ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 832/2022

Ședința publică din data de 11 februarie 2022

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Dolj la data de 16.04.2021 sub nr. x/2021 reclamantul A. a chemat în judecată pârâtele: Penitenciarul Spital Dej și Administrația Națională a Penitenciarelor, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună următoarele:

- constatarea nelegalității examinării și a reexaminării psihologice a reclamantului A. și anularea avizului de examinare psihologică întocmit în acest sens, cu ocazia concursului pentru ocuparea funcției vacante de ofițer "Secuitate Sănătate în Muncă, Proiecția Muncii si Proiecția Mediului" din cadrul Penitenciarului Spital Dej;

- anularea avizului psihologic acordat reclamantului A. ca urmare a examinării psihologice cu ocazia concursului pentru ocuparea funcției vacante de ofițer "Securitate Sănătate în Muncă Protecția Muncii și Proiecția Mediului" din cadrul Penitenciarului Spital Dej;

- înscrierea sa pe lista definitivă a candidaților declarați admiși la testarea psihologică.

- obligarea la cheltuieli de judecată.

2.1. Hotărârea Tribunalului Dolj, secția contencios administrativ și fiscal

Prin sentința civilă nr. 1428/2021 din 15 septembrie 2021, Tribunalul Dolj, secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței sale materiale invocată prin întâmpinare și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.

A reținut Tribunalul Dolj împrejurarea că avizul psihologic nr. x/11.03.2021 contestat în prezenta cauză, prin care reclamantul a fost declarat INAPT la testarea psihologică pentru ofițer de poliție penitenciară, a fost emis de Șeful Serviciului Psihologia Personalului din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor (singurul organ specializat în acest sens) care a procedat la testarea psihologică a tuturor concurenților și care, potrivit art. 6 lit. ș) din H.G. nr. 756/2006, este autoritate publică centrală.

În raport de acest aspect a stabilit instanța că sunt incidente cauzei dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, norme juridice în raport de care competența aparține curților de apel având în vedere că autoritatea care a emis avizul contestat este autoritate centrală.

2.2. Hotărârea Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.

Urmare declinării competenței în favoarea Curții de Apel Craiova, cauza a fost înregistrată la această instanță sub nr. x/2021 fiind stabilit termen de judecată la data de 03.11.2021 pentru când s-a dispus citarea părților.

Prin sentința civilă nr. 357/2021 din 03 noiembrie 2021 Curtea de Apel Craiova a admis excepția necompetenței sale materaile și a declinat cauza în favoarea Tribunalului Dolj, secția contencios administrativ și fiscal.

A constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat cauza și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Pentru a se pronunța în acest sens a reținut Curtea de Apel Craiova că obiectul acțiunii îl reprezintă constatarea nelegalității examinării și a reexaminării psihologice a reclamantului, precum și anularea avizului psihologic nr. x/11.03.2021 (cod de identificare candidat x) întocmit cu ocazia concursului ocupării funcției vacante de ofițer "Securitate,Sănătate în Muncă, Protecția Muncii și Protecția Socială" din cadrul Penitenciarului Spital Dej, în condițiile în care reclamantul are calitatea de agent șef de poliție penitenciară, fiind angajat al Centrului de Detenție Craiova.

Asadar, cauza are ca obiect aspecte ce țin de raportul de serviciu al funcționarului public, situație în care devin aplicabile dispozițiile art. 536 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, normă juridică care stabilește competența de soluționare în astfel de cauze în favoarea tribunalului.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.

Analizând conflictul negativ de competență intervenit între cele două instanțe, în raport de hotărârile pronunțate și de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Tribunalul Dolj, secția contencios administrativ și fiscal, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în fața unui conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

În speță, reclamantul A. a învestit Tribunalul Dolj cu o cerere de chemare în judecată având ca obiect constatarea nelegalității examinării și a reexaminării psihologice a reclamantului, precum și anularea avizului psihologic nr. x/11.03.2021 (cod de identificare candidat x) întocmit cu ocazia concursului ocupării funcției vacante de ofițer "Securitate,Sănătate în Muncă, Protecția Muncii și Protecția Socială" din cadrul Penitenciarului Spital Dej, în condițiile în care reclamantul are calitatea de agent șef de poliție penitenciară, fiind angajat al Centrului de Detenție Craiova.

Înalta Curte reține că solicitările reclamantului derivă din calitatea acestuia de funcționar public, cu statut special, situație în care devin aplicabile dispozițiile art. 536 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, conform cărora "Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe".

De asemenea, Înalta Curte are în vedere că normele de competență cuprinse la articolul 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 au caracter general, devenind aplicabile doar când nu există norme speciale. Or, în prezenta cauză, dispozițiile art. 536 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, sunt norme de competență specială față de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, fiind incidente în cazul în care litigiul privește raporturile de serviciu ale funcționarilor publici, independent de rangul autorității emitente a actului contestat.

Prin urmare, nu are relevanță calitatea de autoritate publică centrală a pârâtului emitent al unuia din actele contestate în prezenta cauză, cât timp criteriul de competență materială din Codul administrativ are prioritate, față de prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în condițiile în care obiectul litigiului privește raportul de serviciu al funcționarului public, reclamantul invocând un drept ce decurge din calitatea sa de funcționar public.

Așadar, întrucât în cauză obiectul litigiului intră în sfera raportului de serviciu al unui funcționar public, competența materială în primă instanță aparține tribunalului, iar nu curții de apel, conform dispozițiilor art. 536 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

Pentru aceste considerente, în condițiile art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) și alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, secția contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. și pe pârâții Penitenciarul Spitalului Dej și Administrația Națională a Penitenciarelor, în favoarea Tribunalului Dolj, secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 februarie 2022.