ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2401/2021

Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, secția I civilă, sub nr. x/2021, revizuenta A. a solicitat anularea deciziei civile nr. 225 din 9 martie 2021 a Tribunalului Galați, care, în viziunea sa, a fost dată cu încălcarea efectului pozitiv al autorității de lucru judecat.

Decizia Curții de Apel Galați, secția I civilă Prin decizia nr. 72/A din 19 mai 2021, Curtea de Apel Galați, secția I civilă a admis excepția inadmisibilității cererii de revizuire și a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 225 din 9 martie 2021, pronunțată de Tribunalul Galați, secția I civilă, în dosarul nr. x/2020.

Calea de atac formulată în cauză Împotriva acestei decizii a formulat recurs revizuenta A., înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 22 iunie 2021, sub nr. x/2021, fiind repartizată aleatoriu, spre soluționare, Completului nr. 8 noul C. proc. civ. În motivarea cererii, întemeiată în drept pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și pct. 8 C. proc. civ., recurenta a arătat că instanța de revizuire a aplicat greșit normele prevăzute de art. 509 și următoarele C. proc. civ., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 310/2018. În acest sens, arată că decizia civilă nr. 1137 din 17 decembrie 2020 și decizia civilă nr. 225 din 9 martie 2021, pronunțate de Tribunalul Galați, în dosarul nr. x/2020, sunt hotărâri judecătorești distincte, chiar dacă cea din urmă a fost pronunțată în vederea completării dispozitivului celei dintâi și invocă dispozițiile art. 444 alin. (2) C. proc. civ. care prevăd că cererea de completare a hotărârii se soluționează de urgență, cu citarea părților, prin hotărâre separată. Arată că se poate solicita completarea hotărârii dacă instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, iar decizia civilă nr. 1137/2020 se bucură de autoritate de lucru judecat de la momentul pronunțării, atât în privința considerentelor, cât și a dispozitivului. Învederează că, după modificarea C. proc. civ. prin Legea nr. 310/2018, revizuirea poate fi formulată pentru încălcarea autorității de lucru judecat atât sub aspectul negativ, cât și sub aspectul pozitiv, iar dacă există două hotărâri care statuează asupra aceluiași aspect, revizuirea este admisibilă chiar dacă între cele două hotărâri contradicția rezultă doar la nivelul considerentelor. Susține că legea nu distinge felul hotărârilor, astfel încât decizia civilă nr. 1137 din 17 decembrie 2020 are autoritate de lucru judecat față de decizia civilă nr. 225 din 9 martie 2021, chiar și în ceea ce privește cererea accesorie de plată a cheltuielilor de judecată. Cu referire la mențiunile din considerentele și dispozitivul deciziei civile nr. 1137 din 17 decembrie 2020 a Tribunalului Galați, arată că cererea accesorie vizând cheltuielile de judecată a fost admisă în integralitate, nefiind menționate chitanțele ce au fost luate în calcul și/sau filele la care acestea se regăsesc în dosar. Instanța de revizuire nu a analizat existența autorității de lucru judecat și a încercat să explice raționamentul instanței de apel care a pronunțat decizia civilă nr. 225/2021, deși nu acesta era scopul cât timp decizia nr. 1137/2020 nu făcea referire la onorariul de avocat depus cu ocazia dezbaterilor. Susține că se putea considera că decizia civilă nr. 225/2021 nu încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri dacă în considerentele sau dispozitivul deciziei civile nr. 1137/2020 exista cel puțin un indicator care să conducă la ideea că instanța a avut în vedere, din eroare, doar una dintre chitanțe. Arată că, deși instanța de apel a motivat în decizia nr. 225/2021 că, la acordarea cheltuielilor de judecată, nu a avut în vedere ambele chitanțe de la dosar, acest fapt nu exclude și posibilitatea ca, din eroare, să se fi tehnoredactat 400 RON, în loc de 1400 RON. Având în vedere că, prin decizia civilă nr. 1137/2020, Tribunalul Galați a respins apelul declarat de apelantul pârât și s-a pronunțat asupra cererii accesorii de obligare a acestuia la plata cheltuielilor de judecată efectuate în apel, sub forma onorariului de avocat, în integralitate, nefiind menționată reducerea onorariului, această măsură se bucură de autoritate de lucru judecat, context în care aceeași cerere accesorie nu mai putea fi judecată și admisă prin completarea dispozitivului deciziei civile nr. 1137/2020, motivat de faptul că a fost omisă o chitanță. Fiind nesocotite considerentele unei hotărâri prin care a fost tranșată o chestiune litigioasă, a fost încălcată autoritatea de lucru judecat sub aspect pozitiv a deciziei nr. 1137/2020, pronunțată de Tribunalul Galați. În concluzie, solicită admiterea recursului, casarea deciziei recurate și, în urma reținerii cauzei spre rejudecare, admiterea cererii de revizuire.

