ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 171/2022

Ședința publică din data de 27 ianuarie 2022

După deliberare, asupra conflictului de competență de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București la 8 noiembrie 2021, sub nr. x/2021, reclamanta A., a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B., pe calea ordonanței președințiale, obligarea acestuia să îi permită accesul în imobilul situat în comuna Rucăr, jud. Argeș, pct. Tabaci și stabilirea unui program provizoriu de folosință a imobilului, respectiv câte două săptămâni pe lună pentru fiecare dintre coproprietari, până la soluționarea dosarului de fond aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 339 și art. 641 alin. (3) C. civ. și pe cele ale art. 997 și următ. C. proc. civ.

Prin sentința civilă nr. 11344 din 24 noiembrie 2021, Judecătoria Sectorului 1 București a admis excepția necompetenței teritoriale invocate din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpulung, jud. Argeș.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Sectorului 1 București a reținut că, potrivit art. 998 C. proc. civ., cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondului dreptului.

Însă, în materia acțiunilor reale, art. 117 alin. (1)-(3) C. proc. civ. statuează că cererile privitoare la drepturile reale imobiliare se introduc numai la instanța în a cărei circumscripție este situat imobilul. Când imobilul este situat în circumscripțiile mai multor instanțe, cererea se va face la instanța domiciliului sau reședinței pârâtului, dacă aceasta se află în vreuna dintre aceste circumscripții, iar în caz contrar, la oricare dintre instanțele în circumscripțiile cărora se află imobilul. Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică, prin asemănare, și în cazul acțiunilor posesorii, acțiunilor în grănițuire, acțiunilor privitoare la îngrădirile dreptului de proprietate imobiliară, precum și în cazul celor de împărțeală judiciară a unui imobil, când indiviziunea nu rezultă din succesiune.

Constatând că în cauză se invocă îngrădiri ale drepturilor de proprietate asupra imobilului situat în comuna Rucăr, jud. Argeș, pct. "Tabaci" și întrucât dispozițiile art. 117 C. proc. civ. stabilesc competența teritorială exclusivă în favoarea instanței în a cărei circumscripție se află imobilul, a apreciat că este competentă să soluționeze litigiul Judecătoria Câmpulung, jud. Argeș.

Prin sentința civilă nr. 3354 din 23 decembrie 2021, Judecătoria Câmpulung a admis excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București. A înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Câmpulung a reținut că, prin cererea dedusă judecății, înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 1 București, reclamanta a solicitat, pe calea ordonanței președințiale, obligarea pârâtului să îi permită accesul în imobilul situat în comuna Rucăr, jud. Argeș, pct. Tabaci, și stabilirea unui program provizoriu de folosință a imobilului, respectiv câte două săptămâni pe lună pentru fiecare dintre coproprietari, până la soluționarea dosarului de fond, nr. x/2021, aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București.

A constatat că dosarul nr. x/2021 al Judecătoriei Sectorului 1 București are ca obiect partaj de bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial, printre bunurile supuse litigiului fiind imobile situate în București, sectoarele 1 și 2 și imobilul situat în comuna Rucăr, jud. Argeș, pct. Tabaci.

A reținut că, potrivit art. 117 alin. (2) C. proc. civ., atunci când imobilul este situat în circumscripțiile mai multor instanțe, cererea se poate face la oricare dintre instanțele în circumscripțiile cărora se află imobilul.

Însă, art. 998 C. proc. civ., prevede că "Cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondului dreptului."

A constatat că, potrivit înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, instanța competentă teritorial să se pronunțe în primă instanță asupra fondului dreptului este Judecătoriei Sectorului 1 București.

Obiectul litigiului este reprezentat de cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București la 8 noiembrie 2021, sub nr. x/2021, prin care reclamanta A., a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B., pe calea ordonanței președințiale, obligarea acestuia să îi permită accesul în imobilul situat în comuna Rucăr, jud. Argeș, pct. Tabaci, și stabilirea unui program provizoriu de folosință, respectiv câte două săptămâni pe lună pentru fiecare dintre coproprietari.

Potrivit mențiunilor cuprinse în cererea de ordonanță președințială, reclamanta a solicitat adoptarea acestor măsuri până la soluționarea dosarului de fond aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București.

Înalta Curte, verificând înscrisurile depuse la dosarul cauzei, a constatat că, într-adevăr, pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București se află, în curs de soluționare, dosarul nr. x/2021, având ca obiect partajul bunurilor comune dobândite de părți în timpul căsătoriei, desfăcute la 9 decembrie 2019, și lichidarea stării de indiviziune, din masa partajabilă făcând parte și imobilul situat în comuna Rucăr, jud. Argeș, care formează obiectul cererii de ordonanță președințială.

Potrivit dispozițiilor art. 997 alin. (1) C. proc. civ., "Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări."

Măsurile provizorii reglementate prin textul legal redat reprezintă cereri accesorii cererii principale, care pot fi luate de instanța de judecată pe calea ordonanței președințiale atunci când sunt îndeplinite condițiile legale care o reglementează.

Cum prin prezenta cerere reclamanta solicită instituirea unor măsuri temporare cu privire la dreptul de folosință a unui bun asupra căruia instanța va trebui, ulterior, să tranșeze fondul dreptului, cererea formulată de reclamantă nu poate fi considerată o acțiune cu caracter de sine-stătător pentru a se aplica norme specifice de competență.

Dimpotrivă, cererea principală fiind o acțiune de partaj, de lichidare a stării de indiviziune cu privire la bunurile dobândite în timpul căsătoriei, subsecvent căreia s-a formulat, de una dintre părți, o cerere de stabilire provizorie a dreptului de folosință asupra unuia dintre imobile, soluționarea acesteia din urmă, pe calea ordonanței președințiale, nu înlătură competența materială a instanței învestite cu cererea principală.

Reținând că obiectul său se subsumează dispozițiilor 997 alin. (1) C. proc. civ., competența de soluționare urmează a se stabili prin raportare la dispozițiile art. 998 C. proc. civ., conform cărora "Cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondului dreptului."

Această normă legală determină instanța competentă să judece cererile de ordonanță președințială și cuprinde reguli speciale de procedură de soluționare, care se completează cu cele de drept comun.

Așadar, competența de soluționare a ordonanței președințiale se stabilește prin raportare la dispozițiile corespunzătoare fondului dreptului, norma specială de competență, în cazul acestei proceduri - art. 998 C. proc. civ. - fiind adoptată în scopul unei mai bune administrări a justiției.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în baza art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cererii de ordonanță președințială în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București, instanță pe rolul căreia se află înregistrat dosarul de partaj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 ianuarie 2022.