ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 901/2022

Ședința publică din data de 16 februarie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la data de 29 iunie 2021, pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. a solicitat instanței să-i comunice un răspuns oficial din care să reiasă în ce temei legal Curtea de Apel București nu a demarat procedura de sancționare a numitului B., președintele Federației Române de Snooker, având în vedere că s-au pronunțat 4 sentințe civile, prin care acesta a fost sancționat cu plata unor amenzi, respectiv sentințele: nr. 237/21.01.2013, nr. 113/14.01.2013, nr. 4967/14.09.2012 și nr. 375/28.01.2013, toate pronunțate de Curtea de Apel București.

Prin sentința civilă nr. 283 din 15 octombrie 2021, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins cererea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâții Federația Română de Snooker și B. - Președinte al Federației Române de Snooker, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile nr. 283 din 15 octombrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs recurenta A., întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare.

În motivarea recursului, recurenta a arătat, în esență, că prima instanță a făcut o confuzie în aplicarea prevederilor Legii nr. 554/2004, respectiv ale art. 24 alin. (5) din acest act normativ și, deși a evidențiat că procedura aplicării amenzii are două căi, respectiv la cererea creditorului sau din oficiu, prin compartimentul executări silite al instanței, a concluzionat că atâta timp cât reclamanta nu a dovedit că a depus o cerere de executare silită a sentințelor menționate acțiunea sa este neîntemeiată.

În cauză nu a fost depusă întâmpinare.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Analizând, hotărârea atacată prin prisma criticilor recurentei, însă din perspectiva motivelor de recurs prevăzute de art. 304 C. proc. civ., întrucât litigiul este supus dispozițiilor C. proc. civ. de la 1865, Înalta Curte va admite prezentul recurs pentru considerentele arătate în continuare.

Cererea adresată instanței de fond și întemeiată de reclamantă pe prevederile Legii nr. 554/2004, vizează neexecutarea unor hotărâri judecătorești.

Titlurile executorii a cărui neexecutare se invocă sunt sentințele civile nr. 237 din 21.01.2013, nr. 113 din 14.01.2013, nr. 4967 din 14.09.2012 și nr. 375 din 28.01.2013 pronunțate de Curtea de Apel București.

Prin sentința civilă nr. 237/21.01.2013, pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr. x/2012, s-a admis excepția autorității de lucru judecat și au fost respinse primele două capete de cerere, a fost admisă în parte cererea reclamantei, s-a aplicat pârâtului Președintele Federației Române de Snooker o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie de zi de întârziere începând cu data de 03.05.2012 până la îndeplinirea obligației stabilită în dispozitivul sentinței civile nr. 1248/22.02.2012 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a în dosarul nr. x/2011, s-a respins în rest cererea ca neîntemeiată și au fost obligate pârâtele la plata sumei de 38,90 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 113/14.01.2013, pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr. x/2012, s-a admis în parte cererea reclamantei, s-a aplicat pârâtului Președintele Federației Române de Snooker o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie de zi de întârziere începând cu data de 05.11.2012 până la data de 28.11.2012 și s-au respins ca nefondate celelalte capete de cerere.

Prin sentința civilă nr. 4967/14.09.2012, pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr. x/2012, s-a admis în parte cererea reclamantei, s-a aplicat pârâtului Președintele Federației Române de Snooker o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie de zi de întârziere începând cu data de 09.04.2012 până la data de 21.05.2012 și s-a respins cererea privind despăgubirile ca nedovedită.

Prin sentința civilă nr. 375/28.01.2013, pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr. x/2012, s-a admis în parte cererea reclamantei, s-a aplicat pârâtului Președintele Federației Române de Snooker o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie de zi de întârziere începând cu data de 11.07.2012, s-a respins cererea privind despăgubirile ca neîntemeiată și au fost obligate pârâtele la plata sumei de 38,90 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prima instanță reținând, în esență, că sentințele menționate nu sunt puse în executare silită din oficiu, ci la cererea reclamantei și cum aceasta nu a dovedit că a depus o cerere de executare silită, a respins cererea formulată de reclamanta A. ca neîntemeiată.

