ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4546/2020
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4546/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Ședința publică din data de 22 septembrie 2020
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, la data de 19.07.2017, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâta Agenția Națională de Integritate, solicitând, în principal, să se constate nulitatea absolută a Raportului de evaluare nr. x/03.07.2017, iar în subsidiar, anularea Raportului pentru nelegalitate și netemeinicie.
Hotărârea instanței de fond
Prin sentința nr. 187/F-CONT din 7 noiembrie 2017 Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a decis următoarele:
- a admis contestația formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate;
- a anulat Raportul de evaluare nr. x/03.07.2017;
- a obligat pârâta la plata sumei de 2000 RON, cheltuieli de judecată.
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinței nr. 187/F-CONT din 7 noiembrie 2017 Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs pârâta Agenția Națională de Integritate criticând-o pentru nelegalitate, solicitând, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, în rejudecare, respingerea contestației.
În motivarea recursului susține că instanța de fond a pronunțat hotărârea cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material, respectiv a dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 raportat la incompatibilitatea în care s-a găsit intimata prin exercitarea în perioada 06.2012 - 30.06.2014 (data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 49/2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educației, cercetării științifice și pentru modificarea unor acte normative, respectiv, modificarea dispozițiilor art. 96 din Legea educației nr. 1/2011) atât a funcției de primar al comunei Livezi, jud. Vâlcea, cât și a calității de reprezentant al Primăriei în Consiliul de Administrație al Școlii Gimnaziale cu clasele I -VIII Tina, jud. Vâlcea.
Mai arată autoritatea pârâtă că perioada în care, a fost constatată starea de incompatibilitate a intimatei - reclamante este 20.06.2012 (data alegerii în funcția de primar) - 30.06.2014 (data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 49/2014), perioadă în care conform art. 96 alin. (2) - în forma aflată în vigoare la acea dată - primarul avea obligația de a desemna un reprezentat al său în consiliile de administrație ale instituțiilor de învățământ.
Or, prin instituirea obligației de a-și desemna un reprezentant în consiliul de administrație al unităților de învățământ, legiuitorul a urmărit respectarea prevederilor legale referitoare la incompatibilitățile funcției de primar și evitarea apariției unor astfel de situații.
Legiuitorul a folosit expresia "reprezentant al primarului" tocmai pentru a pune în concordanță cele două acte normative astfel încât legea nouă (Legea nr. 1/2011) să respecte dispozițiile privind incompatibilitățile funcției de primar stipulate expres de legea veche (Legea 161/2003).
Concluzionând, pârâta învederează că hotărârea instanței de fond încalcă principiul neretroactivitatii și principiul ultraactivității legii civile întrucât Ordonanța de Urgență nr. 49/2014 a intrat în vigoare ulterior datei avute în vedere de inspectorul de integritate atunci când a constatat incompatibilitatea intimatului - reclamant.
Apărările formulate de intimat
Intimata-reclamantă A. a depus întâmpinare în cuprinsul căreia a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului
Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor formulate de intimată și în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este fondat, în considerarea următoarelor argumente:
Intimata-reclamantă A. a învestit instanța de contencios administrativ cu controlul de legalitate al Raportului de evaluare nr. x/03.07.2017 emis de pârâtă Agenția Națională de Integritate.
În motivarea actului administrativ atacat s-a reținut că intimata-reclamantă A. a încălcat regimul juridic al incompatibilităților, întrucât în perioada 06.2012 - 30.06.2014 a deținut simultan funcția de primar al comunei Livezi, județul Vâlcea și funcția de reprezentant al Primăriei în cadrul Consiliului de Administrație al Școlii cu clasele I-VIII Tina, Județul Vâlcea, fiind încălcate dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003.
Curtea de apel a admis contestația și a dispus anularea raportului de evaluare contestat, apreciind că intimata nu se află în stare de incompatibilitate, soluție neîmpărtășită de instanța de control judiciar.
Analizând criticile formulate de recurentă, se observă că problema de drept ce suscită dezbatere în prezenta cauză este cea referitoare la aplicarea retroactivă a Legii nr. 49/2014.
A reținut instanța de fond că "deși potrivit prevederilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 există de principiu situația de incompatibilitate a primarului cu funcția de membru al consiliului de administrație al unei școli, dispozițiile art. 96 alin. (2) din Legea nr. 1/2011 au prevăzut până la modificarea prin O.U.G. nr. 49/26.06.2014 faptul că un reprezentant al primarului este membru al consiliului de administrație în cadrul unităților de învățământ de stat, iar ulterior modificării că primarul sau nu reprezentant al primarului este membru al consiliului de administrație în cadrul unităților de învățământ de stat.".
Înalta Curte reține că prin raportul de evaluare contestat a fost constatată starea de incompatibilitate a recurentei-reclamante în perioada 06.2012 - 30.06.2014, perioadă în care, potrivit dispozițiilor art. 96 alin. (2) din Legea nr. 1/2011 - în forma în vigoare la acea dată - primarul avea obligația de a desemna un reprezentant al său în consiliile de administrație ale instituțiilor de învățământ.
Ordonanța de urgență nr. 49 din 26 iunie 2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educației, cercetării științifice și pentru modificarea unor acte normative a intrat în vigoare la data de 30 iunie 2014 (data când a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 486/30.06.2014), ulterior datei avute în vedere de inspectorul de integritate în constatarea stării de incompatibilitate a reclamantei.
Situația juridică generatoare a stării de incompatibilitate este reglementată de normele de drept substanțial cuprinse în art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, în vigoare și în perioada avută în vedere de inspectorul de integritate (06.2012 - 30.06.2014), intenția legiuitorului fiind una clară, funcția de primar fiind incompatibilă cu cea de membru în consiliul de administrație al unei instituții publice, așa cum este Școala cu clasele I-VIII Tina, județul Vâlcea.
Înalta Curte reține că instanța de fond invocă în cauză incidența dispozițiilor art. 96 alin. (2) din Legea nr. 1/2011 în forma modificată prin O.U.G. nr. 49/2014, aplicabile începând cu data de 30.06.2014, (data când a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 486/30.06.2014), în condițiile în care perioada supusă evaluării este 06.2012 - 30.06.2014.
Contrar reținerii instanței de fond, Înalta Curte constată că numirea primarului în consiliul de administrație nu a avut loc în temeiul și cu respectarea legilor în vigoare în perioada evaluată; dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 fiind fără echivoc și stipulând expres că "funcția de primar… este incompatibilă cu funcția… de membru al consiliului de administrație… la instituțiile publice.".
Faptul că prin O.U.G. nr. 49/2014 au fost modificate dispozițiile art. 96 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, prevăzându-se că însuși primarul poate face parte din consiliul de administrație al unității de învățământ nu înseamnă că în reglementarea anterioară primarul putea deține calitatea de membru în Consiliul de administrație fără a intra sub incidența stării de incompatibilitate analizată.
Dimpotrivă, tocmai pentru că, în perioada de referință, participarea primarului în consiliul de administrație al unei instituții publice era sancționată în temeiul art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, a fost prevăzută obligația de desemnare a unui reprezentant al primarului în consiliul de administrație al unității de învățământ de nivel gimnazial, învățământ preșcolar și primar; Consiliul local fiind de asemenea obligat să-și desemneze un reprezentant, altul decât primarul.
În consecință, Înalta Curte constată că intimata-reclamantă, în calitate de primar, nu putea face parte din Consiliul de administrație al Școlii cu clasele I-VIII Tina, nici în calitatea deținută - aceea de primar - și nici ca reprezentant al Consiliului Local al comunei Livezi, dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, în vigoare la momentul evaluării, fiind fără echivoc.
Procedându-se astfel au fost încălcate prevederile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003.
Chiar dacă ulterior dispozițiile art. 96 alin. (2) din Legea nr. 1/2011 au fost modificate prin O.U.G. nr. 49/2014 (aplicabilă începând cu data de 30.06.2014) în sensul menționării primarului ca membru în consiliul de administrație al unei școli, Înalta Curte constată că noua reglementare nu este aplicabilă cauzei, situația de incompatibilitate fiind reținută pentru o perioadă anterioară modificării legislative invocate.
Faptul că ulterior perioadei de referință (06.2012 - 30.06.2014) a intervenit modificarea dispozițiilor art. 96 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 1/2011, prin O.U.G. nr. 49/2014, confirmă intenția legiuitorului în sensul că, la momentul adoptării Legii educației naționale nr. 1/2011 nu s-a prevăzut posibilitatea primarului de a face parte din consiliul de administrație al unității de învățământ.
Se au în acest sens în vedere prevederile art. 15 alin. (2) din Constituție, conform cărora "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile."
Cu alte cuvinte, o situație juridică produce acele efecte care sunt prevăzute de legea civilă în vigoare la data producerii ei.
Altfel spus, raportul juridic este supus reglementărilor legale în vigoare la data nașterii sale, schimbarea ulterioară a condițiilor legale neavând nicio influență asupra legalității acestuia.
Reglementarea incompatibilităților, din punct de vedere al existenței și efectelor pe care le generează, se raportează la legea în vigoare la momentul cumulării funcțiilor incompatibile, fără a avea relevanță modificările legislative intervenite ulterior, în cursul sau după finalizarea activității de evaluare.
Prin urmare, Înalta Curte constată că motivul de recurs privind aplicarea greșită a legii în timp este fondat, prima instanță reținând greșit dispozițiile Ordonanței de urgență nr. 49 din 26 iunie 2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educației, cercetării științifice și pentru modificarea unor acte normative ca incidente în speță.
Astfel, potrivit art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, în vigoare la acel moment "Funcția de primar, viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu: (...) d) funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație ori cenzor sau orice altă funcție de conducere ori de execuție la societățile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, la regiile autonome de interes național sau local, la companiile și societățile naționale, precum și la instituțiile publice."
De asemenea, art. 96 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011, în forma în vigoare în perioada supusă evaluării - 06.2012 - 30.06.2014 (până la data de 30.06.2014) avea următorul conținut:
(2) În unitățile de învățământ de stat consiliul de administrație este organ de conducere și este constituit din 7, 9 sau 13 membri, astfel:
a) în cazul unităților de învățământ de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administrație este format din 7 membri, cu următoarea componență: 3 cadre didactice, inclusiv directorul; 2 reprezentanți ai părinților; un reprezentant al primarului; un reprezentant al consiliului local. Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător și pentru învățământul preșcolar și primar;
b) în cazul în care consiliul de administrație este format din 9 membri, dintre aceștia 4 sunt cadre didactice, un reprezentant al primarului, 2 reprezentanți ai consiliului local și 2 reprezentanți ai părinților. Directorul și directorul adjunct sunt membri de drept ai consiliului de administrație din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învățământ respectivă;
c) în cazul în care consiliul de administrație este format din 13 membri, dintre aceștia 6 sunt cadre didactice, un reprezentant al primarului, 3 reprezentanți ai consiliului local și 3 reprezentanți ai părinților. Directorul și directorul adjunct sunt membri de drept ai consiliului de administrație din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învățământ respectivă".
În raport de conținutul clar și precis determinat al acestor dispoziții legale, se constată că starea de incompatibilitate există în prezența îndeplinirii simultane a funcției de primar cu calitatea de membru în consiliul de administrație al unei instituții publice, instanța de fond încadrând greșit dispozițiile art. 87 lit. d) din Legea nr. 161/2003 în categoria normelor cu caracter general și dispozițiile în Legea educației naționale nr. 1/2001, în categoria normelor cu caracter special, "ce derogă de la regula generală instituită de art. 87 lit. d)".
Pe de o parte, trebuie avut în vedere domeniul diferit de reglementare al dispozițiilor în examinate, art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 stabilind incompatibilitățile specifice aleșilor locali, iar art. 96 alin. (2) lit. a) din Legea educației naționale nr. 1/2011 referindu-se la constituirea consiliilor de administrație în cazul unităților de învățământ de stat de nivel gimnazial, preșcolar și primar.
Apoi, dispozițiile art. 96 alin. (2) lit. a) din Legea educației naționale nr. 1/2011 nu obligă primarul să fie membru în consiliul de administrație al școlii, ci prevede numai că, în cazul unităților de învățământ de nivel gimnazial, consiliul de administrație include și un reprezentant al primarului (și un reprezentant al consiliului local) dispoziția normei fiind precis determinată sub aspectul obligației prevăzute în sarcina primarului, aceea privind desemnarea unui astfel de reprezentant în consiliul de administrație.
Nu există, așadar, niciun conflict/necorelare între dispozițiile de lege incidente cauzei, intenția legiuitorului fiind clară și neechivoc exprimată, în sensul stabilirii unei incompatibilități între funcția de primar și cea de membru în consiliul de administrație al unei instituții publice.
Prin urmare, Înalta Curte constată că starea de incompatibilitate reținută în sarcina intimatei-reclamante a fost legal constatată pentru perioada 06.2012-30.06.2014, fiind incidente prevederilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, în forma în vigoare intervalului temporal pentru care se constatase incidentul de integritate¸ în condițiile în care acesta a deținut simultan funcția de primar al comunei Livezi, Județul Vâlcea și calitatea de reprezentant al Consiliului Local al comunei Livezi în cadrul Consiliului de Administrație al Școlii cu Clasele I-VIII Tina.
Studiind actele și lucrările dosarului pentru a stabili dacă intimata - reclamantă a reprezentat efectiv Consiliul Local în Consiliul de administrație al Școlii cu Clasele I-VIII Tina, instanța de control judiciar constată că la dosarul cauzei există documente ce confirmă că acesta a participat la dezbaterile din cadrul ședințelor organizate de Consiliul de Administrație al Școlii Gimnaziale Tina, exprimându-și dreptul la vot și semnând Procesele-verbale întocmite la sfârșitul ședințelor, în calitate de "membru".
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentința atacată și în rejudecare, va respinge contestația formulată de reclamanta A., reținând incidența în cauză a motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de pârâta Agenția Națională de Integritate împotriva sentinței nr. 187/F-CONT din 7 noiembrie 2017 a Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința recurată și rejudecând,
Respinge contestația formulată de reclamanta A..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 septembrie 2020.