ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2445/2021

Ședința publică din data de 16 noiembrie 2021

I. Circumstanțele cauzei:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, sub nr. x/2020, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâții B. S.A. și C., solicitând instanței ca, prin sentința ce o va pronunța, să fie obligați, în solidar, pârâții să îi plătească suma de 14.001,46 RON, reprezentând contravaloarea reparațiilor efectuate la autoturismul marca x, cu număr de înmatriculare x, în urma accidentului rutier din data de 19 septembrie 2020 și suma de 500 RON, reprezentând daune morale.

Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâta C. a invocat, cu prioritate, excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, solicitând declinarea competenței în favoarea Judecătoriei Târgu Jiu, iar, pe fondul cauzei, a solicitat respingerea cererii ca nefondate.

2.1. Prin sentința civilă nr. 1765 din data de 7 aprilie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Judecătoria Râmnicu Vâlcea a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de pârâta C., și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Jiu.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Râmnicu Vâlcea, în esență, a reținut că, potrivit art. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ., în afară de instanța de la domiciliul pârâtului, mai este competentă instanța în a cărei circumscripție s-a săvârșit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul, pentru cererile privind obligațiile izvorâte dintr-o asemenea faptă, iar, potrivit art. 116 C. proc. civ., reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente.

A constatat că, în speță, instanțele deopotrivă competente, în înțelesul legii, sunt instanța de la domiciliul pârâtului și instanța unde s-a produs fapta ilicită, iar, în cauză, nici domiciliul pârâtului și nici locul săvârșirii faptei ilicite nu se află în raza de competență teritorială a Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, astfel că reclamantul nu avea posibilitatea alegerii acestei instanțe, ca instanță competentă a soluționa pricina.

Totodată, a avut în vedere că domiciliul pârâtei C. este în municipiul Târgu Jiu, localitate aflată în raza de competență teritorială a Judecătoriei Târgu Jiu.

2.2. Prin sentința civilă nr. 5843 din data de 1 octombrie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Judecătoria Târgu Jiu, secția civilă a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe, invocată de către reclamant, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat, din oficiu, judecata cauzei și a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului de competență.

Astfel, Judecătoria Târgu Jiu, în esență, a constatat că, în speță, obiectul cererii se plasează în sfera cererilor în materie de asigurări, iar din perspectiva competenței instanței care va soluționa o astfel de cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 115 din C. proc. civ.

A arătat că, prin textul legal menționat, legiuitorul a lăsat la aprecierea reclamantului dacă va sesiza instanța de drept comun, cea indicată de art. 107 C. proc. civ., respectiv instanța în a cărei rază teritorială domiciliază pârâtul, sau una dintre instanțele limitativ enumerate la art. 115 C. proc. civ., printre care se numără și instanța în a cărei rază teritorială domiciliază terțul păgubit, respectiv reclamantul din prezenta pricină; alegerea instanței, în cazul competenței teritoriale alternative, așa cum este cazul de față, aparține, potrivit art. 116 C. proc. civ., reclamantului.

Totodată, a reținut că, în speță, reclamantul este un terț față de contractul de asigurare de tip R.C.A. încheiat între pârâte și a fost păgubit în condiții de natură a atrage aplicabilitatea contractului de asigurare respectiv, alegând și învestind pentru soluționarea pretențiilor sale instanța de la domiciliul său, respectiv Judecătoria Râmnicu Vâlcea.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prezentul conflict negativ de competență:

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Dispozițiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competență atunci când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.

Înalta Curte constată că, în speță, Judecătoria Râmnicu Vâlcea, secția civilă și Judecătoria Târgu Jiu, secția civilă și-au declinat reciproc competența de soluționare a cauzei, prezentul conflict negativ de competență fiind generat de aprecierile diferite ale celor două instanțe cu privire la dispozițiile legale în temeiul cărora se stabilește instanța competentă a soluționa litigiul.

Astfel, Judecătoria Râmnicu Vâlcea, secția civilă s-a raportat la prevederile art. 107 și art. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ., în timp ce Judecătoria Târgu Jiu a reținut incidența dispozițiilor art. 115 C. proc. civ.

Regula de drept comun în materia competenței teritoriale este înscrisă în dispozițiile art. 107 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora, cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediu pârâtul, dacă legea nu dispune astfel.

Sunt însă situații în care legea stabilește o competență teritorială alternativă astfel încât, pe lângă instanța de la domiciliul pârâtului, mai sunt competente și alte instanțe.

În speță, reclamantul A. a învestit instanța cu o acțiune, prin care, în calitate de terț prejudiciat, a chemat în judecată pârâta - asigurător R.C.A., pentru a obține repararea prejudiciului produs ca urmare a accidentului de circulație în care au fost implicate autovehiculul proprietatea sa și autovehiculul condus de pârâta C., asigurat la pârâta B. S.A.

În acest context, sunt incidente dispozițiile art. 115 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora în materia asigurării obligatorii de răspundere civilă, terțul prejudiciat poate introduce acțiune directă și la instanța domiciliului sau, după caz, sediului său.

Așadar, potrivit textului de lege sus-menționat, în materia asigurării obligatorii de răspundere civilă, competența teritorială de soluționare a cauzelor este una alternativă.

Art. 116 C. proc. civ. prevede că, în toate cazurile de competență teritorială alternativă, alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente aparține reclamantului.

Cum reclamantul are calitatea de terț prejudiciat, el are posibilitatea de a alege, pentru introducerea acțiunii, între instanțele deopotrivă competente, în circumscripția cărora se află fie domiciliul sau sediul pârâtului, în temeiul art. 107 C. proc. civ., fie domiciliul sau, după caz, a sediului său, în baza art. 115 alin. (3) C. proc. civ.

Ca atare, cum reclamantul A., domiciliat în județul Vâlcea, în aplicarea art. 116 C. proc. civ., a înțeles să introducă acțiunea la instanța competentă, potrivit art. 115 alin. (3) C. proc. civ., respectiv la Judecătoria Râmnicu Vâlcea, instanță în a cărei circumscripție își are domiciliul, acestei judecătorii îi revine competența să soluționeze cauza.

În raport de considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 135 C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, secția civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, secția civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 noiembrie 2021.