ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 999/2022
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 999/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 21 februarie 2022
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Obiectul acțiunii deduse judecății
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București la data de 12.12.2017 sub nr. x/2017, reclamanta Așezămintele Brâncovenești "Biserica Domnița Bălașa a chemat în judecată pe pârâta Comisia Specială de Retrocedare a unor Bunuri Imobile care au Aparținut Cultelor Religioase din România, solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună anularea Deciziei nr. 7354/29.09.2017, emisă de pârâtă în data de 09.11.2017, în dosarul nr. x/24.01.2006, efectuarea unui raport de expertiză prin care să se identifice suprafața de 7416 m.p. de teren din București, Splaiul Unirii, fără număr, amplasat între următoarele vecinătăți: Centrala electrică de termoficare București sud; Bd. x, fostul splai Dudescu și str. x și să se determine valoarea unui metru pătrat de teren conform grilei notariale din anul 2013.
S-a solicitat obligarea pârâtei să emită decizie de restituire în natură, dacă terenul este liber sau o parte din acesta, și/sau decizie de compensare prin puncte, în care valoarea terenului să fie stabilită într-un număr de puncte corespunzător valorii ce va fi calculată prin expertiză pe metru pătrat, dacă terenul nu este liber, sau pentru o parte din acesta, în măsura în care este ocupat.
Prin sentința civilă nr. 1074/24.05.2018 Tribunalul București, secția a V-a civilă a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența în favoarea Curții de Apel București, cauza fiind înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 20.09.2018.
Hotărârea primei instanțe
Prin sentința civilă nr. 1831 din 27 mai 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal Respinge cererea formulată de reclamanta Așezămintele Brâncovenești "Biserica Domnița Bălașa", în contradictoriu cu pârâta Comisia Specială de Retrocedare a Unor Bunuri Imobile care au Aparținut Cultelor Religioase din România, ca neîntemeiată.
S-a respins cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel - precizat ulterior ca recurs în raport de dispozițiile art. 20 din Legea nr. 554/2004 reclamanta Așezămintele Brâncovenești "Biserica Domnița Bălașa", invocându-se nelegalitate și netemeinicia sentinței de fond prin care acțiunea reclamantei a fost apreciată ca neîntemeiată și respinsă ca atare.
Se arată faptul că în mod nelegal prima instanță nu a ținut cont de actele depuse de reclamantă în susținerea calității procesuale active din care rezultă calitatea reclamantei de persoană îndreptățită a solicita despăgubiri pentru imobilul care a făcut obiectul cererii soluționate prin Decizia nr. 7354/29.09.2017.
Se arată situația istorică privind regimul juridic al Așezămintelor Brâncovenești - Domnița Bălașa "Biserica Domnița Bălașa" și se arată că recurenta - reclamantă a avut un drept de folosință asupra bunurilor fostului cult religios drept recunoscut și de regimul comunist și probat cu actele depuse la dosar.
Se solicită admiterea căii de atac, casarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii și anulării deciziei prin care i-a fost respinsă cererea de restituire în natură sau de despăgubire după caz în măsura în care terenul nu mai poate fi restituit în natură.
La dosar intimata-pârâtă a formulat întâmpinare în care a invocat inadmisibilitatea și nulitatea căii de atac a apelului și pe fond s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Recurenta-reclamantă a depus răspuns la întâmpinare și și-a precizat calea de atac formulată în sensul că este recurs întemeiat pe dispozițiile art. 48881) pct. 8 C. proc. civ.
A depus acte în susținerea aspectelor invocate în cadrul cererii de recurs, respectiv hotărârii judecătorești privind calitatea sa de persoană îndreptățită conform O.U.G. nr. 94/2000 de a formula cerere de restituire.
Motivat, Curtea în ședința publică din 25.01.2022 a respins excepția nulității recursului apreciind că aspectele invocate pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. 1 C. proc. civ.
Analizând recursul declarat în raport de susținerea din recurs și actele depuse, Curtea îl apreciază pentru următoarele considerente ca nefondat în cauză nefiind îndeplinite condițiile motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ.
În aprecierea Curții sentința de fond prin care a fost respinsă acțiunea reclamantei ca neîntemeiată acțiunea având ca obiect anularea Deciziei nr. 7354/29.09.2017 este dată cu interpretarea și aplicarea corectă a dispozițiilor O.U.G. nr. 942000.
În cauză prima instanță a verificat îndeplinirea de către reclamanta-intimată în calitate de titular al cererii de restituire în natură sau după caz despăgubire a îndepliniri celor două condiții cumulative prevăzute de art. 1 O.U.G. nr. 94/2000 respectiv dovada calității reclamantei de continuator în drepturi al proprietarului terenului, fostele Așezămintele Brâncovenești Fundația "Biserica Domnița Bălașa" și a doua condiție - în sensul că imobilul care formează obiectul cererii de restituire a aparținut unui cult religios din România.
Prima instanță a analizat corect din punct de vedere istoric îndeplinirea celor două condiții cumulative și a constatat corect statutul de fundație al reclamantei - recurente care a fost recunoscută ca atare în baza O.G. nr. 26/2000.
În această calitate de fundație civilă a deținut-o și fosta persoană juridică care figurează ca fost proprietar respectiv Așezămintele Brâncovenești. Aceasta a funcționat ca fundație civilă în baza Legii nr. 21/1924, nu în temeiul legii cultelor.
Prin decizia administrativă contestată nu s-a respins cererea de restituire/despăgubire în baza excepției lipsei calității procesuale active față de calitatea pretinsă a reclamantei, ca titular al cererii de continuator al fostelor Așezămintele Brâncovenești .
Pe acest aspect recurenta-reclamantă a depus la dosar Decizia 3538/9.06.2021 a ÎCCJ, secția contencios administrativ și fiscal prin care s-a recunoscut calitatea de continuator și s-a anulat Decizia din 29.09.2017 obligându-se autoritatea să analizeze pe fond cererea formulată de reclamantă.
Aceasta în condițiile în care autoritatea nu analizase pe fond îndeplinirea condițiilor prevăzute de O.U.G. nr. 94/2000.
Această hotărâre definitivă nu este incidentă în prezenta cauză deoarece decizia administrativă analizată sub aspectul legalității de prima instanță, față de care s-a pronunțat sentința atacată, a verificat pe fond îndeplinirea celor două condiții cumulative prevăzute de art. 1 alin. 1 din O.U.G. nr. 94/2000 potrivit cărora imobilele care au aparținut cultelor religioase din România și care au fost preluate abuziv se retrocedează foștilor proprietari pot forma obiectul unei cereri de restituire în natură sau de despăgubire după caz.
În mod corect prima instanță a constatat legalitatea deciziei nr. 7354/29.09.2017 deoarece din acte nu rezultă că fostele Așezămintele Brâncovenești ar fi fost recunoscut ca fiind un cult religios sau că ar avea vreo legătură cu Biserica Ortodoxă Română.
Faptul că Biserica Ortodoxă Română a avut recunoscut de statul comunist un drept de administrare nu reprezintă deținerea dreptului de proprietate în sensul O.U.G. nr. 94/2000, de natură a justifica cererea de restituire.
Iar analiza privind îndeplinirea cumulativă a celor două condiții a fost legal realizată de prima instanță, respingerea acțiunii fiind legală în raport de dispozițiile art. 1 din O.U.G. nr. 94/2000.
Față de cele expuse mai sus, Curtea în baza art. 496-497 C. proc. civ. va respinge recursul ca nefondat menținând ca legală soluția pronunțată de instanța de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă Așezămintele Brâncovenești "Biserica Domnița Bălașa" împotriva sentinței civile din 1831 din 27 mai 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 raportat la art. 396 alin. (2) din C. proc. civ., astăzi, 21 februarie 2022.