ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 08.02.2022

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 676/2022

HOTĂRÂRE
08.02.2022
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 676/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)

Ședința publică din data de 8 februarie 2022

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea formulată la data de 13 august 2018 și înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2018, reclamantul A., în contradictoriu cu Agenția Națională de Integritate (A.N.I.), a solicitat anularea Raportului de evaluare nr. x/02.08.2018 emis de pârâtă și obligarea pârâtei la suportarea cheltuielilor de judecată.

Soluția instanței de fond

Prin sentința nr. 102/F-CONT pronunțată în data de 28 iunie 2019, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins excepția tardivității, invocată de pârâta Agenția Națională de Integritate (ANI), admițând cererea formulată de reclamantul A., astfel cum a fost completată, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate (A.N.I.), CUI x, având ca obiect anulare Raport de evaluare nr. x/02.08.2018.

Pe cale de consecință, a dispus anularea Raportului de evaluare nr. x/02.08.2018, emis de pârâtă, obligând-o pe aceasta să plătească reclamantului suma de 4.000 RON, reprezentând cheltuieli de judecată.

Cererile de recurs

Împotriva sentinței nr. 102/F-CONT din data de 28 iunie 2019 a Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs principal pârâta Agenția Națională de Integritate, încadrând în drept criticile sale în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.. A solicitat admiterea recursului, casarea în totalitate a sentinței recurate și, reținând cauza spre rejudecare, să se dispună respingerea contestației formulate de reclamantul A., cu consecința menținerii, ca temeinic și legal, a raportului de evaluare întocmit acestuia.

De asemenea, împotriva sentinței nr. 102/F-CONT din data de 28 iunie 2019 a Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs incident reclamantul A., în data de 7 februarie 2022, încadrând în drept criticile sale în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.. A solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei la aceeași instanță, în vedere pronunțării asupra tuturor motivelor de nulitate invocate prin acțiune.

Apărările formulate în cauză

Împotriva recursului principal promovat de pârâta Agenția Națională de Integritate, a formulat întâmpinare intimatul -reclamant A., solicitând, în principal, anularea recursului, ca nemotivat, și, într-un prim subsidiar, respingerea recursului, ca nefondat, în al doilea subsidiar, în ipoteza admiterii recursului, să se dispună casarea cu trimitere la instanța de fond, potrivit art. 20 alin. (3) din legea nr. 554/2004, coroborat cu art. 23 din Legea nr. 176/2010.

În combaterea recursului autorității pârâte și în apărarea sa, a susținut, în esență, recurentul - reclamant că, în ceea ce privește nulitatea recursului,

Răspunsul la întâmpinare

Recurenta - pârâtă Agenția Națională de Integritate a formulat Răspuns la întâmpinarea depusă de recurentul-reclamant, în cuprinsul căreia a combătut susținerile reclamantului, atât cu privire șa excepția nulității recursului, cât și cele ce vizează fondul recursului, solicitând respingerea excepției nulității cererii de recurs, ca nefondată și admiterea recursului său, casarea în totalitate a sentinței recurate și, reținând cauza spre rejudecare, să se dispună respingerea constestației formulate de reclamantul A.

Cu privire la examinarea recursurilor în completul filtru

În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, precum și măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal.

Față de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) și art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispozițiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. și dispozițiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, prin Rezoluția Președintelui completului învestit cu soluționarea dosarului de față, s-a fixat primul termen pentru judecata celor două recursuri, la data de 8 februarie 2022, în ședință publică, cu citarea părților.

Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursurilor, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ.

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivele de casare invocate și de apărările din cuprinsul întâmpinării, Înalta Curte constată că recursul principal declarat de pârâta Agenția Națională de Integritate, este nefondat, iar recursul incident promovat de reclamantul A., este tardiv formulat, în considerarea următoarelor argumente:

Recursul declarat de recurenta-pârâtă este întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. și se invocă greșita interpretare și aplicare a normelor de drept material incidente în analiza efectuată de prima instanță în ceea ce privește legalitatea raportului de evaluare contestat și care a fost anulat ca nelegal prin sentința atacată.

Se susține încălcarea dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 175/2010 care privind dreptul autorității de a efectua activitatea de evaluare atât pe durata exercitării funcției publice cât și în decurs a trei ani de la data încetării acestei funcții.

Se arată că în mod nelegal prin sentința atacată a fost anulat raportul de evaluare pe motivul intervenirii prescripției răspunderii administrative. Aceasta deoarece reclamanta a deținut funcția de primar din anul 2008 și până în prezent, iar procedura de evaluare a fost începută la 18.05.2017 pe perioada exercitării funcției de primar neavând relevanță faptul că starea de incompatibilitate a încetat la data de 3.09.2015.

Se arată faptul că prima instanță a interpretat și aplicat greșit considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 449/2015, care nu este incidentă prezentei cauze. Aceasta deoarece excepția de neconstituționalitate a textelor criticate a fost respinsă prin decizia instanței constituționale.

Se invocă interpretarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 25 din Legea nr. 176/2010 în sensul că în mod nelegal prima instanță a analizat prescripția răspunderii administrative ca motiv de nelegalitate intrinsec al raportului de evaluare.

Aceasta deoarece în opinia recurentei prescripția răspunderii administrative este o problemă de executare și poate fi verificată ulterior rămânerii definitive a raportului de evaluare cu ocazia verificării legislației ordinului Prefectului.

Se invocă practica judecătorească și se solicită admiterea recursului casarea sentinței atacate și rejudecarea în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiate.

La dosar reclamantul-intimat a formulat întâmpinare la data de 1. XI.2019 prin care a investit în principal excepția nulității recursului și în subsidiar a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Recurenta-pârâtă a formulat răspuns la întâmpinare.

La data de 7.02.2022 reclamantul-intimat a depus la dosar concluzii scrise și recurs incident în raport de considerentele instanței de fond.

Prin concluziile scrise se solicită respingerea recursului ca nefondat, iar pe calea recursului incident se critică sentința de fond sub aspectul considerentelor. Se arată că prima instanță în mod nelegal nu a analizat toate motivele invocate cu privire la raportul de evaluare, motive invocate în cuprinsul contestației.

În ceea ce privește recursul incident, Curtea a pus în discuția părților excepția tardivității formulării recursului incident în raport de dispozițiile art. 491 C. proc. civ. față de data depunerii acestuia separat și ulterior depunerii întâmpinării în prezenta cauză.

Excepția nulității recursului principal nu va fi reținută de Curte ca fondată, în cauză aspectele de nelegalitate invocate raportat la situația de fapt, fiind încadrate corect în cadrul dispozițiilor art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. - greșita interpretare și aplicare a normelor de drept material inclusiv reținerea incidenței deciziei Curții Constituționale nr. 449/2015.

În ceea ce privește recursul incident depus de reclamantul intimat la data de 7.02.2022, ulterior depunerii întâmpinării depusă în termen la 1. XI.2019 Curtea îl va constata ca tardiv depus în raport de dispozițiile art. 474-471 C. proc. civ.

Conform acestor dispoziții recursul incident se depune odată cu întâmpinarea în apelul principal formulată în cauză.

Reclamantul-intimat a formulat tardiv recursul incident, acesta fiind decăzut din dreptul de a-i fi analizat pe fond recursul incident depus tardiv în raport de data depunerii întâmpinării 1. XI.2019.

Analizând recursul principal declarat de recurenta-pârâtă Curtea îl apreciază pentru următoarele considerente ca nefondat în cauză nefiind îndeplinite condițiile motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ.

Curtea apreciază că prima instanță a interpretat și aplicat corect dispozițiile art. 11 din Legea nr. 176/2010, reținând că această reglementare privește termenul și perioada în care se poate efectua evaluarea situației de incompatibilitate sau conflict de interese după caz.

(1)Activitatea de evaluare a declarație de avere, a datelor și a informațiilor privind averea existentă, precum și a modificărilor patrimoniale intervenite existente în perioada exercitării funcțiilor ori demnităților publice precum și cea de evaluare a conflictelor de interese si a incompatibilitățiilor se efectuează atât pe durata exercitării funcțiilor ori demnităților publice, cât si în decursul a 3 ani după încetarea acestora.

Această reglementare nu este aplicabilă incidente prescripției răspunderii administrative, acest aspect având legătură cu perioada în care s-a reținut a exista situația de incompatibilitate a reclamantului-intimat verificată de autoritatea competentă.

Iar față de această situație de incompatibilitate se impune a fi verificată prescripția răspunderii aceasta în raport de data sesizării autorității.

În cauză faptul de necontestat reclamantul s-a aflat în situație de incompatibilitate în perioada 15.06.2012-3.09.2012, termenul de prescripție de 3 ani împlinindu-se la data de 3.09.2015 anterior sesizării 18.05.2015. În consecință și în raport de considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 449/2015 la data sesizării și emiterii raportului de evaluare 2.05.2018 era prescris dreptul autorității de a verifica și emite raportul de evaluare contestat de la prima instanță situația de incompatibilitate și pentru motivul de nelegalitate al prescripției răspunderii administrative.

Nu se poate reține încălcarea unei practici consolidate a ÎCCJ în condițiile în care jurisprudența invocată de recurenta-pârâtă la fond și în recurs nu a privit incidența prescripției răspunderii administrative. Iar practica Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal este diferită în fiecare cauză, în raport de fiecare acțiune de fond în care se poate invoca ca motiv distinct de nelegalitate a raportului de evaluare prescripția răspunderii administrative în raport de considerentele deciziei Curții Constituționale nr. 449/2015.

Aspectul de nelegalitate privind interpretarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 25 din Legea nr. 176/2010 nu este fondat.

În cauză în mod corect prima instanță a analizat motivul de nelegalitate invocat cu privire la raportul de evaluare respectiv prescripția dreptului autorității de a verifica situația de incompatibilitate în raport faptul că reclamantul a invocat acest motiv de nelegalitate alături de altele care nu au mai fost analizate de prima instanță.

Nu se poate reține că prescripția răspunderii administrative este o problemă ce privește numai etapa ulterioară rămânerii definitive a raportului de evaluare deoarece acest raport de evaluare, rămas definitiv determină încetarea de drept a mandatului în baza Ordinului Prefectului neputându-se verifica numai în acea etapă problema prescripției dreptului autorității de a verifica situația de incompatibilitate sau conflictului de interese și prescripția răspunderii administrative.

Instanța de fond, fiind sesizată a verificat incidența prescripției și în raport de situația de fapt a constatat nelegalitatea raportului de evaluare emis cu depășirea termenului de prescripție de trei ani în raport de data situației de incompatibilitate reținută în raport.

La data sesizării 18-05-2017 era prescris dreptul Agenției de a efectua verificări cu privire la starea de incompatibilitate a reclamantului care a încetat la data de 3.09.2012.

Față de cele expuse mai sus, Curtea în baza art. 496-497 C. proc. civ. cu privire la recursurile declarate va dispune următoarele:

Va anula ca tardiv recursul incident declarat de reclamantul A..

Va respinge ca nefondat recursul principal declarat de pârâta Agenția Națională de Integritate menținând ca legală sentința pronunțată de instanța de fond.

Anulează recursul incident formulat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 102/F-CONT din 28 iunie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca tardiv.

Respinge recursul principal formulat de pârâta Agenția Națională de Integritate împotriva sentinței nr. 102/F-CONT din 28 iunie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 8 februarie 2022.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2022-10-05
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4411/2022
Ședința publică din data de 5 octombrie 2022 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înreg
ÎCCJ 2022-02-02
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 562/2022
Ședința publică din data de 2 februarie 2022 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții
ÎCCJ 2020-09-22
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4546/2020
Ședința publică din data de 22 septembrie 2020 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înr
ÎCCJ 2021-04-01
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2140/2021
Ședința publică din data de 01 aprilie 2021 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregi
ÎCCJ 2022-04-13
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2258/2022
Ședința publică din data de 13 aprilie 2022 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată, înreg
Sursă