ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1410/2021

Obiectul cauzei Prin contestația înregistrată la Tribunalul Sălaj la 17 septembrie 2020, petentul A. - Organizația Județeană Sălaj a solicitat anularea procesului-verbal nr. x/26.08.2020 al Biroului Electoral de Circumscripție Județeană nr. 33 Sălaj, prin care s-a stabilit ordinea de pe buletinele de vot pentru președinția Consiliului Județean Sălaj și a membrilor consiliului județean Sălaj, iar în urma admiterii contestației să fie obligată intimata la efectuarea unei noi trageri la sorți, într-o singură etapă, care să cuprindă, într-un mod nediscriminatoriu, toate partidele ce candidează la alegeri în această circumscripție. Prin încheierea civilă, pronunțată în camera de consiliu din 23 septembrie 2020 s-a respins, ca neîntemeiată, cererea de recuzare a doamnei judecător B., formulată de contestatorul A., Organizația Județeană Sălaj reprezentată prin președinte interimar C., cu privire la judecarea cauzei ce face obiectul dosarului nr. x/2020, aflat pe rolul Tribunalului Sălaj.

Sentința Tribunalului Sălaj Prin sentința civilă nr. 681 din 23 septembrie 2020, pronunțată de Tribunalul Sălaj, a fost admisă excepția inadmisibilității, invocată din oficiu, și a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația formulată de petentul A. - Organizația Județeană Sălaj, reprezentat prin președinte C., împotriva procesului-verbal nr. x/26.08.2020 al Biroului Electoral de Circumscripție Județeană nr. 33 Sălaj; a fost respinsă excepția de nelegalitate a procesului-verbal nr. x din 7 august 2020 al Tribunalului Sălaj, ca inadmisibilă.

Decizia Curții de Apel Cluj, secția I civilă Prin decizia civilă nr. 238 din 4 noiembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de A. împotriva încheierii din 23 septembrie 2020 și a sentinței civile nr. 681 din 23 septembrie 2020 a Tribunalului Sălaj, pronunțată în dosar nr. x/2020.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva deciziei civile nr. 238 din 4 noiembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, contestatorul A. - Organizația Județeană Sălaj a formulat recurs. În cuprinsul memoriului de recurs, contestatorul a arătat că hotărârea a fost pronunțată de un complet nelegal alcătuit, prin încălcarea dispozițiilor art. 53 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 și art. 471 alin. (1) C. proc. civ., norme ce prevăd repartizarea aleatorie a cauzelor, fiind astfel incidente dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1 și 2 C. proc. civ. Învederează că, urmare a unei erori administrative a Tribunalului Sălaj, apelul împotriva sentinței civile nr. 681 din 23 septembrie 2020, pronunțată de Tribunalul Sălaj, nu a fost repartizat aleatoriu unui complet al Curții de Apel Cluj, ci a fost introdus manual, pe cale administrativă, în dosarul de recurs nr. x/2020 formulat împotriva încheierii de respingere a sesizării Curții Constituționale, iar completul învestit cu soluționarea recursului a reținut spre soluționare și apelul formulat împotriva sentinței, constatând, în mod eronat, că ar fi aplicabile dispozițiile art. 111 alin. (2) lit. b) din Regulamnetul de ordine interioară al instanțelor judecătorești. Susține că situația prevăzută de articolul invocat de instanța de apel nu se regăsește în speță, apelul formulat nefiind repartizat aleatoriu completului de recurs, ci a ajuns în acest dosar dintr-o eroare administrativă. Un alt motiv de recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., vizează nelegala citarea a recurentului contestator pentru termenul din 4 noiembrie 2021, în dosarul nr. x/2020, format ca urmare a disjungerii apelului formulat împotriva sentinței civile nr. 681 din 23 septembrie 2020 și încheierii din 23 septembrie 2020, pronunțate de Tribunalul Sălaj. Susține că citarea contestatorului pentru termenul din 4 noiembrie 2020 a vizat doar soluționarea recursului împotriva încheierii de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale, în dosarul nr. x/2020, nu și dosarul nou format. Subliniază că, în mod nelegal, completul de judecată din apel, format din primii doi membri ai completului de recurs, fără a stabili un alt termen de judecată în dosarul nou format, a soluționat apelul, consemnând, în mod abuziv, că procedura de citare este legal îndeplinită.

Procedura în fața Înaltei Curți și apărările formulate în cauză Cererea de recurs a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la 31 mai 2021, iar pentru termenul de judecată, stabilit la 17 iunie 2021, s-a dispus citarea Autorității Electorale Permanente, continuator al Biroului Electoral de Circumscripție Județeană nr. 33 Sălaj. Prin întâmpinare, Autoritatea Electorală Permanentă a invocat excepția lipsei calității procesuale sale pasive, arătând că art. 478 alin. (1) C. proc. civ. interzice schimbarea cadrului procesual stabilit în fața primei instanțe, iar instituția citată în cauză nu a avut calitatea de parte în proces, în sensul art. 55 C. proc. civ. Referitor la excepția inadmisibilității recursului, arată că decizia atacată este definitivă, partea neavând deschisă calea de atac a recursului, aspect ce rezultă din interpretarea dispozițiilor art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, coroborate cu cele ale art. 483 alin. (1) și 457 alin. (1) C. proc. civ. Sub un ultim aspect, susține că motivele de recurs sunt nefondate având în vedere că instanța de apel a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale, fiind respectate dispozițiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, cu aplicarea O.U.G. nr. 215/2020 privind adoptarea unor măsuri în materia alcătuirii completurilor de judecată în apel. Arată că au fost respectate prevederile art. 101 și art. 111 alin. (2) lit. b) și alin. (4) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, iar hotărârea judecătorească atacată a fost pronunțată cu respectarea principiului continuității dezbaterilor. II. Soluția și considentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Examinând cu prioritate excepția inadmisibilității recursului, Înalta Curte constată următoarele: Cererea de recurs este îndreptată împotriva deciziei nr. 238 A/2020 din 4 noiembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, prin care a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de A. împotriva încheierii din 23 septembrie 2020 și a sentinței civile nr. 681 din 23 septembrie 2020 a Tribunalului Sălaj, pronunțată în dosar nr. x/2020. Înalta Curte reține că hotărârea supusă recursului a fost pronunțată într-o cauză având ca obiect anularea procesului-verbal nr. x din 26 august 2020 a Biroului Electoral de Circumscripție Județeană nr. 33 Sălaj, prin care s-a stabilit ordinea de pe buletinele de vot pentru președinția Consiliului Județean Sălaj și a membrilor consiliului județean Sălaj, cauză ce intră sub incidența Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali. Potrivit dispozițiilor art. 122 din Legea nr. 115/2015, care are caracter de normă specială, "(1) Judecarea de către instanță a întâmpinărilor, contestațiilor și a oricăror altor cereri prevăzute de prezenta lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanța președințială, cu participarea obligatorie a procurorului.(2) Împotriva hotărârilor definitive, pronunțate de instanțele judecătorești potrivit prezentei legi, nu există cale de atac." Prin trimiterea la dispozițiile care reglementează procedura ordonanței președințiale, devin incidente dispozițiile art. 1000 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora "Dacă prin legi speciale nu se prevede altfel, ordonanța este supusă numai apelului în termen de 5 zile de la pronunțare, dacă s-a dat cu citarea părților, și de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor." Prevederile art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I C. proc. civ., care completează norma specială, prevăd că au caracter definitiv hotărârile date în apel, fără drept de recurs. Potrivit prevederilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ. "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei". Legalitatea căilor de atac presupune că o hotărâre judecătorească este supusă căilor de atac prevăzute de lege, neputând fi folosite alte mijloace procedurale, în scopul obținerii reformării sau retractării unei hotărâri judecătorești. Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituția României, republicată, stipulând că mijloacele procesuale de atac ale hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de normele legale, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii. Din interpretarea textelor procedurale anterior menționate rezultă că decizia nr. 238 A/2020 din 4 noiembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă este definitivă, nefiind susceptibilă de recurs. Principiul dublului grad de jurisdicție nu este obligatoriu în materie civilă, fiind suficient, din perspectiva art. 6 par. 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, ca o instanță independentă și imparțială, cu deplină jurisdicție, în fapt și în drept, să poată examina o contestație privind drepturi și obligații cu caracter civil. Or, se poate observa că legiuitorul național a ales în materie electorală să reglementeze un dublu grad de jurisdicție, în fața instanțelor de fond, instituind un regim mai favorabil decât cel reglementat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, corelat cu art. 13 din Convenție, care reglementează dreptul la un recurs efectiv. Pentru considerentele expuse, constatând că, din dispozițiile legii speciale, rezultă că împotriva hotărârilor date în contestațiile reglementate de dispozițiile art. 122 din Legea nr. 115/2015, se poate exercita doar calea de atac a apelului, Înalta Curte va respinge recursul declarat de contestatorul A. - Organizația Județeană Sălaj împotriva deciziei nr. 238 din 4 noiembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, ca inadmisibil. PENTRU ACESTE MOTIVE,