ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1609/2021

Obiectul cererii introductive Prin contestația înregistrată la Tribunalul Sălaj în data de 14 septembrie 2020, sub numărul x/2020, petentul A. și A. a solicitat anularea Hotărârii nr. 33/04.09.2020 a Biroului Electoral de Circumscripție Județeană nr. 33 Sălaj privind respingerea cererii formulate de Biroul Electoral de Circumscripție Comunală nr. 17 Chieșd prin care s-a solicitat înlocuirea reprezentantului B. cu reprezentantul A. în biroul de circumscripție comunală și înlocuirea reprezentantului B. cu reprezentantul A. în compunerea Biroului Electoral de Circumscripție Comunala nr. 17 Chiesd.

Hotărârea pronunțată de Tribunalul Sălaj Prin sentința civilă nr. 677 din 21.09.2020 a Tribunalului Sălaj, s-a admis excepția inadmisibilității invocată din oficiu și s-a respins ca inadmisibilă contestația formulată de petentul A. și A., reprezentat prin președinte C., împotriva Hotărârii nr. 33/04.09.2020 a Biroului Electoral de Circumscripție Județeană nr. 33 Sălaj. S-a respins excepția de nelegalitate a Procesului-verbal nr. x din 07.08.2020 al Tribunalului Sălaj, ca inadmisibilă. Împotriva acestei hotărâri a declarat apel petentul A., Organizația Județeană Sălaj, solicitând anularea în tot a hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.

Hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Cluj Prin decizia nr. 290/A/2020 din 11 decembrie 2020, Curtea de Apel Cluj, secția I civilă a respins ca tardiv apelul declarat de A., Organizația Județeană Sălaj împotriva sentinței civile nr. 677. pronunțată la data de 21.09.2020 în dosarul nr. x/2020 al Tribunalului Sălaj, pe care a menținut-o în întregime.

Recursul declarat în cauză Împotriva deciziei civile nr. 290/A/2020 din 11 decembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, a declarat recurs petentul A., Organizația Județeană Sălaj, în temeiul art. 488 art. (1) pct. 1 și 5 din C. proc. civ., solicitând casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei pentru judecarea apelului. Printr-un prim motiv de recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., recurentul critică următoarele: completul care a judecat dosarul nu a fost desemnat aleatoriu, asa cum prevedere legea, ci "manual"; completul nu a fost alcătuit în baza legii, ci a Regulamentului de ordine interioară. Arată că instanța nu a statuat asupra excepției nelegalei compuneri a completului, astfel cum rezultă din motivarea deciziei civile nr. 290/A/2020 din 11 decembrie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2020. Or, când vine vorba despre ordinea de judecare a excepțiilor, cele care privesc competența sau compunerea instanței se judecă înaintea excepției tardivității, întrucât un complet nelegal constituit nu se poate pronunța cu privire la niciun incident procedural și nici cu privire la o excepție. Completul care a judecat apelul nu a fost desemnat aleatoriu, ci în baza Regulamentului de ordine interioară, iar încălcarea regulilor privind repartizarea aleatorie are ca efect o greșită compunere a completului de judecată, subsumându-se motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. A explicitat că, în cauza ce face obiectul dosarului x/2020 al Tribunalului Sălaj, a formulat apel împotriva sentinței civile ce a soluționat cauza pe fond și recurs împotriva respingerii cererii de sesizare a Curții Constituționale, fiecare cale de atac fiind distinctă și corect calificată, însă, dintr-o eroare administrativă, Tribunalul Sălaj a comunicat cele două căi de atac în cadrul aceluiași dosar, nerespectând legea și Regulamentul de ordine interioară, conform cu care cele două căi de atac ar fi trebuit comunicate în dosare diferite la Curtea de Apel Cluj. Acest lucru ar fi condus la posibilitatea soluționării celor două căi de atac de către două complete diferite, alese aleatoriu în sistem informatic. Recurentul susține că, deși a fost investit numai cu soluționarea recursului în cauză, completul 2R a dispus în mod nelegal și menținerea spre judecare a apelului declarat împotriva sentinței din cauză, reținând în mod vădit eronat că ar fi aplicabile prevederile art. 111 alin. (2) lit. b) din Regulamentul de ordine interioară. Mai arată că un apel și un recurs nu pot forma niciodată obiect al aceluiași dosar, pentru a se dispune disjungerea, pentru că acestea reprezintă două căi de atac diferite, independente una de alta. O greșeală administrativă nu poate fi considerată o sesizare a instanței cu două căi de atac în același dosar, astfel încât, din punct de vedere juridic, nu erau incidente dispozițiile privind disjungerea. Printr-un al doilea motiv de recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., recurentul critică admiterea nelegală a excepției tardivității, prin aplicarea și interpretarea greșită a legii. Arată recurentul, în esență, că instanța de apel a combinat în mod nepermis două reguli speciale, formând o a treia regulă procedurală, neprevăzută de lege. În acest sens, prevederile art. 122 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 arată că judecarea de către instanță a întâmpinărilor, contestațiilor și a oricăror altor cereri prevăzute de această lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanța președințială, iar termenul de atac este cel prevăzut de art. 1000 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit căruia ordonanța este supusă numai apelului în termen de 5 zile de la pronunțare, dacă s-a dat cu citarea părților, și de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor. În mod nelegal instanța de fond, însă, deși a reținut că termenul de atac este cel prevăzut de C. proc. civ. pentru ordonanța președințială, a arătat că modalitatea de calcul a acestuia ar fi cea prevăzută de art. 123 alin. (1) din Legea 115/2015. A concluzionat că termenul de atacare prevăzut pentru ordonanța președențială nu este un termen prevăzut de Legea 115/2015, ci este un termen prevăzut de C. proc. civ., astfel încât, în mod evident, modul de calcul avut în vedere de instanța de apel, pe zile inclusiv, nu era aplicabil în cauză.

