Decizia nr. 2047/2021 — ÎCCJ, Secția I civilă — recurs împotriva sentinței nr. 789/2019 a Tribunalului Vâlcea

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată, formulată la 13 februarie 2017, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâții B., C., D., E., F. și Autoritatea Electorală Permanentă, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună desființarea înscrisului emis de pârâta F., numit fișă medicală de consultație, și obligarea tuturor pârâților, în solidar, la plata sumei de 200.001 RON, cu titlu de daune morale și materiale ca urmare a înlocuirii din funcția de președinte al Biroului electoral al secției de votare la alegerile locale din iunie 2016.

Sentința pronunțată în primă instanță de Tribunalul Vâlcea Prin sentința civilă nr. 789 din 7 iunie 2019, Tribunalul Vâlcea, secția I civilă a respins excepțiile necompetenței materiale și lipsei calității procesuale pasive, invocate de pârâta Autoritatea Electorală Permanentă. A luat act că reclamantul renunță la judecata cererii privind pe G.. A respins acțiunea reclamantului în contradictoriu cu pârâții B., C., D., E., F., Autoritatea Electorală Permanentă și G.. Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul.

Decizia pronunțată în apel de Curtea de Apel Pitești Prin decizia civilă nr. 2533 din 29 septembrie 2020, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă a anulat, ca netimbrat, apelul.

Recursul exercitat în cauză Împotriva deciziei pronunțate în apel a declarat recurs reclamantul A.. Fără a invoca vreun motiv de nelegalitate dintre cele expres prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., recurentul a susținut că hotărârea prin care a fost anulat, ca netimbrat, apelul este nelegală și constituie rezultatul săvârșirii unor infracțiuni grosolane și abateri disciplinare grave. Sunt pe deplin întrunite condițiile pentru scutirea sa de la plata taxei judiciare de timbru, având în vedere că beneficiază de un ajutor social în cuantum de 142 RON, potrivit Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat. În consecință, măsura de respingere a cererii de ajutor public judiciar constituie un abuz al instanței. Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei atacate și trimiterea pricinii spre rejudecare, în fond, la instanța de apel.

Procedura de filtru Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților, astfel cum rezultă din dovezile de comunicare aflate la dosar recurs, nefiind depuse puncte de vedere. Prin rezoluția din 19 august 2021 s-a fixat termen pentru soluționarea recursului la 7 octombrie 2021. 4. Apărările formulate în cauză Prin întâmpinare, intimata Comuna Gușoeni, prin Primar B., a solicitat respingerea recursului. Intimata Autoritatea Electorală Permanentă a invocat prin întâmpinare excepțiile netimbrării și nulității recursului. În susținerea primei excepții, s-a prevalat de dispozițiile art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013 și a solicitat anularea recursului, ca netimbrat, în măsura în care recurentul nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru. A doua excepție vizează, atât neindicarea de către recurent a temeiurilor de drept în baza cărora a formulat recursul, astfel cum acestea sunt configurate de art. 488 C. proc. civ., cât și neîncadrarea aspectelor în prevederile legale enunțate. Partea intimată a susținut și o inadmisibilitate a recursului argumentată pe ideea că hotărârea are un caracter definitiv în raport de valoarea obiectului litigiului care se înscrie în pragul stabilit prin art. 483 alin. (2) C. proc. civ. (500.000 RON) II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Preliminar, instanța notează că intimata Autoritatea Electorală Permanentă a invocat prin întâmpinare excepțiile netimbrării, inadmisibilității și nulității recursului. Primele două vor primi o soluție de respingere, iar a treia va fi admisă, cu consecința anulării recursului, în temeiul prevederilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ. Excepția netimbrării este justificată de intimată prin aceea că recursul este timbrabil în raport de dispozițiile art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013, iar în măsura în care recurentul nu face dovada achitării taxei, intervine sancțiunea anulării cererii, ca netimbrate. Într-adevăr, așa cum s-a consemnat în prima rezoluție de primire a dosarului, cererea de recurs este supusă plății unei taxe judiciare de timbru în conformitate cu prevederile art. 25 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr. 80/2013, de 20 RON (hotărârile de anulare a cererii ca netimbrată), însă prin încheierea din 10 iunie 2021 a fost admisă cererea de acordare a ajutorului public judiciar în modalitatea scutirii petentului de la plata taxei aferente recursului. Excepția inadmisibilității susține caracterul definitiv al hotărârii instanței de apel, deoarece valoarea litigiului este sub 500.000 RON, prag care nu deschide calea de atac a recursului, conform art. 483 alin. (2) C. proc. civ. Instanța notează că pragul de 500.000 RON la care face referire intimata a fost reglementat prin art. 483 alin. (2) C. proc. civ., însă a fost majorat la suma de 1.000.000 RON prin Legea nr. 2/2013 de punere în aplicare a C. proc. civ. Decizia nr. 2533 din 29 septembrie 2020 este supusă recursului, întrucât prin decizia nr. 369/2017 a Curții Constituționale s-a constatat că sintagma "precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv’’ cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. este neconstituțională. În plus, hotărârea atacată este pronunțată de instanță în apel, or, potrivit art. 483 alin. (1) C. proc. civ. "Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului.’’ Analizând recursul sub aspectul posibilității de încadrare a criticilor formulate în cazurile de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele: Recursul este o cale extraordinară de atac, care poate fi exercitată numai în termenul și condițiile expres prevăzute de lege. Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar, în conformitate cu prevederile art. 488 din același cod, casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol. Prevederile art. 489 alin. (2) C. proc. civ. statuează că recursul este nul dacă motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din același cod. A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată din perspectiva motivului de nelegalitate invocat. Prin decizia atacată, Curtea de apel a anulat, ca netimbrat, apelul formulat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 789 din 7 iunie 2019, a Tribunalului Vâlcea, secția I civilă, reținând în argumentarea soluției că titularul căii de atac nu a achitat taxa judiciară de timbru urmare a respingerii cererilor de ajutor public judiciar și de reexaminare (a încheierii prin care s-a respins solicitarea de ajutor public judiciar cu privire la taxa judiciară de timbru pusă în sarcina sa). Aserțiunile din memoriul de recurs nu se raportează la soluția adoptată de instanță în faza procesuală anterioară, respectiv de anulare a căii de atac din perspectiva neachitării taxei judiciare de timbru. Acestea tratează modul de soluționare a cererii de ajutor public judiciar, de vreme ce susțin îndeplinirea condițiilor pentru scutirea petentului de la plata taxei judiciare de timbru, prin aceea că este beneficiar al unui ajutor social în cuantum de 142 RON în temeiul Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat. De altfel, se și critică faptul că măsura de respingere a cererii de ajutor public judiciar reprezintă un abuz al instanței. Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică invocarea aspectelor de nelegalitate a deciziei pronunțate de instanța a cărei hotărâre se atacă, precum și încadrarea acestora în motivele de casare limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ. ori a unor critici care să permită o astfel de încadrare juridică pentru ca instanța de recurs să poată exercita controlul de legalitate, cerință care nu este îndeplinită în cazul de față raportat la cele învederate în recurs. Constatând că susținerile recurentului nu se circumscriu ipotezelor de nelegalitate înscrise în art. 488 alin. (1) C. proc. civ. și faptul că, în speță, nu pot fi identificate în raport de prevederile art. 489 alin. (3) C. proc. civ. motive de ordine publică, Înalta Curte va anula recursul în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ.