ÎCCJ, Decizia nr. 68/2021

Deliberând asupra apelului de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

A. JUDECATA ÎN FOND

I. Prin Sentința penală nr. 300 din data de 20 august 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2020, în baza art. 147 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, a admis pe cale incidentală cererea procurorului de recunoaștere a deciziei penale din 6 decembrie 2018, pronunțată de Tribunalul Battonya din Ungaria în Dosarul nr. x.226/2018/4, definitivă la data de 18 februarie 2019, prin care inculpatul A. a fost condamnat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, cu suspendarea executării pedepsei, pentru infracțiunea de fals în acte publice, prevăzută de art. 342 alin. (1) lit. b) din C. pen. maghiar.

În baza art. 33

2

alin. (4) din Legea nr. 535/2004, a condamnat pe inculpatul A. pentru comiterea infracțiunii de propagandă teroristă, la pedeapsa principală de 2 ani închisoare și 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și h) din C. pen. (perioada mai 2017 - octombrie 2019).

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., a interzis inculpatului A. exercițiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și h) din C. pen. ca pedeapsă accesorie pe lângă pedeapsa principală stabilită pentru comiterea infracțiunii de propagandă teroristă, prevăzută de art. 33

2

alin. (4) din Legea nr. 535/2004.

În baza art. 33

2

alin. (4) din Legea nr. 535/2004 raportat la art. 41 alin. (1) și art. 43 alin. (1) din C. pen., a condamnat pe inculpatul A., pentru comiterea infracțiunii de propagandă teroristă, la pedeapsa principală de 2 ani închisoare și 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și h) din C. pen. (perioada noiembrie- decembrie 2019).

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., a interzis inculpatului A. exercițiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și h) din C. pen. ca pedeapsă accesorie pe lângă pedeapsa principală stabilită pentru comiterea infracțiunii de propagandă teroristă, prevăzută de art. 33

2

alin. (4) din Legea nr. 535/2004.

În baza art. 17 alin. (2) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen. a achitat pe inculpatul A. pentru comiterea infracțiunii de însușirea de instrucțiuni prin autodocumentare cu privire la fabricarea sau folosirea de explozivi, arme de foc sau orice alte arme, substanțe nocive sau periculoase, ori cu privire la tehnici sau metode specifice de săvârșire sau sprijinirea săvârșirii unui act de terorism, (perioada noiembrie- decembrie 2019), prevăzută de art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004 raportat la art. 43 alin. (1) din C. pen.

A anulat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare, aplicată inculpatului A. prin decizia penală din 6 decembrie 2018, pronunțată de Tribunalul Battonya din Ungaria în Dosarul nr. x.226/2018/4, definitivă la data de 18 februarie 2019.

În baza art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., a contopit pedepsele principale stabilite prin prezenta sentință și aplică pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, la care a adăugat un spor de 8 luni închisoare, reprezentând o treime din totalul celeilalte pedepse stabilite, inculpatul A. având de executat pedeapsa rezultantă de 2 ani și 8 luni închisoare.

În baza art. 43 alin. (2) din C. pen., a adăugat pedeapsa rezultantă de 2 ani și 8 luni închisoare la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, aplicată inculpatului A. prin decizia penală din 6 decembrie 2018, pronunțată de Tribunalul Battonya din Ungaria în Dosarul nr. x.226/2018/4, definitivă la data de 18 februarie 2019, inculpatul având, în final, de executat pedeapsa principală de 4 ani și 2 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (1) și (5) din C. pen., a aplicat inculpatului A., alături de pedeapsa principală rezultantă de 4 ani și 2 luni închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și h) din C. pen. pe o durată de 5 ani și pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și h) din C. pen.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) din C. proc. pen., a dedus din pedeapsa rezultantă finală de 4 ani și 2 luni închisoare durata reținerii și a arestării preventive, de la data de 20 decembrie 2019 la zi.

În baza art. 112 alin. (1) lit. b) din C. pen., a dispus confiscarea specială de la inculpatul A. a următoarelor bunuri ce au fost folosite de către inculpat la săvârșirea infracțiunilor:

- laptop marca x, cu număr de serie x;

- Telefon mobil marca x, de culoare gri, cu IMEI 1: 356x75 și IMEI 2: x.

În baza art. 399 alin. (1) din C. proc. pen., a menținut măsura arestării preventive ce a fost luată față de inculpatul A.

În baza art. 274 alin. (1) din C. proc. pen., a obligat pe inculpatul A. la plata sumei de 10.000 RON, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat (urmărirea penală și judecata în primă instanță).

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 1427 RON (627 RON pentru asistență acordată inculpatului în procedura de cameră preliminară și 868 RON în cursul judecății), a rămas în sarcina statului fiind plătit din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această decizie instanța de fond a reținut următoarele:

Prin Rechizitoriul nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de combatere a infracțiunilor de terorism și criminalității informatice, a fost trimis în judecată, sub măsura preventivă a arestului preventiv, inculpatul A. sub aspectul comiterii infracțiunilor prevăzute de art. 33

2

alin. (4) - două fapte - și art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004 pentru prevenirea și combaterea terorismului, cu aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. (1) și art. 41 alin. (1) și (3) din C. pen.

În cuprinsul actului de sesizare s-a reținut în sarcina inculpatului A. că, în perioada mai 2017- octombrie 2019, a promovat în mod sistematic, cu intenție directă, pe rețelele sociale online x și x, mesaje de propagandă islamist-jihadistă, cu intenția de a instiga la săvârșirea uneia dintre infracțiunile prevăzute de Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, partajând, comentând apreciativ și redistribuind online materiale în format text, imagine și video, prezentând actele teroriste săvârșite de către membrii organizației teroriste .../ISIS/Statul Islamic, exprimându-și dorința de a lupta pentru cauza acestei organizații teroriste, apreciind și însușindu-și ideologia acesteia, instigând la săvârșirea de către alte persoane a unor fapte sancționate de Legea nr. 535/2004.

De asemenea, s-a mai reținut că, în perioada noiembrie- decembrie 2019, a promovat în mod sistematic, cu intenție directă, prin rețeaua socială online x și în grupuri constituite în aplicația B., mesaje de propagandă islamist-jihadistă, cu intenția de a instiga la săvârșirea uneia dintre infracțiunile prevăzute de Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, după epuizarea rezultatelor primei infracțiuni, prin punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea controlului judiciar împotriva sa, precum și după confiscarea dispozitivelor utilizate pentru săvârșirea infracțiunii.

Tot în această perioadă, s-a reținut că s-a instruit cu privire la modalitățile de realizare a unui dispozitiv exploziv improvizat, prin accesarea, în mod repetat, a unui material video diseminat prin canalele media islamist-jihadiste.

Ca urmare a dispoziției de trimitere în judecată a inculpatului, cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 10 martie 2020 sub nr. x/2020.

Prin Încheierea nr. 153 din data de 6 aprilie 2020, în baza art. 346 alin. (1) din C. proc. pen., s-a constatat legalitatea Rechizitoriului nr. x din 9 martie 2020 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, secția de Combatere a Infracțiunilor de Terorism și a Criminalității Informatice, precum și legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și s-a dispus începerea judecății în cauză.

În cadrul cercetării judecătorești, la termenul din data de 19 mai 2020, instanța i-a adus la cunoștință inculpatului prevederile art. 375 și art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. privind reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de legiuitor pentru infracțiunile deduse judecății în măsura în care recunoaște faptele astfel cum au fost descrise prin actul de sesizare și solicită ca judecarea cauzei să aibă loc numai pe baza probelor administrate la urmărirea penală și a înscrisurilor prezentate de părți, ocazie cu care acesta, în repetate rânduri, a refuzat să răspundă în fața Înaltei Curți.

Având în vedere poziția procesuală a inculpatului A., Înalta Curte a constatat că inculpatul nu a solicitat ca judecata să aibă loc în procedura recunoașterii învinuirii.

În aceste condiții, reprezentantul Ministerului Public a solicitat administrarea probelor din cursul urmăririi penale, iar inculpatul, prin apărătorul desemnat din oficiu, a învederat că nu contestă probele administrate în cursul urmăririi penale.

La același termen de judecată din data de 19 mai 2020, Înalta Curte, în aplicarea dispozițiilor art. 378 din C. proc. pen., l-a întrebat pe inculpatul A. dacă dorește să dea declarație în cauză, inculpatul refuzând să răspundă.

La termenul de judecată din data de 20 august 2020, a fost audiat martorul C., iar inculpatul A. a fost audiat .

2

alin. (4) din Legea nr. 535/2004, Înalta Curte, secția penală a reținut că probele administrate în cauză (materialele accesate/descărcate/postate pe rețele media de către inculpat) atestă, fără dubiu, faptul că, începând cu luna mai 2017 și până în luna octombrie 2019 când a fost efectuată percheziția domiciliară (04 octombrie 2019), inculpatul a parcurs etapele succesive ale procesului evolutiv de radicalizare islamistă, aderarea la ideologia radical-islamistă și la cauza jihadistă promovată de gruparea teroristă .../Statul Islamic (îndoctrinare și auto-identificare cu cauza jihadistă), sens în care acesta a promovat, în mod sistematic, în public, doctrina radical islamistă, postând, apreciind, partajând, comentând apreciativ și redistribuind în mediul on-line, prin intermediul unor rețele de socializare, fotografii, videoclipuri, mesaje, înregistrări audio-video și însemne circumscrise activităților violente și de propagandă ale grupării teroriste .../Statul Islamic, cu intenția de a instiga la săvârșirea uneia dintre infracțiunile prevăzute de Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului

Astfel, inculpatul A. era utilizatorul conturilor x

- "A." www.x.com.

- "A.", www.x.com.

- "D.", www.x.com

- "A.", https://www.x.com.

- "E.", www.x.com.

- "A.", www.x.com.

- "F.", www.x.com. dar și al conturilor:"E. - ...", G. și I. de pe platforma x, conturi unde au fost regăsite postări publice ce puteau fi vizualizate de către orice utilizator x/x, ca de exemplu fotografii ale unor persoane cu vestimentații utilizate de luptători jihadiști ISIS, având fața semi-acoperită, ținând în mână arme albe ori mitraliere de tip x, însemne ale organizației teroriste ..., luptători jihadiști cu fețele acoperite de cagule, având mâinile ridicate și făcând gestul cu degetul arătător în sus "J." ce simbolizează unicitatea și indivizibilitatea lui Allah, acesta fiind și gestul utilizat de jihadiști pentru a-și demonstra apartenența la ... Aceste postări, fiind publice, au primit aprecieri de la diferite conturi utilizate de cetățeni străini care aveau profilul unor susținători ai fenomenului terorist.

Pe fiecare dintre aceste conturi, în lista de prieteni, la momentul verificării, se găseau sute de utilizatori din Afganistan, Pakistan, Irak, Siria, Yemen etc. Acești utilizatori au postat fotografii și videoclipuri cu jihadiști din ... sau alte organizații teroriste islamiste și însemne ale ISIS, precum steagul Statului Islamic [steag negru, cu inscripții albe, afișând sigiliul lui F. și shahada (declarația de credință musulmană)], unele dintre acestea fiind redistribuite de inculpatul A. prin conturile de utilizator de pe rețelele sociale x și x.

Înalta Curte a reținut că, pe unele dintre conturile menționate, A. a postat ocazional videoclipuri conținând înregistrări ale unor execuții realizate de către jihadiști, iar ca urmare a violenței materialelor postate, acestea au fost blocate de către administratorii x, aspect recunoscut inclusiv de acesta în cuprinsul declarației de suspect . De asemenea, inculpatul a distribuit materiale video și fotografii în care mai multe persoane priveau cum o persoană a fost ucisă cu bestialitate cu o sapă sau cum o persoană mascată și înarmată cu o armă de asalt a apărut în fața unui steag cu emblema . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Înalta Curte a indicat, într-o ordine cronologică, postările efectuate de inculpatul A. pe rețele de socializare x și x, postări cu un impact emoțional puternic prin violența exprimată în conținutul acestora. Astfel,

- în perioada 19 octombrie 2017 - 22 octombrie 2017, inculpatul, pe contul de profil de x E. - ...4106, a postat în 24 de rânduri fotografii conținând arme de foc de tip AK 47 și însemne ale organizației teroriste .. . Pe acest cont inculpatul a avut 50 de urmăritori și 127 de urmăriri;

- în perioada 23 octombrie 2017 - 07 decembrie 2017, inculpatul, pe contul de profil de x E. - ..., a postat în 47 de rânduri fotografii conținând arme de foc de tip AK 47, însemne ale organizației teroriste ..., fotografii în care inculpatul făcea gestul cu degetul arătător al mâinii drepte ridicat (J.) și execuții prin împușcare sau tăierea gâtului Pe acest cont inculpatul a avut 186 de urmăritori și 1153 de urmăriri;

- la data de 06 noiembrie 2017, inculpatul, prin contul de profil x E., a apreciat ("like") fotografiile de profil și fotografia de copertă a utilizatorului contului de x K. ce reprezentau un bărbat înarmat;

- la data de 15 noiembrie 2017, inculpatul, prin contul de profil x E., a apreciat ("like") postarea utilizatorului contului de x L. ce reprezenta un copil care ținea în mâna stângă o armă de asalt de tip x, iar cu mâna dreaptă indica semnul unicității în Islam reprezentativ luptătorilor ...;

- la data de 20 noiembrie 2017, inculpatul, prin contul de profil x E., a distribuit două clipuri video postate de către un alt utilizator x (M.) în care apar mai multe persoane care privesc cum un bărbat este ucis cu bestialitate cu o sapă;

- la data de 25 noiembrie 2017, inculpatul, prin contul de profil x E., a distribuit o fotografie în care apare emblema ... în diacritice arabe și cu semnătura "Islamic State"

- la data de 30 noiembrie .2017, inculpatul, prin contul de profil x E., a distribuit o fotografie - comentariu "Allahu Akbar!, Allahu Akbar!, Allahu Akbar!"

- la data de 30 noiembrie 2017, inculpatul, prin contul de profil x E., a distribuit un videoclip postat de utilizatorul x N. în care apare o persoană mascată și înarmată cu o armă de asalt în fața unui steag reprezentând emblema ...;

- la data de 01 decembrie 2017, inculpatul, prin contul de profil x E., a distribuit două fotografii de tip selfie în care acesta apare cu degetul arătător de la mâna dreaptă ridicat, simbol al unicității în islam și însemn al luptătorilor din organizația teroristă ...;

- în data de 06 ianuarie 2018, inculpatul, pe contul de profil de x I.", a postat mai multe fotografii - de tip selfie în care inculpatul apare cu degetul arătător de la mâna dreaptă ridicat, simbol al unicității în islam și însemn al luptătorilor din organizația teroristă ..., în alte fotografii apar stema ..., luptători înarmați - la care a primit aprecieri de la mai mulți utilizatori ai acestei rețele de socializare;

- la data de 18 ianuarie 2018, inculpatul, prin contul de profil x A., a distribuit o fotografie cu o explozie într-un oraș, adăugând comentariul "Care dintre voi bărbații ați luptat pt statul islamic și de ce?"

- la data de 18 ianuarie 2018, inculpatul, prin contul de profil x A., a distribuit o fotografie cu un luptător musulman având în mână o armă de asalt;

- la data de 25 ianuarie 2018, inculpatul, prin contul de profil x A., a distribuit o fotografie tip selfie în care acesta apare cu degetul arătător de la mâna dreaptă ridicat, simbol al unicității în islam și însemn al luptătorilor din organizația teroristă ... La această postare a primit 4 aprecieri de la utilizatori x, iar la o întrebare ce i-a fost adresată - "Iară faci poze din astea deocheate?", inculpatul A. a răspuns "Da mă nr. 1", ulterior adăugând și o imagine cu emblema organizației teroriste în limbile arabă și engleză;

- la data de 20 februarie 2018, în cadrul unei discuții avute cu investigatorul sub acoperire pe platforma de socializare x - O. asociată contului A. - " . . . . . . . . . .A.", ID x, inculpatul a afirmat că "DA MIA PLACUT ÎNAINTE S.A. LUPT PENTRU ISLAM, pentru jihad, pt isis, am crezut ca e bine ceea ce vreau sa fac dar mam inselat, nu e bine, dumnezeu a avut grija de mine", "era sa fac și pușcărie înainte și tot nu m-am liniștit, credeam ff mult în juhad și că e bine ceea ce fac, adică să lupt pentru jihad, pentru allah"

- la data de 06 mai 2019, inculpatul, prin contul de profil x "F." (www.x.com. 562, ID x), a distribuit un videoclip în care se observă mai mulți luptători ce au în mâini arme automate și un mesaj în limba arabă;

- la 06 mai 2019, inculpatul, prin contul de profil x "F." (www.x.com. 562, ID x), a postat o fotografie conținând un mesaj în limba arabă "La ilaha illa llah Allahu Akbar" ["Nu există altă divinitate decât Dumnezeu. Allah e mare", textul reprezentând, parțial, mărturia de credință (P.), unul dintre cei 5 stâlpi ai islamului], urmat de 3 emoticoane cu degetul arătător al mâinii drepte ridicat, simbol al unicității în islam și însemn al luptătorilor din organizația teroristă ...;

- la data de 24 mai 2019, inculpatul, prin contul de profil x "F." (www.x.com. 562, ID x), a distribuit un videoclip în care se observă mai mulți luptători având în mâini arme de asalt, videoclip precedat de un mesaj în limba indoneziană "Berbagi tentang agama islam" (împărtășește despre religia Islamului), "Q. siap menyerang Israel" (soldați mujahidini gata să atace Israelul);

- la data de 28 mai 2019, inculpatul, prin contul de profil x "F." (www.x.com. 562, ID x), a distribuit un mesaj în limba arabă în care se face vorbire de faptul că "[...] vom continua în jihad [...] măcel"

- la data de 31 mai 2019, inculpatul avea contul de profil în limba arabă, iar fotografia de profil al contului x "F." (www.x.com. 562, ID x) îl înfățișa pe acesta având capul acoperit cu un fes. Fotografia de fundal asociată contului inculpatului prezintă o persoană îmbrăcată în combinezon de camuflaj, având asupra sa un pistol mitralieră R.. Cu ocazia schimbării fotografiei de profil asociată contului x, inculpatul a postat un text în limba arabă, tradus automat de rețeaua socială "#Voi continua să scriu despre jihad până când #stiloul meu se va usca"

- la data de 29 iunie 2019, inculpatul, prin contul de profil x "F." (www.x.com. 562, ID x), a distribuit un videoclip al unui utilizator arab al aceleiași platforme online, videoclip precedat de mesajul "Ei sunt urmașii lui S." [S., autoproclamatul T., al cărui deces a fost anunțat la sfârșitul lunii octombrie 2019 de către mass-media internațională ca urmare a intervenției forțelor militare americane în Siria];

- tot în data de 29 iunie 2019, inculpatul, prin contul de profil x "F." (www.x.com. 562, ID x), a distribuit un videoclip al unui utilizator arab al aceleiași platforme online în care sunt prezentați luptători ce au asupra lor arme, videoclip precedat de un mesaj în care se face vorbire de ideologia islamist-jihadistă;

- la data de 30 iunie 2019, inculpatul, prin contul de profil x "F." (www.x.com. 562, ID x), a distribuit un videoclip al unui utilizator arab al aceleiași platforme online în care sunt prezentați luptători ce au asupra lor arme, videoclip precedat de mesajul "Frații tăi din Levant se luptă astăzi cu cei mai mizerabili oameni ai pământului"

- la data de 30 iunie 2019, inculpatul, prin contul de profil x "F." (www.x.com. 562, ID x), a postat următoarele comentarii:

"de ei iți spuneam că vreau să ajung și eu acolo să lupt pt jihad, să fac parte din organizația isis, Allah să le binecuvinteze armele și pe ei"

Înalta Curte a reținut că, deși inculpatul a recunoscut că este titularul conturilor de socializare pe care a postat materialele menționate supra -a susținut că postările/comentariile au fost făcute "[...] doar pentru a atrage atenția, în speranța de a primi bani", respectiv pentru că "am crezut că voi face bani din postări [...] pentru a părea o persoană mai dură [...] intenția mea nu a fost să fac propagandă ISIS, ci aceea de a părea important", apărările acestuia nu au putut fi primite atât timp cât, așa cum se desprinde din conținutul materialelor postate de inculpat, acestea conțin, prin ele însele și comentariile/aprecierile inculpatului, instigări la acte teroriste, la alăturarea și/sau susținerea acțiunilor acestei grupări teroriste, neputând fi vorba despre o simplă grandomanie a inculpatului sau o ocazie pentru acesta de a primi bani de la "persoanele care vedeau postările", mai ales că, potrivit propriei declarații, "[...] nu mi s-a dat niciodată de către nimeni de înțeles că urmează să primesc bani, [...]" .

În acest sens, Înalta Curte a reținut că inculpatul era conștient de faptele sale și consecințele acestora, câtă vreme în cadrul unor discuții pe aplicația x O., fiind întrebat de un interlocutor de ce ar fi făcut "pușcărie", acesta a răspuns "pentru terorism", respectiv "dacă crezi în Allah, du-te și luptă, acolo e războiul sfânt, toți păgânii trebuie să moară, câți copii și oameni au murit în Siria, Irak, Afganistan ... din cauza creștinilor păgâni [...] vino cu mine în Siria, acolo e locul nostru și casa noastră și frații noștri" .

De asemenea, Înalta Curte a reținut și elementele de fapt desprinse din declarația martorului C. cu care A. a purtat discuții prin aplicația x O., acesta din urmă cerându-i "să merg cu el în Afganistan ca să luptăm pentru Statul Islamic", fiind "hotărât pe deplin ca să lupte pentru Statul Islamic", în cuprinsul aceleiași declarații fiind pus în evidență și faptul că inculpatul se temea ca martorul să nu fie lucrător al Serviciului Român de Informații - "[...] dacă nu cumva lucrez la SRI" .

În ceea ce privește cea de-a doua faptă reținută în sarcina inculpatului A., circumscrisă tot ilicitului penal incriminat prin dispozițiile art. 33

2

alin. (4) din Legea nr. 535/2004, Înalta Curte a reținut că probele administrate în cauză (materialele accesate/descărcate/postate pe rețele media de către inculpat) atestă, fără dubiu, faptul că, în perioada 09 noiembrie - 03 decembrie 2019, inculpatul a promovat, în mod sistematic, în public, doctrina radical islamistă, postând, apreciind, partajând, comentând apreciativ și redistribuind în mediul on-line, prin intermediul rețelei de socializare x, fotografii, mesaje și însemne circumscrise activităților violente și de propagandă ale grupării teroriste .../Statul Islamic, cu intenția de a instiga la săvârșirea uneia dintre infracțiunile prevăzute de Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului.

Astfel, cu titlu exemplificativ, Înalta Curte a indicat, într-o ordine cronologică, postările și/sau aprecierile pe care inculpatul A. le-a făcut pe contul online x "F.", ID x:

- la data de 09 noiembrie2019 a apreciat fotografia unor luptători jihadiști;

- la data de 17 noiembrie2019 a postat extrase din Coran;

- la data de 21 noiembrie2019 a postat fotografia lui S., autoproclamatul T., al cărui deces a fost anunțat la sfârșitul lunii octombrie 2019 de către mass-media internațională ca urmare a intervenției forțelor militare americane în Siria. La această postare, inculpatul a adăugat numele lui S. și un emoticon înfățișând o persoană care plânge .

Aceleași considerente - ce au fost avute în vedere la respingerea apărărilor inculpatului cu privire la prima faptă reținută în sarcina sa, respectiv că postările/comentariile au fost făcute "[...] doar pentru a atrage atenția, în speranța de a primi bani", respectiv pentru că "am crezut că voi face bani din postări [...] pentru a părea o persoană mai dură [...] intenția mea nu a fost să fac propagandă ISIS, ci aceea de a părea important" - sunt pe deplin valabile și în ceea ce privește cea de-a doua faptă, astfel că nu au mai fost reluate.

Potrivit dispozițiilor art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, "Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 5 la 12 ani și interzicerea unor drepturi săvârșirea, în oricare din scopurile prevăzute la art. 1, a uneia dintre următoarele fapte: primirea sau însușirea de instrucțiuni prin autodocumentare cu privire la fabricarea sau folosirea de explozivi, arme de foc sau orice alte arme, substanțe nocive sau periculoase, ori cu privire la tehnici sau metode specifice de săvârșire sau sprijinirea săvârșirii unui act de terorism".

În actul de sesizare a instanței, parchetul a reținut la încadrarea în drept, că "Fapta inculpatului A. de a se instrui cu privire la modalități de realizare a unui dispozitiv exploziv improvizat, prin accesarea în mod repetat a unui material video diseminat prin canalele media islamist-jihadiste, constituie infracțiunea de însușire de instrucțiuni prin autodocumentare cu privire la fabricarea sau folosirea de explozivi, prevăzută de art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului".

În privința elementului material al acestei infracțiuni, Înalta Curte a reținut că legiuitorul a prevăzut două modalități normative alternative, respectiv (1) primirea de instrucțiuni sau (2) însușirea de instrucțiuni prin autodocumentare, iar în privința acuzației ce i-a fost adusă inculpatului A., parchetul a reținut a doua variantă normativă alternativă a însușirii de instrucțiuni prin autodocumentare.

Potrivit Dicționarului explicativ al limbii române (DEX), autodocumentarea înseamnă documentarea de către sine însuși, fără ajutorul unui documentarist. Cum documentarea presupune o informare amănunțită și temeinică, Înalta Curte reține că subiectul activ al acestei infracțiuni trebuie să asimileze cunoștințe temeinice, amănunțite cu privire la fabricarea sau folosirea de explozivi.

Din actul de sesizare a instanței, a rezultat că acuzația ce i-a fost adusă inculpatului A. sub acest aspect a avut la bază două acțiuni întreprinse de acesta, respectiv (1) redistribuirea de către acesta, în data de 03 decembrie 2019, pe rețeaua de socializare x, utilizator "F.", ID x și (2) accesarea, în data de 06 decembrie 2019, în cadrul grupului "U. al-Islam" ce a fost creat pe aplicația B., a unui material video în care un individ îmbrăcat în uniformă, cu fața acoperită de o cagulă neagră, demonstrează pas cu pas modul de realizare la domiciliu a unui dispozitiv explozibil improvizat, utilizând materiale disponibile în mod curent în gospodărie, ori substanțe cu dublă utilizare care pot fi comercializate în mod legal.

Potrivit acuzării, acest material video s-ar regăsi, în mod uzual, printre documentele digitale transmise ori aflate în posesia susținătorilor ideologiei islamist-jihadiste, fiind produs și distribuit pe platformele sociale prin canale media (V.) deținute de organizația teroristă .../ISIS/Statul Islamic.

Ca urmare a redistribuirii de către inculpat, în data de 03 decembrie 2019, pe rețeaua de socializare x, utilizator "F.", ID x, a acestui videoclip - dată la care erau puse în executare activități autorizate prin Mandatul de securitate națională nr. x din data de 18.09.2019 - a fost întocmită de Serviciul Român de Informații Nota nr. x/13.12.2019 .

În aceste condiții, organul de urmărire penală a solicitat judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală, autorizarea unei noi percheziții domiciliare (prima a avut loc în data de 04.10.2019 - a se vedea supra, pct. 1), fiind emis, în baza Încheierii nr. 30/P pronunțate în Dosarul nr. x/2019, Mandatul nr. x din 17.12.2019 .

Cu ocazia percheziției domiciliare ce a fost efectuată la data de 19.12.2019, au fost ridicate cinci telefoane mobile și cartelele SIM aferente (a se vedea în acest sens procesul-verbal de la dosar).

În urma încuviințării de către Înalta Curte de Casație și Justiție a efectuării percheziției informatice asupra telefoanelor mobile și cartelelor SIM aferente acestora - ce au fost ridicate, potrivit celor menționate în alineatul precedent, cu ocazia percheziției domiciliare -, potrivit procesului-verbal de analizare a datelor informatice rezultate în urma perchezițiilor informatice efectuate a rezultat că inculpatul A., în data de 03 decembrie 2019, a intrat în grupul "U. de pe aplicația B.

S-a dovedit că, la data de 06 decembrie 2019, în cadrul grupului "U. al-Islam", inculpatul a accesat materialul video realizat de departamentul media al organizației teroriste ..., material video ce fusese redistribuit de inculpat pe rețeaua de socializare x, utilizator "F.", ID x, în data de 03 decembrie 2019.

Înalta Curte a reținut că aceasta este probațiunea avută în vedere de parchet la formularea împotriva inculpatului A. a acuzației de însușire de instrucțiuni prin autodocumentare cu privire la fabricarea sau folosirea de explozivi incriminată prin dispozițiile art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004.

Înalta Curte a reținut că sintagma autodocumentare folosită de legiuitor în ceea ce privește latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004, presupune o activitate complexă de însușire a unor informații abstracte de natură a-i da posibilitatea subiectului activ al infracțiunii să fabrice ("realizare" - cum se reține în actul de sesizare a instanței) un dispozitiv exploziv improvizat (acuzația adusă), aceste cunoștințe fiind de natură să ajungă la finalitatea cerută prin norma de incriminare.

Or, simpla accesare cu ocazia redistribuirii pe pagina de x, respectiv simpla accesare a materialului video pe grupul B., neurmată de activități corelative specifice care să pună în lumină tocmai însușirea instrucțiunilor ce se regăsesc în materialul video redistribuit/accesat de inculpat, s-a apreciat a nu satisface exigențele textului de incriminare sub aspectul laturii obiective.

Mai mult decât atât, în jurisprudența sa, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut întrunirea elementelor de tipicitate ale acestei infracțiuni în sarcina unui inculpat care (1) studia fervent revistele jihadiste care conțineau elemente din care putea învăța tehnici teroriste, pregătirea fiind realizată în vederea comiterii unui act de terorism, (2) în cadrul unei convorbiri telefonice interceptate a făcut referire la acte de sacrificiu ale unei persoane pentru o cauză (kamikaze), respectiv (3) avea printre subiectele de căutare în mediul online harta metroului bucureștean, la dosar fiind atașate și înregistrări găsite în calculatorul inculpatului cu o scenă aglomerată dintr-o stație de metrou, în care era filmată, pur și simplu, mulțimea de oameni din respectiva stație, fără a fi reliefat vreun eveniment special apt a atrage atenția și pe care un utilizator normal să fi simțit nevoia să-l imortalizeze și păstreze în calculatorul său.

În aceste condiții, instanța de fond a reținut că, chiar dacă, începând cu luna mai 2017 și până în luna decembrie 2019, inculpatul a parcurs etapele succesive ale procesului evolutiv de autoradicalizare islamistă, aderare la ideologia și cauza jihadistă promovată de organizația teroristă .../Stat Islamic (ISIS), prin promovarea în mod sistematic, în public, a doctrine radical islamiste, astfel cum s-a reținut supra la pct. 1 și 2 din prezenta hotărâre, activitatea inculpatului ce a fost reținută în actul de sesizare relativ la infracțiunea prevăzută de art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004 nu întrunește elementele de tipicitate ale textului incriminator sub aspectul laturii obiective, simpla accesare cu ocazia redistribuirii pe pagina sa de x, respectiv simpla accesare a materialului video pe grupul "U. al-Islam" creat pe aplicația B., neînsoțită și de alte acțiuni/activități corelative specific, neputând să pună în lumină însușirea prin autodocumentare a instrucțiunilor ce se regăsesc în acel material video.

Drept urmare, Înalta Curte a dispus, în baza art. 17 alin. (2) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., achitarea inculpatului A. sub aspectul comiterii infracțiunii de însușirea de instrucțiuni prin autodocumentare cu privire la fabricarea sau folosirea de explozivi, prevăzută de art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004.

În raport de elementele factuale analizate ce pun în lumină starea de fapt reținută, Înalta Curte a constatat că, în drept, activitatea inculpatului A. constând în aceea că, începând cu luna mai 2017 și până în luna octombrie 2019, a promovat în mod sistematic, în public, pe rețelele de socializare x și x, doctrina radical islamistă, prin postarea în mediul on-line, prin intermediul unor rețele de socializare, opinii, scrieri, imagini, înregistrări audio-video reprezentând activități/acțiuni armate/violente și de propagandă ale grupării teroriste .../Statul Islamic (execuții ale unor persoane, bombardamente asupra unor orașe, mesaje de propagandă a .../Statul Islamic, imagini cu autoproclamatul T., însemne circumscrise activităților violente și de propagandă ale grupării teroriste .../Statul Islamic), cu intenția de a le face cunoscute și a le elogia, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de promovarea unui mesaj prin propagandă, infracțiune prevăzută de art. 33

2

alin. (4) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului.

Totodată, instanța de fond a reținut că activitatea aceluiași inculpat, constând în aceea că, în perioada 09 noiembrie - 03 decembrie 2019, a promovat, în mod sistematic, în public, doctrina radical islamistă, postând și apreciind, prin intermediul rețelei de socializare x, fotografii, mesaje și însemne circumscrise activităților violente și de propagandă ale grupării teroriste .../Statul Islamic cu intenția de a le face cunoscute și a le elogia, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de promovarea unui mesaj prin propagandă, infracțiune prevăzută de art. 33

2

alin. (4) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului.

Înalta Curte a reținut că, astfel cum rezultă din fișa de cazier judiciar și copia sentinței penale, inculpatul A. a fost condamnat de autoritățile judiciare ale Republicii Ungaria prin sentința penală pronunțată în Dosarul nr. x. BPK.226/2018/4 al Tribunalului Battonyai Jarasbirosag, definitivă la 18.02.2019, la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare cu suspendarea executării pentru săvârșirea infracțiunii de fals în acte publice, prevăzută de art. 342 alin. (1) lit. b) din C. pen. maghiar.

Potrivit dispozițiilor art. 147 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală:

"Recunoașterea hotărârilor judecătorești străine, în vederea producerii de efecte juridice, altele decât executarea în regim de detenție a pedepsei, se face și pe cale incidentală, în cadrul unui proces penal în curs, de către procuror, în faza de urmărire penală, sau de către instanța de judecată pe rolul căreia se află cauza spre soluționare".

Fiind îndeplinite condițiile pentru recunoașterea hotărârii judecătorești străine prevăzute de art. 142 din Legea nr. 302/2004, Înalta Curte, în baza art. 147 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, a admis, pe cale incidentală, cererea procurorului de recunoaștere a deciziei penale din 6 decembrie 2018, pronunțată de Tribunalul Battonya din Ungaria în Dosarul nr. x. BPK.226/2018/4, definitivă la data de 18.02.2019, prin care inculpatul A. a fost condamnat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, cu suspendarea executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de fals în acte publice, prevăzută de art. 342 alin. (1) lit. b) din C. pen. maghiar.