Apărările formulate în cauză Intimații-pârâți Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 33 Sălaj și Biroul Electoral de Circumscripție Comunală nr. 17 Chieșd nu au formulat întâmpinări în cauză. La termenul din 9 martie 2021, reprezentantul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a invocat excepția inadmisibilității recursului, raportat la dispozițiile art. 122 alin. (1) din Legea nr. 115/2015. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Examinând cu prioritate excepția inadmisibilității recursului, invocată de Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, conform dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele: Se reține că s-a invocat de către recurent și excepția rămânerii fără obiect a cererii de recurs, raportat la soluția de admitere a recursului și casare a încheierii în dosarul nr. x/2020. Regula generală stabilită de C. proc. civ. este ca instanța să se pronunțe mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei. Astfel, în ordinea de soluționare a excepțiilor procesuale invocate primează excepția inadmisibilității în raport cu excepția rămânerii fără obiect. Potrivit prevederilor art. 457 alin. (1) din C. proc. civ. "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei". Legalitatea căilor de atac presupune că o hotărâre judecătorească este supusă căilor de atac prevăzute de lege, neputând fi folosite alte mijloace procedurale, în scopul obținerii reformării sau retractării unei hotărâri judecătorești. Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituția României, republicată, stipulând că mijloacele procesuale de atac ale hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de normele legale, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii. În cauză, cererea de recurs este îndreptată împotriva deciziei civile nr. 290/A/2020, pronunțată de Curtea de Apel Cluj la data de 11 decembrie 2020, în dosarul nr. x/2020, prin care s-a respins ca tardiv apelul declarat de A., Organizația Județeană Sălaj împotriva sentinței civile nr. 677, pronunțată la data de 21.09.2020 în dosarul nr. x/2020 al Tribunalului Sălaj. Înalta Curte reține că obiectul cererii de chemare în judecată îl reprezintă contestația împotriva unei hotărâri emise de biroul electoral de circumscripție județeană, iar temeiul de drept il constituie dispozițiile Legii nr. 115/2015. Potrivit art. 122 din Legea nr. 115/2015, "(1) Judecarea de către instanță a întâmpinărilor, contestațiilor și a oricăror altor cereri prevăzute de prezenta lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanța președințială, cu participarea obligatorie a procurorului. (2) Împotriva hotărârilor definitive, pronunțate de instanțele judecătorești potrivit prezentei legi, nu există cale de atac". Art. 1000 din C. proc. civ., care reglementează calea de atac incidentă în cazul ordonanței președințiale, arată că, dacă prin legi speciale nu se prevede altfel, ordonanța este supusă numai apelului în termen de 5 zile de la pronunțare, dacă s-a dat cu citarea părților, și de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor. Având în vedere că dispozițiile din materia ordonanței președințiale prevăd numai calea de atac a apelului, nu și a recursului, în cauză, decizia civilă nr. 290/A/2020, pronunțată de Curtea de Apel Cluj la data de 11 decembrie 2020 în dosarul nr. x/2020, are caracter definitiv, neputând fi atacată cu recurs. Pentru considerentele expuse, reținând că hotărârea pronunțată în apel nu putea fi atacată cu recurs, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat.