judecătoriei Arad, secția civilă, a arătat că a aflat că pârâtul nu a locuit niciodată efectiv în localitatea Pecica, singurul domiciliul al acestuia fiind cel din Hunedoara.

În plus, în motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a susținut că tatăl său, pârâtul din prezenta cauză, a dispărut de la domiciliul său din municipiul Hunedoara.

Totodată, în urma verificărilor efectuate în baza de date a Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, potrivit informării aflate la dosarul Judecătoriei Arad, secția civilă, rezultă că pârâtul B. figurează cu domiciliul activ în municipiul Hunedoara, județul Hunedoara, la rubrica "Informații persoane și stare civilă" fiind făcut mențiunea "Restanțier - necunoscut la adresă".

În acest context factual, Înalta Curte, în lipsa unor probe care să susțină că persoana a cărei declarare judecătorească a morții se solicită - pârâtul B. - ar fi locuit în localitatea Pecica, județul Arad, reține că ultimul domiciliu cunoscut al acesteia, astfel cum rezultă din actele dosarului, a fost în municipiul Hunedoara.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Hunedoara, secția civilă, ca instanță în a cărei rază teritorială s-a aflat ultimul domiciliul cunoscut al persoanei a cărei declarare judecătorească a morții se solicită.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Hunedoara, secția civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 noiembrie 2021.