În raport de recunoașterea pe cale incidentală a hotărârii pronunțate de autoritățile judiciare ale Republicii Ungaria și faptul că această hotărâre a rămas definitivă la data de 18 februarie 2019 au fost reținute dispozițiile art. 41 alin. (1) din C. pen. ce reglementează recidiva și dispozițiile art. 43 alin. (1) din C. pen. în ceea ce privește pedeapsa în caz de recidivă postcondamnatorie, relativ la cea de-a doua infracțiune comisă de inculpatul A.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului A., Înalta Curte a avut în vedere, conform prevederilor art. 74 din C. pen., împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea socială ocrotită, gravitatea deosebit de ridicată a infracțiunilor săvârșite și periculozitatea inculpatului.

Astfel, instanța de fond a avut în vedere că faptele săvârșite cu intenție de către inculpatul A. s-au întins pe o perioadă îndelungată de timp, de aproape 2 ani și 6 luni, gravitatea faptelor acestuia, prin dimensiunea națională, dar și transfrontalieră, constituind o amenințare la adresa păcii și securității atât din punct de vedere național, cât și internațional, ceea ce impune o reacție fermă din partea autorităților judiciare pentru a înlătura amenințările generate de astfel de situații și stoparea unor asemenea fapte ce tind să ia o amploare deosebită.

Totodată, a fost avut în vedere nivelul mediu de educație, vârsta inculpatului (25 de ani), atitudinea adoptată de acesta în raport de acuzațiile ce i-au fost aduse, cât și profilul acestuia în societate, fiind cunoscut ca o persoană violentă, părinții acestuia apelând S.N.A.U. 112 la data de 10 martie 2017 pentru a solicita sprijinul organelor de poliție, întrucât fiul lor era agresiv și distrugea bunuri în locuință.

Drept urmare,

- pentru comiterea infracțiunii de propagandă teroristă, prevăzută de art. 33

2

alin. (4) din Legea nr. 535/2004, Înalta Curte l-a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa principală de 2 ani închisoare și 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și h) din C. pen. (perioada mai 2017 - octombrie 2019). În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., inculpatului A. i se va interzice exercițiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și h) din C. pen. ca pedeapsă accesorie pe lângă pedeapsa principală stabilită pentru comiterea infracțiunii de propagandă teroristă, prevăzută de art. 332 alin. (4) din Legea nr. 535/2004.

- pentru comiterea infracțiunii de propagandă teroristă, prevăzută de art. 33

2

alin. (4) din Legea nr. 535/2004 raportat la art. 41 alin. (1) și art. 43 alin. (1) din C. pen., Înalta Curte l-a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa principală de 2 ani închisoare și 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și h) din C. pen. (perioada noiembrie - decembrie 2019). În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., inculpatului A. i se va interzice exercițiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și h) din C. pen. ca pedeapsă accesorie pe lângă pedeapsa principală stabilită pentru comiterea infracțiunii de propagandă teroristă, prevăzută de art. 33

2

alin. (4) din Legea nr. 535/2004.

- a fost anulată suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare, aplicată inculpatului A. prin decizia penală din 6 decembrie 2018, pronunțată de Tribunalul Battonya din Ungaria în Dosarul nr. x.226/2018/4, definitivă la data de 18 februarie 2019.

- în baza art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., au fost contopite pedepsele principale stabilite prin prezenta sentință și i se va aplica inculpatului A. pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, la care se va adăuga un spor de 8 luni închisoare, reprezentând o treime din totalul celeilalte pedepse stabilite, inculpatul A. având de executat pedeapsa rezultantă de 2 ani și 8 luni închisoare.

- în baza art. 43 alin. (2) din C. pen., a fost adăugată pedeapsa rezultantă de 2 ani și 8 luni închisoare la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, aplicată inculpatului A. prin decizia penală din 6 decembrie 2018, pronunțată de Tribunalul Battonya din Ungaria în Dosarul nr. x.226/2018/4, definitivă la data de 18 februarie 2019, inculpatul având, în final, de executat pedeapsa principală de 4 ani și 2 luni închisoare.

- în baza art. 45 alin. (1) și (5) din C. pen., inculpatului A. i s-a aplicat, alături de pedeapsa principală rezultantă de 4 ani și 2 luni închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și h) din C. pen. pe o durată de 5 ani și pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și h) din C. pen.

B. JUDECATA ÎN APEL

I. Împotriva Sentinței penale nr. 300 din data de 20 august 2020, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2020., în termen legal, au declarat apel Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție și inculpatul A..

III. Procedura în fața Completului de 5 Judecători

Cauza a fost înregistrată pe rolul Completului de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 30 octombrie 2021, fiind fixat primul termen de judecată la data de 3 decembrie 2021, termen la care în baza art. 362 din C. proc. pen., raportat la art. 208 alin. (2) și (4) din C. proc. pen., Înalta Curte, Completul de 5 judecători a constatat ca fiind legală și temeinică măsura arestării preventive luată față de inculpatul A. prin Încheierea nr. 496 din 20 decembrie 2019, pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2019, măsură care a fost menținută.

La termenul din data de 14 decembrie 2020, având în vedere lipsa apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul-intimat inculpat A., pentru care asistența juridică este obligatorie în condițiile art. 90 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., precum și împrejurarea că doi dintre membrii completului de judecată se află în imposibilitate obiectivă de a participa la ședința de judecată de astăzi, aceștia fiind înlocuiți cu judecători titulari ai Completului de 5 Judecători Penal 1-2020, precum și faptul că înlocuirile au intervenit în dimineața ședinței de judecată, văzând și poziția Ministerului Public, judecarea cauzei a fost amânată, fiind acordat un nou termen de judecată la data de 25 ianuarie 2021.

Prin încheierea din data de 25 ianuarie 2021, după deliberare, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători a încuviințat cererea privind administrarea probei cu înscrisuri în circumstanțiere formulată de apărătorul desemnat din oficiu pentru apelantul intimat inculpat A. și a respins solicitarea reprezentantului Ministerului Public de reaudiere a martorului C., având în vedere împrejurarea că declarația acestuia nu este relevantă sub aspectul probațiunii în ceea ce privește infracțiunea pentru care prima instanță a dispus o soluție de achitare.

Totodată, la același termen, în baza art. 362 din C. proc. pen., raportat la art. 208 alin. (2) și (4) din C. proc. pen., Înalta Curte, Completul de 5 judecători a constatat ca fiind legală și temeinică măsura arestării preventive luată față de inculpatul A. prin Încheierea nr. 496 din 20 decembrie 2019, pronunțată de secția penală a instanței supreme, în Dosarul nr. x/2019, măsură care a fost menținută.

La termenul din data de 15 februarie 2021, apelantul intimat inculpat A. a precizat că își menține declarațiile date anterior în cauză și nu dorește să dea declarații în faza procesuală a apelului. La acest termen, nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat ori probatorii de administrat, în temeiul art. 420 alin. (6) și (11) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători a declarat terminată cercetarea judecătorească și, constatând cauza în stare de judecată, a acordat cuvântul în dezbateri.

Concluziile apărătorul desemnat din oficiu în susținerea apelului formulat împotriva Sentinței penale nr. 357 din 30 septembrie 2020 susținute succint oral cu prilejul dezbaterilor ce au vizat, în esență, doar greșita individualizare a pedepsei aplicate inculpatului. Susținerile motivelor de apel formulate de inculpat și de reprezentantul Ministerului Public, concluziile în combaterea motivelor de apel formulate de inculpat, precum și ultimul cuvânt al inculpatului au fost consemnate în detaliu în partea introductivă a prezentei decizii motiv pentru care nu vor mai fi reluate.

Dezbaterile și susținerile părților au fost consemnate în încheierea din data de 15 februarie 2021, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a stabilit pronunțarea la data de 3 martie 2021.

II. Sinteza criticilor formulate

Prin motivele scrise de apel dar și prin susținerile orale formulate în fața instanței de control judiciar, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție a criticat hotărârea instanței de fond pentru netemeinicie sub aspectul greșitei achitări a inculpatului A. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004, respectiv infracțiunea de însușire de instrucțiuni prin autodocumentare cu privire la fabricarea sau folosirea de explozivi.

Criticând soluția dispusă de instanța de fond, reprezentantul Ministerului Public a susținut că această nu are un suport probatoriu. Astfel, plecând de la jurisprudența instanței supreme Decizia nr. 307/A, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în Dosarul nr. x/2018) și raportat la actele dosarului, în apelul parchetului s-a arătat că, în speță, cu certitudine sunt întrunite elementele de tipicitate ale infracțiunii de însușirea de instrucțiuni prin autodocumentare cu privire la fabricarea sau folosirea de explozivi.

În acest sens, procurorul a arătat că anterior săvârșirii acestei infracțiuni inculpatul A. afirma ca "sunt un băiat rău cu multă ura aș omori întreaga lume (...) vreau să ajung în Siria...vreau să lupt pentru statul islamic" (pg. 208, vol. 2), motiv pentru care în data de 06 decembrie 2019, a accesat, în cadrul grupului "U. al-Islam", grup ce a fost creat pe aplicația B., un material video în care un individ îmbrăcat în uniformă având fața acoperită de o cagulă neagră, demonstrează pas cu pas modul de realizare la domiciliu a unui dispozitiv explozibil improvizat, utilizând materiale disponibile în mod curent în gospodărie, ori substanțe cu dublă utilizare care pot fi comercializate în mod legal.

Criticând soluția dispusă de instanța de fond, procurorul a susținut că activitatea de pregătire în vederea folosirii, cu ocazia săvârșirii unui act de terorism, a unor astfel de mijloace, vizează componenta psihică a viitorului combatant care trece printr-un proces de pervertire a afectivității prin asimilare vizuală, conștientizare și asumare personală a consecințelor pe care utilizarea unor astfel de mijloace împotriva unor persoane reale le produce în mod efectiv, fapt ce se realizează într-un proces îndelungat, ce a inclus și însușirea de instrucțiuni prin autodocumentare cu privire la fabricarea sau folosirea de explozivi.

Or, în condițiile în care inculpatul a descărcat acest film și ulterior l-a distribuit pe rețelele de socializare, se poate considera că a înțeles să se autodocumenteze în vederea însușirii unor astfel de instrucțiuni pentru fabricarea de explozibil, iar faptul că nu a reușit să fabrice astfel de explozibil nu a fost urmărit prin scopul normei care a fost invocat.

Pentru aceste considerente acuzarea a solicitat condamnarea inculpatului A., pentru săvârșirea infracțiunii de însușirea de instrucțiuni prin autodocumentare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004 raportat la art. 43 alin. (1) din C. pen.

Totodată, Sentința penală nr. 300 din data de 20 august 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2020 a fost criticată pentru netemeinicie sub aspectul greșitei individualizări a pedepselor aplicate inculpatului A., în raport cu prevederile art. 74 din C. pen. Astfel, procurorul a solicitat instanței de apel aplicarea unor pedepse în cuantumul maxim special prevăzut de lege, și nu doar orientarea pedepsei spre acest maxim, acordându-se astfel o mai mare eficiență împrejurărilor comiterii faptelor, perioadei îndelungate în care au fost săvârșite, conduitei procesuale - total nesinceră, dar și gravității specifice a actelor de terorism care afectează securitatea națională, acestea fiind săvârșite premeditat și vizând factori umani sau materiali din cadrul autorităților și instituțiilor publice, populației civile, producând stări cu un puternic impact psihologic asupra populației, fiind astfel necesar a se acționa pentru înlăturarea amenințărilor generate de astfel de situații, în vederea stopării unor asemenea fapte ce tind să ia o amploare deosebită.

Prin motivele de apel susținute oral formulate în fața instanței de control judiciar, apelantul inculpat A. a criticat hotărârea ins