Decizia nr. 889/2022 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, la data de 27 decembrie 2018, sub nr. x/2018, reclamantul A. a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Ministerul Apărării Naționale, să se pronunțe o hotărâre prin care să se dispună: 1) efectuarea controlului judecătoresc potrivit art. 4 alin. (4) și art. 11 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, asupra: 1.1 - Punctului *1) din nota de la subsolul anexei lb, art. 24 din ordinul M25/2016 (proba nr. 2); 1.2 - Articolului 16, alin. (l) din ordinul M 25/2016 (proba nr. 2); 1.3 - Articolului 18, alin. (l) din ordinul M 25/2016 (proba nr. 2), precum și anularea acestora dacă va considera că prin acțiunea lor, în mod nelegal modifică raporturile juridice dorite de Legea nr. 223/2015; 2) prin îndeplinirea celor cerute la punctul nr. 1, solicită și anularea deciziilor de recalculare a pensiei nr. 61729/1 din 24 august 2016 și actualizare a pensiei nr. x din 30 ianuarie 2018 (anexa nr. 3) și obligarea pârâților la efectuarea demersurilor necesare, fiecare pe treapta sa de competență, prin emiterea actelor necesare pentru calcularea pensiei sale de către Casa de Pensii Sectorială a M.Ap. N. prin luarea în considerare a bazei de calcul conform art. 28 din Legea nr. 223/2015 (proba nr. 3), formată din următoarele elemente: 2.l-Valoarea de referință sectorială (VRS)=600 RON; 2.2-Coeficientul de ierarhizare al soldei de funcție = 4.4; 2.3-Solda de funcție în valoare de 600*4.4=2,640 RON până la data de 30 iunie 2017; 2.3.l-Solda de funcție în valoare de 600*4.4*1,15=3,036 RON după data de 30 iunie 2017; 2.4-Solda de grad cu utilizarea coeficientului de ierarhizare al soldei de grad de 1,65 și VRS=600 RON, respectiv 1,65*600=990 RON; 2.5-Solda de merit în procent de 20% din solda de funcție calculată conform punctului 2.3, respectiv 2,640*20/100=528 RON până la data de 30 iunie 2017; 2.5.l-Solda de merit în procent de 20% din solda de funcție calculată conform punctului 2.3.1, respectiv 2,640*1,15*20/100=607.2 RON după data de 30 iunie 2017; 2.6-Gradațiile de vechime în procent de 30 % din valoarea rezultată în urma adunării sumelor de la punctele 2.3 sau 2.3.1+2.4+2.5 sau 2.5.1, adică (2,640 sau 3,036+990+528 sau 607.2)*30/100=l,247.4 RON până la data de 30 iunie 2017 sau 1,389.96 după 30 iunie 2017; 2.7-Indemnizația de dispozitiv în procent de 25% din valoarea rezultată în urma adunării sumelor de la punctele 2.3 sau 2.3.1+2.4+2.5 sau 2.5.1+2.6 sau 2.6.1, respectiv (2,640 sau 3,036+990+528 sau 607.2+1,247.4 sau 1,389.96)*25/100=1,351.35 RON până la data de 30 iunie 2017 sau 1,505.79 după 30 iunie 2017; 2.8-Sumelor de la art. 11, lit. g) din ordinul M 25/2016 (proba nr. 2) în procent de: 30% din valoarea rezultată în urma adunării sumelor de la punctele 2.3+2.4+2.5+2.6+2.7, respectiv (2,640+990+528+1,247.4+1,351.35)*30/100=2,026.905 RON până la data de 30 iunie 2017; 2.8.1-Sumelor de la art. 11, lit. g) din ordinul M25/2016 (proba nr. 2) în procent de 30% din valoarea rezultată în urma adunării sumelor de la punctele 2.3.1+2.4+2.5.1+2.6.1+2.7.1, adică (3,036+990,+607,2+l,389.96+l,505.79)*30/100=2,258.685 RON după data de 30 iunie 2017; 3) recunoașterea calității de creditor al acestuia față de pârâți și obligarea pârâților prin CPS a MApN la plata diferențelor dintre pensia în plată și cea cuvenită de drept, actualizate cu indicele de inflație și dobânda legală cuvenită, între 1 ianuarie 2016 - data plății efective a pensiei calculată conform solicitărilor de mai sus. Prin încheierea se ședință pronunțată la data de 26 februarie 2019, Curtea de Apel Timișoara a admis excepția de necompetență materială invocată de pârâtul Ministerul Apărării Naționale, pentru soluționarea petitului 2 al acțiunii reclamantului A.. În baza art. 99 noul C. proc. civ., a disjuns petitul 2 al cererii reclamantului având ca obiect anularea deciziilor de recalculare a pensiei nr. x24.08.2016 și de actualizare a pensiei nr. x/30.01.2018, precum și cererile subsecvente acestui petit. A declinat competența materială de soluționare a acestor cereri în favoarea Tribunalului Timiș printr-un complet specializat de litigii de muncă și asigurări sociale. La termenul de judecată din data de 24.04.2019, Curtea de Apel Timișoara, față de poziția părților, a dispus introducerea în cauză în calitate de pârâți și a Ministerului Afacerilor Interne, Ministerul Justiției, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Serviciul de Protecție și Pază, în calitate de emitenți ai Ordinului M25/2016 contestat de către reclamant.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 218 din 10 iulie 2019, Curtea de Apel Timișoara a hotărât următoarele: (i) a respins excepția inadmisibilității; (ii) a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Interne; (iii) a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Guvernul României și a respins acțiunea formulată împotriva acestui pârât ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă; (iv) a respins acțiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Serviciul de Protecție și Pază, ca neîntemeiată.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței menționate la pct. I.2 și împotriva încheierii de ședință din 26 februarie 2019 a declarat recurs reclamantul A., întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., solicitând casarea acestora și, în rejudecare, admiterea cererii de chemare în judecată așa cum a fost formulată. În susținerea primului motiv de recurs, invocat cu privire la soluția de fond, recurentul-reclamant arată că "va fi evident pentru oricine citește că hotărârea nu cuprinde vreun motiv plauzibil, ci urmează "logica" pârâților, de parcă nu statul ar cam trebui să servească cetățeanul, ci cetățeanul să servească tot ceea ce "vinde" statul ...". În privința celui de-al doilea motiv de casare, recurentul-reclamant arată, în esență, că "instanța de fond interpretează cel puțin greșit textele de lege invocate de mine în acțiune, se face că nu vede nedreptatea flagrantă și la pagina 25 a hotărârii arată: "conform textelor de lege precitate drepturile de pensie ale celor care au ieșit anterior la pensie urmează să fie recalculate ținându-se seama de nivelul soldelor/salariilor persoanelor aflate în activitate, eliminându-se astfel orice fel de discriminare în raport cu veniturile care constituie baza de calcul a pensiei militare"", precum și că "instanța îmi arată că nici normele de tehnică legislativă, care nu au fost respectate, nu produc "deranjamente" ale Legii nr. 223/2015". Cât privește soluția de declinare a competenței de soluționare a petitului 2 din cererea de chemare în judecată și al petitelor subsecvente, dispusă prin încheierea din 26 februarie 2019, consideră că este greșită, instanța ignorând alin. (2) al art. 99 din Legea nr. 134/2010. Cu toate că petitele 1 și 2 ar exprima cauze diferite, în opinia recurentului-reclamant, sunt în strânsă legătură, iar pentru că au fost deduse judecății printr-o unică cerere de chemare în judecată, completul de judecată nu ar fi trebuit să decline competența către un alt complet de la altă instanță.

Apărările formulate în cauză 4.1. Intimatul-pârât Serviciul Român de Informații a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat. 4.2. Intimatul-pârât Serviciul de Informații Externe a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat. 4.3. Intimatul-pârât Ministerul Justiției a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția inadmisibilității declarării de atac împotriva soluției de disjungere pronunțată de instanța de fond prin încheierea din data de 26 februarie 2019 și excepția nulității recursului declarat împotriva sentinței civile atacate. 4.4. Intimatul-pârât Serviciul de Telecomunicații Speciale a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 218/10.07.2019 și a încheierii de ședință din data de 26.02.2019, ca nefondat. 4.

Intimatul-pârât Guvernul României prin Secretariatul General al Guvernului a depus întâmpinare, prin care a arătat că soluția de admitere a excepției lipsei calității sale procesuale pasive, pronunțată de instanța de fond, nu a fost criticată în recurs, astfel că aceasta a devenit definitivă. 4.

Prin întâmpinarea formulată, intimatul-pârât Ministerul Afacerilor Interne a solicitat, în principal, admiterea excepției nulității recursului declarant împotriva sentinței de fond, întrucât motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ., iar în subsidiar, respingerea recursului declarant împotriva sentinței și a încheierii, ca nefondat. 5. Excepția de nelegalitate invocată de recurentul-reclamant Prin cererea, înregistrată la dosar la data de 14 februarie 2022, recurentul-reclamant A. a invocat excepția de nelegalitate a următoarelor acte administrative individuale emise de Casa de pensii Sectorială a M.Ap. N, respectiv decizia de recalculare a pensiei nr. 61729/1 din 24.08.2016 și decizia de actualizare a pensiei nr. x din 30.01.2018. II. Soluția instanței de recurs Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii de declinare este inadmisibil, iar cel declarat împotriva sentinței de fond este nul. 1. Cu privire la recursul declarat de reclamant împotriva încheierii de ședință din data de 26 februarie 2019 Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ.: "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.", iar potrivit art. 129 din Constituția României: "Împotriva hotărârilor judecătorești părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii." Din cuprinsul textelor de lege menționate anterior rezultă că părțile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătorești pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac. Prin încheierea de ședință din 26.02.2019, Curtea de Apel Timișoara a admis excepția de necompetenței sale materiale de soluționare a petitului 2 din cererea de chemare în judecată, invocată de pârâtul M.A.I., a disjuns petitul 2 al cererii reclamantului având ca obiect anularea deciziei de recalculare a pensiei nr. 61729/1 din 24.08.2016 și a deciziei de actualizare a pensiei nr. x din 30.01.2018, precum și cererile subsecvente acestui petit și a declinat competența materială de soluționare a acestor cereri în favoarea Tribunalului Timiș - complet specializat în litigii de muncă și asigurări sociale. Conform dispozițiilor art. 132 alin. (2) din C. proc. civ., "(2) Dacă instanța se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanței judecătorești competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdicțională competent." Așadar, încheierea atacată în cauză de recurentul-reclamant este o încheiere prin care Curtea de Apel Timișoara s-a declarat necompetentă material să soluționeze un capăt de cerere din acțiunea reclamantului, procedând la disjungerea repectivului capăt de cerere, precum și a cererilor subsecvente și la declinarea acestora în favoarea instanței comtetente. Așa cum rezultă din cuprinsul dispozițiilor art. 132 alin. (2) C. proc. civ., respectiva încheiere de declinare nu este supusă niciunei căi de atac, astfel că împotriva acestei soluții, partea nu are deschisă nicio cale de atac. În atare condiții, rezultă că recurentul-reclamant a formulat o cale de atac neprevăzută de lege, motiv pentru care, Înalta Curte va admite excepția inadmisibilității recursului declarat împotriva încheierii de declinare, invocată de intimatul-pârât Ministerul Justiției și va respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii de ședință din data de 26 februarie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil. 2. Cu privire la recursul declarat de reclamant împotriva sentinței civile nr. 218 din 10 iulie 2019 Potrivit dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d) și ale art. 486 alin. (3) din C. proc. civ.: "(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".(...) (3) Mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) - e),(...), sunt prevăzute sub sancțiunea nulității." Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ. stabilește următoarele: "Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs." Conform dispozițiilor art. 489 alin. (1) din C. proc. civ.: "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat: "Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488." Examinând recursul declarat în cauză prin raportare la aceste dispoziții legale, Înalta Curte constată că cererea de recurs nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care reclamantul își întemeiază cererea, criticile formulate neputând fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., în raport cu conținutul concret al hotărârii atacate. Astfel, motivele de recurs se limitează la o reproducedere a stării de fapt și a nemulțumirii reclamantului cu privire la soluția adoptată de prima instanță, fără a se raporta la considerentele sentinței atacate și fără a le combate efectiv. În condițiile arătate, susținerile recurentului-reclamant nu permit analizarea sentinței atacate din perspectiva niciunui motiv de casare din cele prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., această neregularitate a cererii de recurs fiind sancționată cu nulitatea căii de atac. Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.: "Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze recursul în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ. În absența unor critici aduse hotărârii primei instanțe, care să se circumscrie motivelor de casare reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., controlul ierarhic specific căii de atac a recursului nu poate fi exercitat, instanța superioară neputând proceda la o reevaluare a susținerilor în fapt și în drept din cuprinsul cererii de chemare în judecată, nefiind aplicabile, pentru verificarea legalității unei hotărâri judecătorești supusă căii de atac a recursului, regulile specifice în materia apelului. Întrucât, în speță, recurentul-reclamant nu s-a conformat exigențelor impuse de lege și nu a formulat critici care să permită încadrarea motivelor de recurs într-unul din cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d), art. 489 alin. (2) și art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., va admite excepția nulității recursului declarat împotriva sentinței, invocată de intimații-pârâți Ministerul Justiției și Ministerul Afacerilor Interne, și va anula recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 218 din data de 10 iulie 2019, pronunțată de aceeași instanță, ca nemotivat. Față de soluția pronunțată, Înalta Curte reține că nu se mai impune examinarea celeilalte cereri formulate de recurentul-reclamant, respectiv excepția de nelegalitate a actelor administrative individuale emise de Casa de Pensii Sectorială a M.Ap. N, respectiv decizia de recalculare a pensiei nr. 61729/1 din 24.08.2016 și decizia de actualizare a pensiei nr. x din 30.01.2018. PENTRU ACESTE MOTIVE,