ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1573/2021

Obiectul cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la data de 10 martie 2020, sub nr. x/2020, revizuenta A. a formulat cerere de revizuire a deciziei nr. 8 din 13 ianuarie 2020, pronunțată de Tribunalul Vrancea, secția I civilă în dosarul nr. x/2019. În drept, a fost invocat motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Decizia pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție Prin decizia nr. 1141 din 11 iunie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, s-a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei nr. 8 din 13 ianuarie 2020, pronunțată de Tribunalul Vrancea, secția I civilă în dosarul nr. x/2019, în raport de hotărârile pronunțate în dosarele x/2016, y/2016 și 8915/231/2016 ale Tribunalului Vrancea, în favoarea Curții de Apel Galați.

Decizia pronunțată de Curtea de Apel Galați Prin decizia nr. 82/A din 23 septembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă, s-a respins ca tardiv formulată cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei nr. 8 din 13 ianuarie 2020, pronunțată de Tribunalul Vrancea, secția I civilă.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva deciziei pronunțate de Curtea de Apel Galați a declarat recurs revizuenta A.. În motivarea recursului, s-au formulat, în esență, următoarele critici: După ce Curtea de Apel Galați a primit dosarul nr. x/2020 spre competentă soluționare, ca urmare a declinării competenței materiale de către Înalta Curte de Casație și Justiție, recurenta susține că a achitat taxa de timbru aferentă judecării cauzei și, la cererea sa de amânare a cauzei, Curtea de Apel Galați i-a răspuns inițial că va amâna judecarea cauzei cu care a fost investită și îi va comunica noul termen de judecată, dovadă fiind portalul Ecris al instanței și arhiva electronică. Ulterior, în loc să procedeze așa cum a stabilit inițial, ca urmare a cererii de amânare a cauzei, Curtea de Apel Galați nu numai că nu a ținut cont de această inițială hotărăre, dimpotrivă, fără ca revizuenta să fie citată, a procedat la judecarea cauzei în lipsa acesteia, prin aceasta încălcându-se, în opinia recurentei, un drept fundamental al tuturor părților implicate în cauza dedusă judecatii și anume egalitatea de tratament în fața organelor de justiție, precum și a tuturor principiilor fundamentale care guvernează desfășurarea procesului civil. Prin urmare, arată recurenta, înainte de a intra pe fondul cauzei, invocă, pe cale de excepție respingerea ca inadmisibilă a hotărârii recurate, fiind pronunțată cu încălcarea flagrantă a celor mai elementare norme de procedură civilă, fără citarea părților din cauza dedusă judecății, toate acestea constituindu-se într-un veritabil abuz de drept. De asemenea, recurenta susține că nu s - a ținut cont de cele solicitate prin motivele de revizuire. Din motivarea dată de Curtea de Apel Galați se observă că hotărârea ce face obiectul recursului de față este rezultatul unui "carambol", "ambuteiaj" sau o "serie de bâlbe", iar hotărârile Judecătoriei Focșani și Tribunalul Vrancea, față de care se invocă excepția tardivității, nu reprezintă niciun moment cert de la care începe să curgă termenul prevăzut de lege pentru promovarea cererii de revizuire. Totodată, recurenta susține că instanța competentă să soluționeze cererea de revizuire este Înalta Curte de Casație și Justiție și nu Curtea de Apel. În cuprinsul cererii de recurs, recurenta face o ampla prezentare a situației de fapt, a modului de soluționare a celorlalte căi de atac formulate în legătură cu speța de față, a nemulțumirilor legate de modul de soluționare a cererilor sale de către instanțele de judecată, a textelor de lege aplicabile fondului cauzei deduse judecății. Drept urmare, recurenta solicită ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună schimbarea în tot a hotărârii supuse revizuirii, anularea celei din urmă hotărâri, anularea dispozițiilor din hotărârile raportate la hotărârea ce face obiectul cererii de revizuire, care contravin legii, menținerea numai acelor dispoziții legale din hotărârile raportate la hotărârea ce face obiectul cererii de revizuire și care motivează anularea acesteia, cât si a dispozițiilor nelegale din celelalte hotărâri definitive menționate în prezenta cerere de revizuire.

Apărările formulate în cauză Intimata B., în calitate de executor judecătoresc, a depus întâmpinare, în cuprinsul căreia a invocat excepția lipsei de calității procesuale pasive a intimatului Biroul Executorului Judecătoresc B., arătând că nu este parte a executării silite și nu poate fi chemat în judecată, în calitate de intimat, în cadrul contestației la executare sau a cererii de revizuire. Intimata C. București a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat. Recurenta - revizuentă a depus răspunsuri la întâmpinările formulate, solicitând respingerea apărărilor formulate de către intimați.

Procedura de filtru Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților, iar prin încheierea din 11 mai 2021 completul de filtru a admis în principiu recursul și a fixat termen de judecată în ședință publică pentru soluționarea acestuia la data de 14 septembrie 2021.

Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Analizând recursul în raport de actele și lucrările dosarului și de criticile formulate, Înalta Curte reține următoarele: Printr-un prim motiv de recurs, recurenta -revizuentă aduce critici referitoare la faptul că instanța a soluționat cererea de revizuire fără să țină cont de cererea de amânare formulată de revizuentă și a soluționat cauza fără ca aceasta să fie legal citată, procedând la judecarea cauzei în lipsă, prin aceasta încălcându-se, în opinia recurentei, un drept fundamental al tuturor părților implicate în cauza dedusă judecații și anume egalitatea de tratament în fața organelor de justiție, precum și a tuturor principiilor fundamentale care guvernează desfășurarea procesului civil. Prioritar, se impune a se preciza că, în raport de motivul de nelegalitate invocat, neîncadrat în drept de către recurentă, acestea vizează greșita aplicare de către instanța de apel a dispozițiilor procedurale, critica încadrându-se motivului de nelegalitate prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., astfel că acest motiv de recurs urmează a fi analizat din această perspectivă. Se va reține caracterul nefondat al acestei critici în raport de considerentele care vor fi expuse în continuare: Potrivit dispozițiilor art. 155 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., persoanele fizice se vor cita la domiciul lor. Se constată că citația pentru termenul din 23 septembrie 2020 - stabilit pentru judecarea cererii de revizuire - a fost comunicată recurentei revizuente în data de 22.07.2020, la adresa de domiciliu indicată de această parte prin cererea de revizuire, conform dovezii de îndeplinire a procedurii de comunicare aflată la dosarul Curții de Apel. Mai mult, adresa comunicată prin email, la data de 16 septembrie 2020 - dosar revizuire - confirmă faptul că dosarul are termen la data de 23 septembrie 2020. Fiind legal îndeplinită procedura de citare a revizuentei pentru termenul din 23 septembrie 2020, apare ca nefondată susținerea acestei părți în sensul că soluționarea cauzei s-ar fi făcut - prin raportare la modalitatea de citare pretins incorectă - cu încălcarea principiului egalității de tratament în fața organelor de justiție În ceea ce privește pretinsa soluționare a cauzei în lipsa revizuentei, Înalta Curte reține că aceasta critică este nefondată având în vedere dispozițiile art. 223 C. proc. civ. Potrivit dispozițiilor legale mai sus menționate, lipsa părții legal citate nu poate împiedica judecarea cauzei, dacă legea nu prevede altfel. Iar, potrivit alin. (3) al aceluiași articol, dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul în care lipsesc ambele părți, deși au fost legal citate, dacă cel puțin una dintre ele a cerut, în scris, judecarea cauzei în lipsă. În speță, se constatată că prin întâmpinarea formulată, intimatul Biroul Executorului Judecătoresc B. a solicitat judecarea cauzei în lipsă (fila x verso dosar curte de apel), astfel că, în mod corect, Curtea de Apel Galați a procedat la judecarea cauzei, chiar dacă niciuna dintre părți nu a fost prezentă la dezbateri. În ceea ce privește critica conform căreia Curtea de Apel nu a admis cererea de amânare formulată de revizuentă, Înalta Curte constată că în conținutul înscrisurilor aflate la dosarul cauzei nu se regăsește vreo solicitare a revizuentei având ca obiect amânarea judecării cauzei pentru un alt termen. De asemenea, nu se regăsește în actele dosarului vreo dispoziție a instanței de revizuire în sensul amânării judecării căii de atac. Prin urmare, afirmația recurentei în sensul că instanța i-ar fi "răspuns inițial" că "va proceda" în sensul pretinsei cereri de amânare apare ca fiind vădit nefondată. Din verificarea actelor dosarului reiese că, la termenul din data de 12 august 2020 a fost luată în discuție cererea de suspendare a executării deciziei atacate cu revizuire, Curtea de Apel Galați dispunând la acest termen amânarea judecării menționatei cereri incidentale pentru termenul din 23 septembrie 2020 (acest ultim termen fiind anterior stabilit și pentru soluționarea cererii de revizuire) în vederea achitării cauțiunii în cuantum de 1000 RON și a taxei judiciare de timbru în cuantum de 50 RON, aferente soluționării cererii de suspendare. Prin adresa de înaintare din data de 16 septembrie 2020 - dosar revizuire - revizuenta a comunicat la dosar dovezile de achitare a cauțiunii și a taxei judiciare de timbru, precizând că dosarul are termen de judecată la data de 23 septembrie 2020, ora

Astfel, se constată că în mod cert revizuenta avea cunoștință de termenul acordat la data de 23.09.2020, când s-au soluționat atât cererea de suspendare cât și cererea de revizuire. In atare condiții, Înalta Curte reține caracterul nefondat al criticilor formulate în cadrul primului motiv de recurs, aceste critici nefiind apte a releva - în sensul prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ. - încălcări ale normelor procedurale relative la invocatele principii fundamentale ale procesului civil. Prin cel de al doilea motiv de recurs, recurenta -revizuentă susține că în mod greșit Curtea de Apel Galați a admis excepția tardivității cererii de revizuire întrucât hotărârile Judecătoriei Focșani și Tribunalului Vrancea nu reprezintă un moment cert de la care începe să curgă termenul prevăzut de lege pentru promovarea cererii de revizuire. Înalta Curte reține că și acest motiv de recurs vizează greșita aplicare de către instanța de revizuire a unor dispoziții procedurale imperative, critica încadrându-se motivului de nelegalitate prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., astfel că și urmează a fi analizat din această perspectivă. Conform dispozițiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. termenul de revizuire este de o lună și se va socoti în cazul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri. Termenul de o lună are caracterul unui termen legal, imperativ și absolut, a cărui încălcare atrage sancțiunea decăderii părții din dreptul de a exercita calea de atac. În speță, ultima hotărâre, în sensul dispozițiilor legale anterior redate, este decizia civilă nr. 8 din 13 ianuarie 2020 pronunțată de Tribunalul Vrancea, secția I civilă care a rămas definitivă la data de 13 ianuarie 2020, fiind vorba de o hotărâre pronunțată de instanța de apel în procedura contestației la executare, o atare hotărâre fiind definitivă în raport de prevederile art. 718 alin. (1) coroborat cu art. 634 pct. 4 C. proc. civ. Astfel, prin raportare la prevederile art. 181 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., termenul de o lună prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. - în care poate fi formulată cerere de revizuire pentru motivul reglementat de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. - s-a împlinit la data de 13 februarie 2020. Cererea de revizuire pentru contrarietate de hotărâri a fost depusă data de 10 martie 2020, astfel încât, față de data la care a rămas definitivă ultima hotărâre, se constată că în mod corect s-a reținut, prin decizia recurată, că revizuirea a fost introdusă cu încălcarea termenului de o lună prevăzut de dispozițiile art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. Deși recurenta afirmă că nu a fost corect reținut momentul de la care a început să curgă termenul de revizuire, nu a oferit vreun argument în fundamentarea acestei susțineri. Or, căile de atac, termenele și condițiile în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, legiuitorul având în vedere interesul general de a înlătura orice cauze care ar putea ține în loc judecata unui proces. Sancțiunea depășirii termenului în care poate fi îndeplinit un act de procedură este expres stabilită prin art. 185 alin. (1) din C. proc. civ. care prevede: "Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate." În consecință, nici părțile și nici instanța de judecată nu pot deroga de la termenele prevăzute de lege pentru exercițiul unei căi de atac și de la modalitatea în care acestea se calculează. În atare condiții, Înalta Curte reține că excepția tardivității a fost în mod corect admisă de către Curtea de Apel Galați, astfel că și acest motiv de recurs este nefondat. Mai susține recurenta, prin motivele de recurs, că soluționarea cererii de revizuire era în competența Înaltei Curți de Casație și Justiție, fiind vorba de hotărâri definitive contradictorii. Cu privire la acest aspect, se constată că prin decizia civilă nr. 1141 din 11 iunie 2020, Înalta Curte a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire în favoarea Curții de Apel Galați. Potrivit dispozițiilor art. 135 alin. (2) Cod procedură "Nu se poate crea conflict de competență cu Înalta Curte de Casație și Justiție. Hotărârea de declinare a competenței sau de stabilire a competenței pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție este obligatorie pentru instanța de trimitere". Cum, în speță, Înalta Curte deja s-a pronunțat cu privire la competența de soluționare a cererii de revizuire, stabilind competența în favoarea Curții de Apel Galați, din norma legală citată anterior rezultă că instanța de trimitere, respectiv Curtea de Apel Galați era obligată să soluționeze cererea de revizuire, iar în prezenta cale de atac nu poate fi repusă în discuție respectiva chestiune. Drept urmare, și acest motiv de recurs apare ca nefondat. In ceea ce privește celelalte susțineri ale recurentei, Înalta Curte constată căpartea a făcut o amplă prezentare a situației de fapt, a modului de soluționare a celorlalte căi de atac formulate în legătură cu speța, a nemulțumirilor legate de modul de soluționare a cererilor sale de către instanțele de judecată, a textelor de lege aplicabile fondului cauzei deduse judecății. Or, aceste susțineri nu se circumscriu motivelor de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., în condițiile în care decizia recurată nu conține o judecată relativă la asemenea aspecte de fond. Din dispozițiile imperative ale art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., se reține că instanțele au obligația de a verifica dacă motivele invocate de recurent se încadrează în cazurile de casare prevăzute de art. 488 din același cod. Simpla nemulțumire a părții cu privire la hotărârea pronunțată nu este suficientă, fiind necesar ca recursul să fie întemeiat pe cel puțin unul din motivele prevăzute expres și limitativ de lege, fiind o cale de atac de reformare prin care se realizează exclusiv controlul de legalitate a hotărârii atacate. Aspectele la care recurenta face trimitere - situația de fapt, critici referitoare la aceeași procedură de executare silită vizată de contestația la executare tranșată prin decizia a cărei revizuire s-a cerut în speță, nemulțumiri legate de modul de soluționare a cererilor sale de către instanțele de judecată în alte litigii - nu constituie chestiuni care interesează legalitatea soluției date prin decizia ce formează obiectul recursului pendinte, astfel că ele nu pot forma obiect de analiză în prezentul cadrul procesual. În acest punct al analizei se cere a fi menționat că neanalizarea, de către instanța de revizuire, a unor aspecte de fond precum cele invocate de recurentă nu reprezintă o eroare de judecată, astfel cum se susține prin motivele de recurs, ci reprezintă expresia unei corecte raportări a instanței la exigențele procedurale specifice căii de atac a revizuiri precum și la prevederile art. 248 alin. (1) C. proc. civ. care stabilesc că instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei. Pentru argumentele expuse, Înalta Curte, constatând caracterul nefondat al recursului, astfel cum a fost susținut prin criticile analizate anterior, în temeiul art. 496 C. proc. civ., va respinge recursul declarat de revizuenta A. împotriva deciziei nr. 82/A din 23 septembrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă, ca nefondat. Ținând seama de soluția de respingere a recursului, se constată că este neîntemeiată solicitarea recurentei de a obliga intimații la plata cheltuielilor de judecată, aceștia din urmă neavând calitatea de părți care au pierdut procesul în sensul prevederilor art. 453 din C. proc. civ.