ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 668/2022

Ședința publică din data de 8 februarie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată inițial la data de 19.08.2014 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2014, reclamantul A. i-a chemat în judecată pe pârâții Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca (B.), Ministerul Educației Naționale (MEN) și C., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună:

- anularea Hotărârii nr. 291 din 21.05.2014 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării comunicată acestuia la 11.08.2014 și să se constate că există discriminare în condițiile art. 2 alin. (1), (3) și 7 și art. 8 alin. (2) din O.G. nr. 137/2000 republicată.

- anularea concursului pentru ocuparea postului de lector universitar, poziția 22, în cadrul Facultății de Drept din cadrul Universității Babeș-Bolyai: Drept procesual civil, Dreptul european al proprietății intelectuale (în limba maghiară), Aspecte actuale de procedură civilă.

Prin sentința civilă nr. 3501/17.12.2014, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale și a declinat în favoarea Tribunalului Bihor competența soluționării celui de al doilea capăt de cerere. Primul capăt de cerere a fost disjuns, formându-se astfel dosarul dedus judecății de față, înregistrat sub nr. x/2014.

Prin încheierea de ședință din data de 18.03.2015 a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâtele B. și C., pentru considerentele expuse în cuprinsul respectivei încheieri de ședință.

Soluția instanței de fond în primul ciclu procesual

Prin sentința civilă nr. 2635/16.10.2015, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis în parte acțiunea, a anulat Hotărârea nr. 291/21.05.2014 emisă de pârâtul CNCD și a obligat pârâtul CNCD să emită o hotărâre motivată prin care să soluționeze integral petiția reclamantului înregistrată sub nr. x/24.02.2014.

Reclamantul și pârâtele au formulat recursuri împotriva sentinței civile nr. 2635/16.10.2015, pronunțată de Curtea de Apel București.

Prin Decizia nr. 2702/20.06.2018, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a admis recursurile, a casat sentința recurată, precum și încheierea din 18 martie 2015 și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond.

Cauza a fost reînregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 21.09.2018, sub nr. x/2014*.

Hotărârile ce fac obiectul prezentei căi de atac a recursului

Prin încheierea de ședință din data de 27.11.2018, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C., pentru considerentele expuse în cuprinsul respectivei încheieri de ședință.

Prin sentința civilă nr. 512 pronunțată în data de 12 februarie 2019 (în rejudecare) Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele:

"Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Educației Naționale, ca neîntemeiată.

Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Universitatea Babeș-Bolyai, ca neîntemeiată.

Respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâta C., ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Respinge acțiunea, în rest, formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Universitatea Babeș-Bolyai și Ministerul Educației Naționale, ca neîntemeiată."

Cererea de recurs

Atât împotriva sentinței civile nr. 512 din data de 12 februarie 2019 cât și împotriva încheierii de ședință din data de 27 noiembrie 2018, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul A., încadrând în drept criticile sale în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5,7 și 8 C. proc. civ.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și a încheierii atacate și, în rejudecare, anularea Hotărârii nr. 291 din 21.05.2014 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, urmând a se constată că există discriminare în condițiile art. 2 alin 1, 3 și 7 și art. 8 alin. (2) din O.G. nr. 137/2000 republicată.

Apărările formulate în cauză

Împotriva recursului promovat de reclamant, a formulat întâmpinare doar intimata -pârâtă Universitatea Babeș Bolyai Cluj Napoca, în cadrul căreia, fără a invoca excepții, a solicitat respingerea, ca nefondat, a recursului promovat de acesta și menținerea sentinței și a încheierii recurate, ca temeinice și legale.

Răspunsul la întâmpinare

Recurentul - reclamant A. nu a formulat Răspuns la întâmpinarea depusă de intimata-pârâtă.

Procedura de soluționare a recursului

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, precum și măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal.

Față de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) și art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispozițiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. și dispozițiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, prin rezoluție s-a fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 8 februarie 2022, în ședință publică, cu citarea părților.

Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ.

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivele de casare invocate și de apărările din cuprinsul întâmpinării, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantul A., este nefondat, în considerarea următoarelor argumente:

Recursul având ca obiect sentința nr. 512/12.02.2019 este criticată ca nelegală în ceea ce privește respingerea acțiunii ca nefondată și menținerea ca legală a Hotărârii CNCD 291/21.05.2014 prin care s-a respins solicitarea formulă de reclamant în raport de dispozițiilor art. 2 din O.U.G. nr. 127/2000.

Împotriva sentinței recurentul-reclamant invocă motivele de recurs prevăzute de art. 5,7 și 8 C. proc. civ. invocându-se nelegalitatea sentinței de fond, pronunțate ca urmare a deciziei de casare sub mai multe aspecte.

În raport de dispozițiile art. 488 alin. 1 pct. 5 C. proc. civ. recurentul-reclamant invocă încălcarea unor norme de procedură de către prima instanță de natură a determina nelegalitatea sentinței atacate.

Se invocă nepunerea în discuția părților a unor aspecte de fond și neluarea în considerare a unor acte cu privire la capătul de acțiune privind anularea concursului.

Apreciază că cererea disjunsă privind anularea concursului nu are legătură directă cu aspectele de discriminare invocată.

Se arată că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra aspectului de nulitate privind hotărârea CNCD în ceea ce privește lipsa încheierii de la termenul din 25.03.2014.

În raport de acest motiv se mai invocă și nerespectarea deciziei de casare de către instanța de fond.

În raport de dispozițiile art. 488 alin. 1 pct. 7 C. proc. civ. se invocă încălcarea autorității de lucru judecat a primei hotărârii a sentinței nr. 2635/2015 pe aspectele care nu au fost recurate și au intrat în puterea de lucru judecat.

În raport de dispozițiile art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. se invocă interpretarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 20 alin. 6, art. 2 alin. 1 (3) și (7), art. 8 alin. 12 din O.G. nr. 137/2000 în aprecierea legalității hotărârii CNCD prin care autoritatea competentă a refuzat contrar propriei jurisprudențe să constate existența faptei de discriminare reclamantă constând în fapta pârâților-intimați - autorități de a-i îngrădi liberul acces la un post didactic prin condiționarea de cunoașterea limbii maghiare, posturi scoase la concurs în anul 2012 și 2014.

Se arată că sentința recurată este nelegală fiind contrară jurisprudenței ÎCCJ și nefiind conformă jurisprudența comunitară.

Aceasta deoarece reclamatul apreciază că, prin impunerea condiției de a cunoaște și limba maghiară pentru ocuparea unui post didactic a procedurii civile pentru care nu este legal a se impune o astfel de cerință contrar art. 13 și 125 din Constituția României.

Se arată că nu există o justificare obiectivă pentru a se impune o astfel de condiție nelegală și discriminatorie în raport de dispozițiile O.G. nr. 137/2000.

Se solicită admiterea recursului casarea sentinței atacate și rejudecarea prin reaprecierea materialului probator în sensul de a se admite acțiunea și anula ca nelegală a hotărârii CNCD și pe fond să se constate situația de discriminare reclamată cu privire la postul universitar scos la concurs pentru ocuparea căreia a fost impusă condiția discriminatorie reclamantei conform O.G. nr. 137/2000.

Recursul declarat împotriva încheierii din 27. XI.2018 este întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. 1 pct. 5 și 8 C. proc. civ. invocându-se nelegalitatea față de admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C.. Aceasta deoarece această pârâtă arată reclamantul este beneficiara directă a actului de discriminare comis de autoritățile pârâte apreciind că aceasta are calitatea procesual pasivă în raport de Hotărârea CNCD contestată apreciind că este necesar să-i fie opozabilă hotărârea instanței de judecată.

La dosar intimata Universitatea Babeș Balyai Cluj Napoca a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Curtea analizând recursul declarat în raport de motivele de recurs invocate îl apreciază pentru următoarele considerente ca nefondat în cauză ambele hotărârii sentința și încheierea fiind legale, în cauză nefiind îndeplinite condițiile motivelor de casare invocate.

Recursul declarat împotriva sentinței nr. 512/2019 este nefondat în cauză nefiind îndeplinite condițiile cazurilor de casare prevăzute de art. 488 alin. 1 pct. 5, 7 și 8 invocate de recurentul-reclamant.

Motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 5 C. proc. civ. este nefondat în cauză neexistând încălcări ale unor norme de procedură de natură a produce vătămări ale drepturilor reclamantului și de a fi sancționată de către instanța de recurs.

Curtea apreciază că aspectele de nelegalitate invocate în cadrul acestui motiv de recurs nu pot fi reținute.

În ceea ce privește reținerile instanței de fond privind scoaterea la concurs a postului de lector universal în cadrul Facultății de Drept B. nu au legătură directă cu acțiunea ce formează obiectul prezentei cauze respectiv legalitatea Hotărârii CNCD 291/2014 pe cererea dispusă și trimisă spre rejudecare în baza deciziei de casare.

Argumentele instanței de fond privesc capătul de cerere disjuns având ca obiect anularea concursului pentru ocuparea postului de lector universitar cerere disjunsă aflată pe rolul Tribunalului Bihor.

