ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 644/2022

Ședința publică din data de 03 februarie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 18 decembrie 2018, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul pentru Românii de Pretutindeni - MRP, a formulat contestație împotriva concursului organizat și desfășurat de B.. în perioada 03.12.2018-12.12.2018, prin care a solicitat:

- 1. anularea concursului desfășurat în perioada 03.12.2018-12.12.2018 și a actelor subsecvente, inclusiv a celor de numire în funcție a persoanelor favorizate, respectiv a candidaților C. și D.;

- 2. suspendarea tuturor actelor de numire în funcție a candidaților C. și D. până la soluționarea definitivă și irevocabilă a prezentei cauze;

- 3. obligarea intimatei la emiterea deciziilor de eliberare din funcțiile deținute, a numiților C. și D., atât anterior concursului, cât și din funcțiile obținute urmare a promovării concursului desfășurat în perioada 03.12.2018-12.12-2018;

- 4. obligarea intimatei la reluarea concursului cu respectarea principiului legalității și al egalității de șanse cu interzicerea de participare, la concursul ce urmează a fi organizat, a numiților C. și D.;

iar în subsidiar:

- suspendarea executării tuturor actelor administrative aferente și subsecvente concursului, cât și a celor de numire în funcțiile aferente posturilor vacante scoase la concurs până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei;

- sancționarea membrilor comisiei în temeiul dispozițiilor art. 13 din H.G. nr. 286/2011.

Prin sentința civilă nr. 1533 din 19 aprilie 2019, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția inadmisibilității și a respins cererea de chemare în judecată promovată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul pentru Românii de Pretutindeni - MRP, ca inadmisibilă.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 20 august 2019, petenta A. a solicitat restituirea taxei judiciare de timbru în valoare de 20 RON aferentă suspendării solicitate și achitată în dosarul nr. x/2018.

Prin încheierea de ședință din 11 octombrie 2019, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins cererea de restituire a taxei judiciare de timbru formulată de petenta A., ca neîntemeiată.

Împotriva încheierii de ședință din 11 octombrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamanta A., în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea încheierii recurate și, în consecință, admiterea cererii de restituire a taxei judiciare de timbru.

Recurenta-reclamantă a învederat, în esență, că instanța de fond a aplicat și interpretat greșit dispozițiile art. 45 din O.U.G. nr. 80/2013, având în vedere că suspendarea este o instituție separată de acțiunea principală și, chiar dacă prin sentința civilă nr. 1533/19.04.2019 i-a fost respinsă contestația, cererea de suspendare a rămas fără obiect, atât timp cât instanța nu s-a mai pronunțat și asupra cererii de suspendare.

În cauză nu s-a formulat întâmpinare.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamanta A. este nefondat, pentru următoarele considerente:

Potrivit motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greșită a legii materiale, nu și a legii procesuale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii atunci când instanța a recurs la textele de lege aplicabile speței dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omițând unele condiții pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greșit.

În cauza de față aceste motive nu sunt incidente, soluția primei instanțe fiind expresia interpretării și aplicării corecte a prevederilor legale în raport cu starea de fapt rezultată din probele administrate în procedura administrativă și în cea judiciară.

Conform dispozițiilor art. 45 din O.U.G. nr. 80/2013:

"(1) Sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral, parțial sau proporțional, la cererea petiționarului, în următoarele situații: […]

c) când acțiunea sau cererea rămâne fără obiect în cursul procesului, ca urmare a unor dispoziții legale".

În cauză, așa cum s-a reținut și anterior, acțiunea formulată de reclamantă a fost respinsă ca urmare a admiterii excepției inadmisibilății, excepție peremptorie ce reprezintă o sancțiune procesuală care presupune culpa reclamantului în configurarea elementelor acțiunii în contencios administrativ și pentru aplicarea căreia a fost necesară o dezlegare a cauzei de către instanța de judecată.

În consecință, în mod judicios a reținut judecătorul fondului că respingerea acțiunii reclamantei ca inadmisibilă este o situație distinctă de cea în care cererea ar rămâne fără obiect în cursul procesului, ca urmare a unor dispoziții legale, fără a se putea reține culpa reclamantului și, prin urmare, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 45 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr. 80/2013 pentru admiterea cererii de restituire a taxei judiciare de timbru.

Totodată, contrar susținerilor recurentei-reclamante, instanța de recurs constată că prin sentința civilă nr. 1533 din 19 aprilie 2019, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins ca inadmisibilă cererea de chemare în judecată promovată de reclamanta A. în integralitate, inclusiv cu privire la capătul de cerere privind suspendarea.

În concluzie, Înalta Curte constată că încheierea recurată este legală, fiind dată cu corecta interpretare și aplicare a normelor de drept incidente în cauză.

Pentru considerentele expuse, nefiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat, în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamanta A., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta A. împotriva încheierii de ședință din 11 octombrie 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 03 februarie 2022.