ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2041/2021
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2041/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 07 octombrie 2021
asupra recursului de față, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul acțiunii în fond și soluțiile pronunțate de instanțe în dosarul în care a fost pronunțată hotărârea de perimare
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București, la 31 octombrie 2016, sub nr. x/2016, reclamanții A. augustin și B. au chemat în judecată pe pârâtul Municipiul București pentru ca instanța prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună partajarea părților comune ale imobilului situat în municipiul București, str. x, apt. 2.
Prin sentința civilă nr. 6970 pronunțată la 14 iunie 2017, Judecătoria Sectorului 2 București, secția civilă a respins acțiunea, ca neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel reclamantul A. augustin.
Prin decizia civilă nr. 635A/20.02.2018, Tribunalul București, secția a V-a civilă a admis excepția netimbrării apelului și a anulat, ca netimbrat, apelul.
Ultima hotărâre a făcut obiect al recursului promovat de reclamantul A. augustin.
Prin încheierea din 3 decembrie 2018, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, învestită cu soluționarea căii de atac, a dispus suspendarea judecății recursului, în baza dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
Prin decizia civilă nr. 325 din 13 iulie 2020 a fost admisă excepția perimării și s-a constatat perimat recursul formulat în cauză.
Calea de atac exercitată de recurent
Împotriva hotărârii de perimare a declarat recurs reclamantul A. augustin, invocând aplicarea greșită a normelor privind perimarea, art. 416 și 417 C. proc. civ.
Procedura de filtru
Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților, astfel cum rezultă din dovezile de comunicare aflate la dosar recurs, nefiind depuse puncte de vedere.
Prin rezoluția din 10 iunie 2021 s-a fixat termen pentru soluționarea recursului la 7 octombrie 2021.
Apărările formulate în cauză
Intimații nu au formulat întâmpinări în cauză, deși cererea de recurs le-a fost comunicată în mod legal.
II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Examinând recursul în raport de excepția netimbrării, semnalată și prin raportul de admisibilitate în principiu a recursului, excepție a cărei analiză este prioritară conform dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din C. proc. civ., iar alin. (2) stipulează că, în cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 RON; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON.
De asemenea, art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru prevede că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege, iar pentru situația în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, alin. (2) al aceluiași articol statuează că instanța va pune în vedere reclamantului, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite dovada achitării acestei taxe în cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței.
În același timp, prevederile art. 486 alin. (2) C. proc. civ. dispun că, la cererea de recurs, se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii. Lipsa mențiunilor prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și neîndeplinirea cerințelor prevăzute de alin. (2) sunt sancționate, potrivit alin. (3) al art. 486 din cod, cu nulitatea.
Prin adresa întocmită la 29 septembrie 2020 și comunicată la 2 octombrie 2020 potrivit dovezii de la dosar, la domiciliul indicat în recurs, i s-a pus în vedere recurentului că are obligația de a achita și a depune la dosar, în termen de 10 zile de la primirea comunicării, taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 RON, pentru soluționarea recursului. Cuantumul taxei judiciare de timbru a fost determinat în temeiul dispozițiilor art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, recurentul fiind citat cu mențiunea de a satisface timbrajul cererii de recurs. Prin același act procedural, partea a fost înștiințată și că are posibilitatea de a formula cerere de acordare a ajutorului public judiciar în condițiile stipulate de O.U.G. nr. 51/2008.
Pentru termenul de judecată din 7 octombrie 2021, recurentul nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit, astfel cum rezultă din actele dosarului și din verificările efectuate la registratura și arhiva secției I civile a instanței supreme până la închiderea programului cu publicul. De asemenea, nu a formulat cerere de ajutor public judiciar conform condițiilor instituite prin O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar.
Prin urmare, constatând că partea nu s-a conformat dispoziției instanței, de a achita taxa judiciară de timbru pusă în sarcina sa, în aplicarea prevederilor legale anterior evocate, Înalta Curte va anula recursul, ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de reclamantul A. augustin împotriva deciziei civile nr. 325 din 13 iulie 2020, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 07 octombrie 2021.