ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2413/2021

Circumstanțele cauzei. Cererea de chemare în judecată. Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 26.11.2019, sub nr. x/2019, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Regia Națională a Pădurilor Romsilva, a solicitat: 1) Suspendarea executării actelor administrative reprezentând Rezultatul selecției dosarelor pentru concursul de selecție în vederea ocupării unor posturi de inginer silvic stagiar, (Rezultatul privind selecția candidaților în vederea ocupării posturilor de inginer silvic stagiar conform anunțului x/24.10.2019, rezultate publicate la link-ul: http:/www.x.ro/flles/content/bucuresti/Rezultat_Concurs_Stagiari_2019 pdf) și Rezultatul soluționării contestațiilor depuse la selecția dosarelor la concursul de selecție în vederea ocupării unor posturi de Inginer silvic stagiar, inclusiv a celorlalte acte subsecvente emise de pârâtă; 2) Anularea actului administrativ reprezentând Rezultatul selecției dosarelor pentru examenul/concursul cu privire la rezultatele concursului de selecție în vederea ocupării unor posturi de inginer silvic stagiar, rezultate afișate la 15.11.2019 și Rezultatul soluționării contestațiilor depuse la selecția dosarelor la concursul de selecție în vederea ocupi unor posturi de inginer silvic stagiar, inclusiv a celorlalte acte subsecvente emise de pârâtă; 3) Cu cheltuieli de judecată. Prin precizările depuse la data de 20 ianuarie 2020 reclamanta a solicitat suspendarea și anularea întregii proceduri de concurs, și a reiterat din precizările depuse la data de 6 decembrie 2019 și, în plus, a arătat că pârâta a emis Nota nr. x din 25.11.2019 privind propunerea de suspendare a procedurii de concurs având în vedere că au fost formulate 26 de contestații dintr-un număr de 46 de participanți, care nu reprezintă act administrativ, ori, nu există conform procedurii operaționale privind recrutarea personalului aflat la debutul în profesie și efectuarea stagiului C. pen..0.1.03.03 nr. 10367/21.10.2019 CAP.X. Prin cererea nr. x din 16 decembrie 2019 a solicitat comunicarea actului administrativ de suspendare a derulării concursului organizat în vederea ocupării unor posturi de inginer silvic stagiar, potrivit Procedurii operaționale privind recrutarea personalului aflat la debutul în profesie și efectuarea stagiului 10 din 21.10.2019.

Hotărârea primei instanțe. Prin sentința nr. 26 din data de 26 februarie 2020, Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal a respins excepția de inadmisibilitate ca neîntemeiată; a admis excepția rămânerii fără obiect a cererii de suspendare și a respins cererea de suspendare, ca rămasă fără obiect. A admis cererea în anulare, astfel cum a fost modificată, formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Regia Națională a Pădurilor Romsilva R.A., a anulat procedura de concurs declanșată prin anunțul nr. x/24.10.2019 și a obligat pârâta să achite reclamantei 2550 RON cheltuieli de judecată.

Cererea de recurs. Împotriva sentinței nr. 26 din data de 26 februarie 2020, Curtea de Apel Suceava, secția contencios administrativ și fiscal a declarat recurs pârâta Regia Națională a Pădurilor Romsilva R.A. Prin primul motiv de recurs se arată că hotărârea a fost dată cu încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității, invocând dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. Astfel, instanța de fond nu a dat eficiență dispozițiilor art. 204 alin. (3) C. proc. civ. potrivit cărora "modificarea cererii de chemare în judecată peste termenul prevăzut la alin. (1) poate avea loc numai cu acordul expres al tuturor părților" și a analizat precizările depuse de către intimata-reclamantă după primul termen de judecată ce a avut loc la data de 11.12.2019, respectiv precizările depuse la data de 17.01.2020, 20.01.2020 și 21.01.2020. Prin cel de-al doilea motiv de recurs se invocă dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. potrivit cărora hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. Sub acest aspect se arată că din analiza întregului material probator depus la dosarul cauzei, de către petentă și de către societatea pârâtă, se poate constata că petenta nu se încadrează la nici una din categoriile precizate în O.G. nr. 137/2000 ca fiind acte de discriminare. Scopul selecției constă în identificarea, dintr-un grup de candidați, a acelor persoane care vor fi angajate și care vor avea cele mai bune rezultate în postul pentru care se desfășoară concursul de selecție. În opinia recurentei-pârâte, criteriile stabilite pentru evaluarea candidaților sunt obiective, independente, cuantificabile și măsurabile, iar aplicarea uniformă a acestora va aprecia capacitatea candidatului de a ocupa postul respectiv, precum și aptitudinile profesionale ale acestuia. Criteriile de evaluare, definite de angajator și comunicate prin anunțul nr. 10599/Gh. M/24.10.2019, nu au restrâns sau înlăturat folosirea sau exercitarea, în condiții de egalitate, a drepturilor candidaților și a libertăților fundamentale, sau a drepturilor recunoscute de lege candidaților. De asemenea, recurenta-pârâtă consideră că prin înscrierea și participarea efectivă, fără obiecțiuni scrise, înregistrate și comunicate R.N.P-Romsilva, anterior publicării rezultatului concursului, fiecare candidat a achiesat în mod tacit la condițiile generale și specifice și criteriile de evaluare a candidaților pe care angajatorul le-a stabilit și publicat prin Anunțul nr. 10599/Gh. M./24.10.2019. Față de cele mai sus-expuse, solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și rejudecând cauza să se dispună respingerea cererii de modificare, a cererii introductive ca tardiv formulată și respingerea cererii de chemare în judecată ca nefondată.

Apărările formulate în cauză. intimata-reclamantă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Procedura de soluționare a recursului. Cu privire la examinarea recursului în completul filtru În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 02 decembrie 2020, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererilor de recurs la data de 14 aprilie 2021, în ședință publică, cu citarea părților.

Soluția instanței de recurs Examinând încheierea atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat, pentru următoarele considerente: Intimata-reclamantă a învestit instanța de contencios administrativ cu o cerere prin care a solicitat 1) suspendarea executării actelor administrative reprezentând Rezultatul selecției dosarelor pentru concursul de selecție în vederea ocupării unor posturi de inginer silvic stagiar și Rezultatul soluționării contestațiilor depuse la selecția dosarelor la concursul de selecție în vederea ocupării unor posturi de inginer silvic stagiar, inclusiv a celorlalte acte subsecvente emise de pârâtă; 2) Anularea actului administrativ reprezentând Rezultatul selecției dosarelor pentru examenul/concursul cu privire la rezultatele concursului de selecție în vederea ocupării unor posturi de inginer silvic stagiar, rezultate afișate la 15.11.2019 și Rezultatul soluționării contestațiilor depuse la selecția dosarelor la concursul de selecție în vederea ocupi unor posturi de inginer silvic stagiar, inclusiv a celorlalte acte subsecvente emise de pârâtă. Prima instanță a admis excepția rămânerii fără obiect a cererii de suspendare și a respins cererea de suspendare, ca rămasă fără obiect; a admis cererea în anulare, astfel cum a fost modificată, a anulat procedura de concurs declanșată prin anunțul nr. x/24.10.2019 și a obligat pârâta să achite reclamantei 2550 RON cheltuieli de judecată. Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, criteriile privind vechimea facultății și cifra de școlarizare a acesteia sunt de natură a crea diferențieri nejustificate între candidați, vădit discriminatorii, introducând un tratament mai puțin favorabil pentru o persoană decât pentru o altă persoană care s-ar afla într-o situație comparabilă. Un atare mod de a proceda, determină un punctaj de 29 puncte pentru un absolvent de la Universitatea din Suceava, și unul de 71 pentru un absolvent de la Universitatea din Brașov, decurgând din vechimea universității, sau de 75 versus 100, decurgând din cifra de școlarizare, ceea ce generează o diferență de punctaj câte 1,5 puncte, în nota finală a candidaților. O astfel de practică se încadrează în noțiunea de discriminare prezentată de O.G. nr. 137/2000: prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice. Sunt astfel discriminatorii prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane față de alte persoane, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate și necesare. În speță nu s-au prezentat motive reale pentru care atari criterii de concurs ar putea susține scopul legitim al concursului, respectiv acela de a se verifica aptitudinile profesionale și capacitatea de a ocupa postul respectiv. De altfel, nu poate exista o justificare obiectivă rezonabilă pentru care introducerea unor criterii cu totul exterioare persoanei candidatului să fie acceptabilă, aceasta venind în conflict cu libertatea cetățeanului de a participa la un concurs care i-ar permite accesul la un nou loc de muncă, mai ales la autorități publice. Învestită cu soluționarea cererii de recurs, Înalta Curte va răspunde punctual motivelor invocate. Cu privire la motivul de recurs prin care se invocă dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. potrivit căruia casarea unei hotărâri se poate cere atunci când "prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității", recurenta-pârâtă a susținut că instanța a încălcat regulile de procedură referitoare la modificarea cererii de chemare în judecată, respectiv art. 204 alin. (3) C. proc. civ. Sub acest aspect, Înalta Curte constată că potrivit art. 204 alin. (3) C. proc. civ. "Modificarea cererii de chemare în judecată peste termenul prevăzut la alin. (1) poate avea loc numai cu acordul expres al tuturor părților". Concret, cererea de chemare în judecată (prin care s-a solicitat suspendarea executării actelor administrative precum și anularea actului administrativ reprezentând Rezultatul selecției dosarelor pentru examenul/concursul cu privire la rezultatele concursului de selecție în vederea ocupării unor posturi de inginer silvic stagiar, rezultate afișate la 15.11.2019 și Rezultatul soluționării contestațiilor depuse la selecția dosarelor la concursul de selecție în vederea ocupării unor posturi de inginer silvic stagiar, inclusiv a celorlalte acte subsecvente emise de pârâtă) a primit un prim termen de judecată la data de 11.12.2019, însă la data de 13.01.2020, pentru termenul de judecată din data de 22.01.2020, intimata-pârâtă a înțeles să depună la dosar "Nota nr. x/25.11.2019 privind suspendarea derulării concursului pentru ocuparea a 46 posturi vacante de inginer stagiar, anunț nr. 10599/Gh. M/24.10.2019" și "Rezultatul final privind selecția candidaților în vederea ocupării postului de inginer silvic stagiar conform anunțului x/24.10.2019m înregistrat sub nr. x/17.12.2019" din care rezultă că reclamanta A.. civ. A. a fost admisă (poziția nr. 116). Într-adevăr, intimata-reclamantă a depus "precizări 1" la data de 20.01.2020 prin care a solicitat: 1) suspendarea derulării întregii proceduri de concurs așa cum rezultă din Rezultatul selecției dosarelor pentru concursul de selecție în vederea ocupării unor posturi de inginer silvic stagiar; 2) anularea întregii proceduri de concurs așa cum rezultă din Rezultatul selecției dosarelor pentru concursul de selecție în vederea ocupării unor posturi de inginer silvic stagiar. La data de 21.01.2020 intimata-reclamantă a depus "precizări 2" prin care a solicitat: 1) suspendarea derulării întregii proceduri de concurs așa cum rezultă din Rezultatul selecției dosarelor pentru concursul de selecție în vederea ocupării unor posturi de inginer silvic stagiar; 2) anularea întregii proceduri de concurs așa cum rezultă din Rezultatul selecției dosarelor pentru concursul de selecție în vederea ocupării unor posturi de inginer silvic stagiar. În acest context, la termenul de judecată din data de 22.01.2020 Curtea de Apel a pus în discuția părților faptul că reclamanta a depus precizări, iar consilierul juridic al pârâtei a solicitat acordarea unui nou termen de judecată pentru studierea și formularea unui răspuns la precizările depuse de reclamantă, fără să invoce neregularitatea. Astfel, s-a dispus amânarea cauzei pentru termenul de judecată din data de 12.02.2020, termen la care, instanța a constatat cauza în stare de judecată și, față de împrejurarea că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă a reținut cauza în pronunțare, fără să invoce decăderea, conform art. 247 alin. (2) raportat la art. 204 alin. (1) C. proc. civ. La data de 06.02.2020, reclamanta a depus la dosar "note de concluzii" prin care a solicitat "Anularea întregii proceduri de concurs așa cum rezultă din Rezultatul selecției dosarelor pentru concursul de selecție în vederea ocupării unor posturi de inginer silvic stagiar, (Rezultatul privind selecția candidaților în vederea ocupării posturilor de inginer silvic stagiar conform anunțului x/24.10.2019, rezultate publicate la link-ul: http:/www.x.ro/flles/content/bucuresti/Rezultat_Concurs_Stagiari_2019 pdf), Rezultatul soluționării contestațiilor depuse la selecția dosarelor la concursul de selecție în vederea ocupării unor posturi de inginer silvic stagiar, Rezultatul final privind selecția candidaților în vederea ocupării de inginer stagiar cf. anunț x/24.10.2019, nr. y/17.12.2019 și Repartizarea pe unități silvice din structura RNP - Romsilva a candidaților declarați admiși în ordinea descrescătoare a punctajului final și a opțiunii individuale nr. 13342/17.12.2019, inclusiv a celorlalte acte subsecvente emise de pârâtă. Așa fiind, în mod corect a reținut prima instanță că a fost ținută să ia act de modificarea acțiunii deduse judecății prin precizările din data de 17.01.2020 și cele ulterioare din data de 20.01.2020, 21.01.2020, 6.02.2020, prin care a solicitat anularea întregii proceduri de concurs, în condițiile în care recurenta nu a invocat decăderea, deși avea această posibilitate, iar instanța nu a fost ținută a se pronunța asupra cererii de modificare a acțiunii. Față de aceste considerente, Înalta Curte constată că motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. este nefondat și va fi respins. Cu privire la motivul de recurs prin care se invocă dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că potrivit acestui motiv, casarea unei hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greșită a legii materiale, nu și a legii procesuale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii atunci când instanța, deși a recurs la textele de lege aplicabile speței, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omițând unele condiții pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greșit. Sub acest aspect recurenta-pârâtă a arătat că intimata-reclamantă nu se încadrează la niciuna din categoriile precizate de dispozițiile art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000 având în vedere că scopul selecției constă în identificarea dintr-un grup de candidați a acelor persoane care vor fi angajate și care vor avea cele mai bune rezultare în postul pentru care se desfășoară concursul de selecție. În cauza de față acest motiv nu este incident, având în vedere că interpretarea pe care prima instanță a dat-o dispozițiilor legale este corectă. Astfel, Înalta Curte constată că organizarea concursului a avut loc prin instituirea unor criterii de selecție care nu sunt în măsură să corespundă exigențelor de legalitate, fiind de natură să determine un tratament diferențiat, nejustificat, prin impunerea anumitor criterii de departajare și anume "nota examen licență, media aritmetică a celor 4 ani de studiu, vechimea facultății absolvite, cifra de școlarizare a facultății, interviu". Criteriile de evaluare nu sunt justificate obiectiv și rezonabil, fiind inadecvate scopului urmărit, de natură a conduce la un rezultat al evaluării prin selectarea unor candidați în temeiul unor criterii care să nu pună în valoare capacitatea candidaților de a ocupa postul respectiv și aptitudinile acestora. De asemenea, Înalta Curte reține că obținerea unor rezultate foarte bune în postul pentru care se desfășoară concursul de selecție nu se poate garanta prin impunerea criteriilor menționate de recurenta-pârâtă, iar în lipsa unor motive reale care să poată susține scopul legitim al concursului, respectiv acela de a se verifica aptitudinile profesionale și capacitatea de a ocupa postul respectiv creează un dezavantaj pentru anumite persoane față de alte persoane și se încadrează în noțiunea de discriminare prezentată de O.G. nr. 137/2000. Așa fiind, în mod corect a reținut prima instanță că nu poate exista o justificare obiectivă rezonabilă pentru care introducerea unor criterii cu totul exterioare persoanei candidatului să fie acceptabilă, aceasta venind în conflict cu libertatea cetățeanului de a participa la un concurs care i-ar permite accesul la un nou loc de muncă, mai ales la autorități publice. Referitor la critica recurentei-pârâte în sensul că prin înscrierea și participarea efectivă, fără obiecțiuni scrise, anterior publicării rezultatului concursului, fiecare candidat a achiesat în mod tacit la condițiile generale și specifice și criteriile de evaluare a candidaților, Înalta Curte constată că și această critică este neîntemeiată și va fi respinsă. Astfel, se constată că, procedura de concurs a fost declanșată prin anunțul nr. x/24.10.2019 în care la pct. 3 se menționează "Criterii de evaluare ale candidaților: a) nota obținută de către candidat la examenul de licență; b) media de absolvire a anilor de studiu de licență, calculată ca medie aritmetică a celor 4 ani de studiu; c) cifra de școlarizare în anul de studiu 2019-2020, a facultății de silvicultură pe care a absolvit-o candidatul; d) vechimea unității de învățământ pe care a absolvit-o candidatul, în cadrul sistemului educațional; e) interviu (în cadrul căruia se testează abilitățile, aptitudinile și motivația candidaților)", fără a se menționa în mod expres procentul fiecărui criteriu, iar pe parcurs, recurenta-pârâtă a modificat procedura de evaluare. Față de aceste considerente, Înalta Curte constată că motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu sunt întemeiate, iar hotărârea primei instanțe a fost dată cu aplicarea și interpretarea corectă a normelor de drept material.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004, raportat la prevederile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat. PENTRU ACESTE MOTIVE,