Apărările formulate în cauză Prin întâmpinare, intimatul B. arată că nu este îndeplinită condiția existenței a două hotărâri potrivnice, în speță regăsindu-se ipoteza unei hotărâri și completării acesteia. Susține că, din motivarea instanței de apel, reiese clar că a fost avut în vedere cunatumul onorariului de avocat în integralitatea sa. Prin răspunsul la întâmpinare, recurenta a invocat nulitatea întâmpinării pentru lipsa semnăturii, în raport de dispozițiile art. 148 alin. (1) teza I C. proc. civ. solicitând, totodată, a fi avute în vedere motivele dezvoltate prin recurs.

Procedura derulată în fața Înaltei Curți Prin rezoluția din 9 septembrie 2021, a fost fixat termen de judecată la 11 noiembrie 2021, în ședință publică. La acest termen de judecată, instanța a reținut cauza în pronunțare asupra recursului formulat.

Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate, precum și prin raportare la actele și lucrările dosarului și la dispozițiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele expuse în continuare. În conformitate cu prevederile art. 483 alin. (1) C. proc. civ., coroborate cu cele ale art. 488 din același act normativ, recursul este o cale extraordinară de atac în cadrul căreia poate fi exercitat un control judiciar, în limitele criticilor care vizează nelegalitatea hotărârii ce a fost pronunțată în soluționarea cererii de revizuire. În lumina acestor exigențe, rezultă că analiza ce urmează a se realiza se va constitui într-un control judiciar asupra judecății realizate de curtea de apel, astfel cum aceasta se reflectă în decizia ce face obiectul prezentului recurs, din perspectiva dispozițiilor art. 488 C. proc. civ., prin raportare la criticile deduse judecății prin cererea de recurs. Înalta Curte reține că, în cauza dedusă judecății, recurenta a indicat ca temei de drept al cererii sale de revizuire dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., iar instanța de revizuire a verificat aspectele procedurale ce vizează îndeplinirea condițiilor de admisibilitate pentru motivul de revizuire invocat, constatând că nu sunt supuse spre analiză două hotărâri districte, ci una singură, respectiv o hotărâre și completarea acesteia. Prin criticile formulate, ce urmează a fi analizată prin raportare la dispozițiile art. 488 pct. 5 C. proc. civ., recurenta a arătat, în esență, că instanța de revizuire a aplicat greșit dispozițiile art. 430 și art. 431 C. proc. civ. nefiind reținut efectul pozitiv al autorității de lucru judecat întrucât decizia civilă nr. 1137 din 17 decembrie 2020 și decizia civilă nr. 225 din 9 martie 2021, pronunțate de Tribunalul Galați, în dosarul nr. x/2020, sunt hotărâri judecătorești distincte, chiar dacă cea din urmă a fost pronunțată în vederea completării dispozitivului celei dintâi, sens în care invocă dispozițiile art. 444 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora cererea de completare a hotărârii se soluționează de urgență, cu citarea părților, prin hotărâre separată. Potrivit art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., "Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: (…) există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri". Rațiunea reglementării cazului de revizuire prevăzut de pct. 8 al art. 509 C. proc. civ. rezidă din necesitatea asigurării respectării autorității de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești anterioare, astfel încât să nu existe posibilitatea ca cea de-a doua instanță, învestită cu soluționarea aceluiași litigiu, să ignore faptul că acesta și-a găsit deja dezlegare jurisdicțională și să statueze în sens contrar primei judecăți. În doctrină și în jurisprudență s-a apreciat în mod constant că, pentru a putea fi invocat motivul de revizuire pentru contrarietate de hotărâri, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: să fie vorba de hotărâri