ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3263/2022

Ședința publică din data de 7 iunie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava sub nr. x/2019 la data de 19.11.2019, reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta Regia Națională a Pădurilor Romsilva R.A., a formulat prezenta acțiune de anulare concurs, solicitând suspendarea executării actelor administrative reprezentând Rezultatul selecției dosarelor pentru concursul de selecție în vederea ocupării unor posturi de inginer silvic stagiar și Rezultatul soluționării contestațiilor depuse la selecția dosarelor la concursul de selecție în vederea ocupării unor posturi de inginer silvic stagiar, inclusiv a celorlalte acte subsecvente emise de pârâtă; anularea actului administrativ reprezentând Rezultatul selecției dosarelor pentru examenul/concursul cu privire la rezultatele concursului de selecție în vederea ocupării unor posturi de inginer silvic stagiar, rezultate afișate la 15.11.2019 și Rezultatul soluționării contestațiilor depuse la selecția dosarelor la concursul de selecție în vederea ocupării unor posturi de inginer silvic stagiar, inclusiv a celorlalte acte subsecvente emise de pârâtă; cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 31 din 18 mai 2020 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal a fost respinsă excepția inadmisibilității acțiunii și excepția lipsei de interes, ca nefondate.

A fost admisă excepția rămânerii fără obiect a cererii de suspendare și a fost respinsă cererea de suspendare, ca rămasă fără obiect.

A fost admisă cererea în anulare modificată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Regia Națională a Pădurilor Romsilva R.A.

A fost anulată procedura de concurs declanșată prin anunțul nr. x/24.10.2019.

A fost obligată pârâta la plata către reclamant a sumei de 2570 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a formulat recurs pârâta Regia Națională a Pădurilor Romsilva R.A., întemeiat pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 din C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței, respingerea cererii de modificare a cererii introductive ca tardiv formulată și respingerea cererii de chemare în judecată ca nefondată.

În motivarea recursului, a arătat că este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., întrucât la al treilea termen de judecată, reclamanta și-a modificat cererea de chemare în judecată, iar pârâtul nu și-a dat acordul în acest sens. Cu toate acestea, instanța de fond s-a pronunțat asupra cererii modificate.

În ceea ce privește motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., a arătat recurenta că instanța de fond a reținut în mod eronat că o astfel de practică se încadrează în noțiunea de discriminare prevăzută de O.G. nr. 137/2000. Astfel, petentul nu se încadrează la niciuna dintre categoriile precizate în actul normativ ca fiind acte de discriminare.

A mai menționat recurenta că stabilirea criteriilor de selecție reprezintă prerogativa entității și că acestea sunt obiective, independente, cuantificabile și măsurabile, iar prin aplicarea uniformă a acestora se apreciază capacitatea candidatului de a ocupa postul respectiv, precum și aptitudinile profesionale ale acestuia.

Criteriile de evaluare, definite de angajator și comunicate prin anunțul nr. x/24.10.2019 nu au restrâns sau înlăturat folosirea sau exercitarea, în condiții de egalitate, a drepturilor candidaților și a libertăților fundamentale sau a drepturilor de lege candidaților.

A apreciat recurenta că, prin înscrierea și participarea efectivă, fără obiecțiuni scrise, înregistrate și comunicate anterior publicării rezultatului concursului, fiecare candidat a achiesat tacit la condițiile generale și specifice și criteriile de evaluare a candidaților pe care angajatorul le-a stabilit și publicat prin anunț.

A mai solicitat recurenta și cenzurarea onorariului avocațial acordat reclamantului, ținând cont de complexitatea cauzei, munca depusă de avocat și de numărul de termene la care a participat avocatul.

Intimata-reclamantă a formulat întâmpinare prin care a invocat excepțiile tardivității formulării recursului și nulității acestuia pentru nemotivare, solicitând în subsidiar respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind temeinică și legală.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport cu motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, în considerarea celor ce urmează:

Reclamanta a învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune prin care a solicitat suspendarea executării și anularea actelor administrative reprezentând Rezultatul selecției dosarelor pentru concursul de selecție în vederea ocupării unor posturi de inginer silvic stagiar și Rezultatul soluționării contestațiilor depuse la selecția dosarelor la concursul de selecție în vederea ocupării unor posturi de inginer silvic stagiar, inclusiv a celorlalte acte subsecvente emise de pârâtă. Ulterior, reclamanta prin precizările depuse la 20.01.2020, reclamanta a clarificat și precizat cererea inițială și solicitat anularea întregii proceduri de concurs.

Instanța de fond a respins excepția inadmisibilității acțiunii, ca nefondată, a admis excepția lipsei de obiect a cererii de suspendare și a respins cererea de suspendare, ca rămasă fără obiect. A admis cererea în anulare modificată și a anulat procedura de concurs în vederea ocupării unor posturi de inginer silvic stagiar declanșată potrivit anunțului nr. x/24.10.2019. A obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 2570 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

În ceea ce privește motivul de recurs prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că este nefondat.

Subsumat acestui motiv, recurenta a invocat faptul că nu au fost respectate dispozițiile art. 204 alin. (1) din C. proc. civ., întrucât la al treilea termen de judecată, reclamanta și-a modificat cererea de chemare în judecată, iar pârâta nu și-a dat acordul în acest sens și, cu toate acestea, instanța de fond s-a pronunțat asupra cererii modificate.

La data de 06 decembrie 2019, intimata-reclamamtă a depus note de ședință privitoare la cererea de suspendare, la care a atașat o serie de înscrisuri, iar la data de 20.01.2020, aceasta a depus precizări ale obiectului cererii de chemare în judecată, tot privitoare la cererea s-a de suspendare, prin raportare la înscrisurile depuse de pârâtă la dosar și de actele emise de aceasta în continuarea desfășurării concursului de selecție.

Astfel, la 20.01.2020, reclamanta a depus precizări prin care a arătat că în afara notei nr. x/25.11.2019 nu mai există niciun alt act prin care să fie dispusă măsura suspendării concursului.

Față de aceste considerente, Înalta Curte apreciază că notele de ședință din 06.12.2019 și precizările din 20.01.2020 nu reprezintă modificări ale cererii de chemare în judecată, astfel că motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ. este nefondat și va fi respins.

În ceea ce privește motivul de recurs prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., recurenta a invocat faptul că reclamanta nu se încadrează la niciuna din categoriile precizate de dispozițiile art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000, având în vedere că scopul selecției constă în identificarea dintr-un grup de candidați a acelor persoane care vor fi angajate și care vor avea cele mai bune rezultate în postul pentru care se desfășoară concursul de selecție.

În cauza de față acest motiv nu este incident, având în vedere că interpretarea pe care prima instanță a dat-o dispozițiilor legale este corectă.

Astfel, Înalta Curte constată că organizarea concursului a avut loc prin instituirea unor criterii de selecție care nu sunt în măsură să corespundă exigențelor de legalitate, fiind de natură să determine un tratament diferențiat, nejustificat, prin impunerea anumitor criterii de departajare și anume vechimea facultății absolvite și cifra de școlarizare a facultății.

Criteriile de evaluare nu sunt justificate obiectiv și rezonabil, fiind inadecvate scopului urmărit, de natură a conduce la un rezultat al evaluării prin selectarea unor candidați în temeiul unor criterii care să nu pună în valoare capacitatea candidaților de a ocupa postul respectiv și aptitudinile acestora.

De asemenea, Înalta Curte reține că obținerea unor rezultate foarte bune în postul pentru care se desfășoară concursul de selecție nu se poate garanta prin impunerea criteriilor menționate de recurenta-pârâtă, iar în lipsa unor motive reale care să poată susține scopul legitim al concursului, respectiv acela de a se verifica aptitudinile profesionale și capacitatea de a ocupa postul, se creează un dezavantaj pentru anumite persoane față de alte persoane și se încadrează în noțiunea de discriminare prezentată de O.G. nr. 137/2000.

Așa fiind, în mod corect a reținut prima instanță că nu poate exista o justificare obiectivă rezonabilă pentru care introducerea unor criterii cu totul exterioare persoanei candidatului să fie acceptabilă, aceasta venind în conflict cu libertatea cetățeanului de a participa la un concurs care i-ar permite accesul la un nou loc de muncă, mai ales la autorități publice.

Referitor la critica recurentei-pârâte în sensul că prin înscrierea și participarea efectivă, fără obiecțiuni scrise, anterior publicării rezultatului concursului, fiecare candidat a achiesat în mod tacit la condițiile generale și specifice și criteriile de evaluare a candidaților, Înalta Curte constată că și această critică este neîntemeiată și va fi respinsă.

Astfel, se constată că, procedura de concurs a fost declanșată prin anunțul nr. x/24.10.2019 în care la pct. 3 se menționează "Criterii de evaluare ale candidaților: a) nota obținută de către candidat la examenul de licență; b) media de absolvire a anilor de studiu de licență, calculată ca medie aritmetică a celor 4 ani de studiu; c) cifra de școlarizare în anul de studiu 2019-2020, a facultății de silvicultură pe care a absolvit-o candidatul; d) vechimea unității de învățământ pe care a absolvit-o candidatul, în cadrul sistemului educațional; e) interviu (în cadrul căruia se testează abilitățile, aptitudinile și motivația candidaților)", fără a se menționa în mod expres procentul fiecărui criteriu. Ulterior a fost modificată ponderea criteriilor de evaluare a candidaților, fără însă ca aceștia să aibă cunoștință de această modificare, astfel că nu se poate susține că reclamantul ar fi achiesat în mod tacit la condițiile generale și specifice și criteriile de evaluare a candidaților, în condițiile neîndeplinirii cerinței de transparență și legalitate a procedurii de concurs contestate.

În ceea ce privește susținerea referitoare la onorariul avocațial, instanța de control judiciar constată că aceasta nu reprezintă o critică de nelegalitate a sentinței, ci o critică de netemeinicie, întrucât vizează exercitarea dreptului de apreciere al instanței sub aspectul cuantumului cheltuielilor de judecată acordate în cauză, în acest sens fiind relevantă Decizia nr. 3/2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursurilor în interesul legii.

Față de aceste considerente, Înalta Curte constată că nici motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. nu este întemeiat, iar hotărârea primei instanțe a fost dată cu aplicarea și interpretarea corectă a normelor de drept material.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de Regia Națională a Pădurilor Romsilva R.A. împotriva sentinței nr. 31 din 18 mai 2020 a Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta Regia Națională a Pădurilor Romsilva R.A. împotriva sentinței nr. 31 din 18 mai 2020 a Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 7 iunie 2022.