Amintește instanța de control judiciar că potrivit art. 24 din Legea nr. 554/2004, denumit "Obligația executării":

"1) Dacă în urma admiterii acțiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operațiuni administrative, executarea hotărârii definitive se face de bunăvoie în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen, în termen de cel mult 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii.

(2) În cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa, aceasta se duce la îndeplinire prin executare silită, parcurgându-se procedura prevăzută de prezenta lege.

(3) La cererea creditorului, în termenul de prescripție a dreptului de a obține executarea silită, care curge de la expirarea termenelor prevăzute la alin. (1) și care nu au fost respectate în mod culpabil, instanța de executare, prin hotărâre dată cu citarea părților, aplică conducătorului autorității publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, iar reclamantului îi acordă penalități, în condițiile art. 906 din C. proc. civ.

(4) Dacă în termen de 3 luni de la data comunicării hotărârii de aplicare a amenzii și de acordare a penalităților debitorul, în mod culpabil, nu execută obligația prevăzută în titlul executoriu, instanța de executare, la cererea creditorului, va fixa suma ce se va datora statului și suma ce i se va datora lui cu titlu de penalități, prin hotărâre dată cu citarea părților. Totodată, prin aceeași hotărâre, instanța va stabili, în condițiile art. 892 din C. proc. civ., despăgubirile pe care debitorul le datorează creditorului pentru neexecutarea în natură a obligației.

(5) În lipsa cererii creditorului, după împlinirea termenului prevăzut la alin. (4), compartimentul executări civile al instanței de executare va solicita autorității publice relații referitoare la executarea obligației cuprinse în titlul executoriu și, în cazul în care obligația nu a fost integral executată, instanța de executare va fixa suma definitivă ce se va datora statului prin hotărâre dată cu citarea părților."

Din aceste prevederi legale, se desprinde ideea reglementării unei calități procesuale active alternative în ceea ce privește amenda stabilită în beneficiul statului. Se recunoaște statului posibilitatea de a urmări executarea propriei creanțe în cazul în care creditorul obligației principale nu dă dovadă de diligență maximă și nu formulează cererea de stabilire a sumelor finale, de îndată ce acest drept îi este recunoscut.

Din cuprinsul cererii de chemare în judecată și cererii precizatoare, în raport de prevederile alin. (5) ale articolului anterior menționat, reclamantul pune în discuție nedemararea procedurii de fixare a sumei definitive datorată statului, de către instanța de executare, din oficiu, în lipsa cererii creditorului.

Așadar reclamantul solicită să se constate o neexecutare culpabilă de către instanța de executare a obligației de a demara, din oficiu, procedura prevăzută de art. 24 alin. (5) din Legea nr. 554/2004.

Totodată, potrivit dispozițiilor art. 129 C. proc. civ. de la 1865, judecătorul are îndatorirea de a asigura respectarea și de a respecta el însuși toate principiile fundamentale care guvernează procesul civil și de a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză.

Analizând sentința recurată, Înalta Curte constată că din cadrul procesual al cauzei de față nu face parte instanța de executare, judecătorul fondului pronunțând așadar o soluție nelegală.

Prima instanță nu a manifestat un rol activ în aflarea adevărului, respingând acțiunea reclamantei fără a stabili cadrului procesual prin raportare la temeiul juridic invocat aceasta.

Or, verificarea cadrului procesual ține de buna administrare a justiției și de îndeplinirea rolului activ al judecătorului.

Fiind așadar, imperios necesar a se soluționa cauza cu stabilirea unui cadru procesual pasiv corect și pentru a se asigura părților un dublu grad de jurisdicție, Înalta Curtea concluzionează că sentința primei instanțe este afectată de nelegalitate, fiind dată cu aplicarea greșită a legii, iar viciile acesteia nu pot fi remediate altfel decât prin reluarea judecării cauzei în fond.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. coroborat cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, va admite recursul formulat de reclamantă, va casa sentința recurată și va trimite cauza spre o nouă judecată instanței de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta A. împotriva sentinței nr. 283 din 15 octombrie 2021 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și trimite cauza spre o nouă judecată instanței de fond.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16 februarie 2022.