Aspectul de nelegalitate privind existența unui caz de nulitate a hotărârii CNCD constând în lipsa încheierii de la termenul din 25.03.2014 nu este fondat în cauză hotărârea CNCD fiind legală pe aspectele de formă și pe fond în ceea ce privește motivarea ca act administrativ emis în urma unei proceduri cu caracter jurisdicțional.

În raport de decizia de casare s-a dispus rejudecarea pe fond plecându-se de la premisa motivării hotărârii CNCD și verificării pe fond de către instanța de fond în rejudecare a existenței unei discriminării în sensul celor reclamate de recurentul-reclamant.

Sub acest aspect prima instanță a respectat decizia de casare și a verificat dacă faptele reclamate constituie discriminare în sensul art. 2 alin. 1 din O.G. nr. 137/2000.

În esență, prima instanță a verificat dacă cerința cunoașterii și a limbii maghiare pentru ocuparea postului de lector universitar - scos la concurs în cadrul Universității Babeș Balyai Cluj Napoca reprezintă o cerință discriminatorie. Aceasta în condițiile în care prin Hotărârea CNCD, pe fond s-a respins sesizarea reclamantului și s-a apreciat de autoritatea competentă că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile existenței unui tratament discriminatoriu.

Motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 7 (indicat greșit pct. 4 în motivare de către recurent) nu este fondat în cauză nefiind încălcată autoritatea de lucru judecat a primei sentințe.

Aceasta a fost casată în tot și în consecință în rejudecare instanța s-a pronunțat pe excepțiile invocate în cauză de autoritățile pârâte pentru a stabili corect cadrul procesual.

Sub aspectul soluționării excepțiilor lipsei calității procesuale pasive a autorităților pârâte, excepții respinse de instanța în rejudecare recurentul-reclamant nu are un interes vătămat.

Motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. este nefondat, în cauză sentința fiind dată cu interpretarea și aplicarea corectă a dispozițiilor O.G. nr. 137/2000.

Prima instanță a analizat pe fond Hotărârii CNCD nr. 190/2014 în sensul de a se stabili dacă faptele reclamate constituie fapte de discriminare în sensul art. 2 alin. 1 și art. 8 din O.G. nr. 137/2000.

Concluzia primei instanței este apreciată de Curte ca fiind legală dată cu interpretarea și aplicarea corectă a dispozițiilor O.G. nr. 137/2000, cerință impusă pentru ocuparea postului de lector universitar neavând un caracter discriminatoriu și fiind justificată obiectiv.

Aceasta deoarece intimata Universitatea Babeș Balyai în cadrul căreia funcționează Facultatea de Drept are un caracter multicultural, această particularitate fiind istoric recunoscută.

În cadrul Facultății de Drept - Departamentul de drept privat postul scos la concursul contestat din 2014 este compus din cursurile de procedură civilă, care se desfășoară în limba română și din cursuri de proprietate intelectuală pentru care s-a cerut condiția cunoașterii și a limbii maghiare.

Autoritățile lingvistice ale unui potențial lector universitar nu reprezintă un criteriu discriminatoriu în sensul art. 2 alin. 1 din O.G. nr. 137/2000. Iar această cerință a fost aplicată pentru toți posibili concurenți neputându-se reține ca fondate considerațiile subiective ale recurentului cu privire la ocuparea acestui post de către intimata persoană fizică care a îndeplinit toate condițiile menționate în anunțul de concurs inclusiv cunoașterea limbii maghiare.

În cauză nu pot fi reținute susținerile recurentului privind încălcarea de către instanța de fond a jurisprudenței CNCD sau a ÎCCJ.

Nu a fost identificată vreo hotărâre prin care să se constate discriminarea în sensul solicitat de recurent.

Aceasta în condițiile în care situația de discriminare se apreciază de la caz la caz, ținându-se cont de particularitățile fiecărei cereri.

Recursul declarat împotriva încheierii din 27. XI.2018 este nefondat în cauză fiind legală soluția contestată de admitere a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C..

În cauză nu sunt îndeplinite motivele de recurs invocate respectiv 488(1) pct. 5 și pct. 8 C. proc. civ. pârâta persoană fizică motivând calitatea de beneficiară a hotărârii CNCD hotărâre care nu este necesar a-i fi opozabilă.

Încheierea recurată a fost dată cu aplicarea corectă a dispozițiile art. 20 alin. 9 din O.G. nr. 137/2000 și a dispozițiilor art. 16 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.

Față de cele expuse mai sus, Curtea în baza art. 496-497 C. proc. civ. va respinge recursul ca nefondat, menținând ca legale hotărârile contestate, respectiv sentința recurată și încheierea din 27. XI.2018.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 512 din 12 februarie 2019 și a încheierii de ședință din data de 27 noiembrie 2018 pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 8 februarie 2022.