definitive contradictorii, chiar dacă prin ele nu s-a rezolvat fondul cauzei, deoarece motivul este aplicabil și în cazul hotărârilor care nu vizează fondul cauzei; să fie vorba de hotărâri pronunțate în același litigiu, adică să fi existat tripla identitate de elemente: părți, obiect și cauză sau o chestiune litigioasă tranșată să aibă legătură cu obiectul dosarului pendinte; hotărârile contradictorii să nu fi fost pronunțate în același proces (dosar), ci în procese (dosare) diferite; în cel de-al doilea proces, să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, dacă a fost ridicată, aceasta să nu fi fost discutată; să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri care s-a pronunțat cu încălcarea autorității de lucru judecat. Legiuitorul nu acordă prioritate niciuneia dintre condiții, ceea ce face ca neîndeplinirea oricăreia dintre ele să înlăture de la aplicare dispozițiile respective și să impună respingerea cererii de revizuire, ca inadmisibilă. Se reține că, prin decizia civilă nr. 225 din 9 martie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Galați, secția I civilă, a calificat cererea formulată de A. ca fiind o cerere de completare dispozitiv; a admis cererea de completare dispozitiv a deciziei civile nr. 1137 din 17 decembrie 2020, pronunțată de Tribunalul Galați; a dispus completarea dispozitivului deciziei, în sensul obligării apelantului-pârât să plătească către intimata-reclamantă și suma de 300 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel, reduse. Referitor la cea de-a doua decizie, a cărei autoritate de lucru judecat este pretins încălcată de hotărârea a cărei revizuire se solicită, respectiv decizia civilă nr. 1137 din 17 decembrie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2020, se constată că, prin intermediul acesteia, Tribunalul Galați, secția I civilă a respins excepția lipsei de interes în promovarea apelului; a respins apelul declarat de apelantul pârât B. împotriva sentinței civile nr. 3094 din 7 august 2020, pronunțată de Judecătoria Galați, în contradictoriu cu intimata-reclamantă A.; a obligat apelantul-pârât la plata către intimata-reclamantă a sumei de 400 RON, reprezentând cheltuieli de judecată în apel. Analizând cele două hotărâri pretins potrivnice, Înalta Curte constată că acestea au fost pronunțate în același dosar, respectiv dosarul nr. x/2020. Prin urmare, nu reprezintă hotărâri definitive potrivnice date în dosare diferite, în sensul art. 509 pct. 8 C. proc. civ., întrucât, în speță, se regăsește ipoteza unei singure hotărâri care pune capăt judecății, respectiv decizia prin care a fost soluționat apelul formulat de pârâtul B., completată prin decizia pronunțată în soluționarea cererii de completare a dispozitivului celei dintâi hotărâri. Chiar dacă din punct de vedere tehnic, completarea dispozitivului hotărârii se dispune prin hotărâre distinctă, aceasta face corp comun cu hotărârea al cărui dispozitiv îl completează, aspect ce rezultă din interpretarea dispozițiilor tezei finale a art. 444 alin. (2) C. proc. civ. care fac trimitere la art. 443 alin. (3) din același act normativ, potrivit căruia "Încheierea se va atașa la hotărâre, atât în dosarul cauzei, cât și în dosarul de hotărâri al instanței." Constatând că una dintre condițiile esențiale pentru promovarea cererii de revizuire întemeiată pe contrarietatea de hotărâri constă în pronunțarea unor hotărâri contradictorii în dosare diferite, cerință ce nu este îndeplinită în speță, se reține că instanța de revizuire a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 509 pct. 8 C. proc. civ., soluția de respingere a cererii de revizuire formulate în afara condițiilor procedurale fiind legală. Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuenta A. împotriva deciziei nr. 72/A din 19 mai 2021, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă.