ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5943/2022

Ședința publică din data de 8 decembrie 2022

Asupra contestației în anulare de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei.

1.1 Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava la data de 19 noiembrie 2019, înregistrată sub nr. x/2019, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Regia Națională a Pădurilor Romsilva R.A. București:

- suspendarea executării actelor administrative reprezentând Rezultatul selecției dosarelor pentru concursul de selecție în vederea ocupării unor posturi de inginer silvic stagiar - rezultatul privind selecția candidaților în vederea ocupării posturilor de inginer silvic stagiar conform anunțului x/24.10.2019, rezultate publicate la link-ul: http:/www.x.ro/files/content/bucuresti/Rezultat Concurs Stagiari 2019, pdf) și Rezultatul soluționării contestațiilor depuse la selecția dosarelor concursului de selecție în vederea ocupării unor posturi de inginer silvic stagiar, inclusiv a celorlalte acte subsecvente emise de pârâtă;

- anularea actului administrativ reprezentând Rezultatul selecției dosarelor pentru examenul/concursul cu privire la rezultatele concursului de selecție în vederea ocupării unor posturi de inginer silvic stagiar, rezultate afișate la 15.11.2019 și Rezultatul soluționării contestațiilor depuse la selecția dosarelor la concursul de selecție în vederea ocupării unor posturi de inginer silvic stagiar, inclusiv a celorlalte acte subsecvente emise de pârâtă, cu cheltuieli de judecată.

Prin întâmpinarea depusă la data de 3 decembrie 2019, pârâta Regia Națională a Pădurilor - Romsilva - București a invocat, pe cale de excepție, inadmisibilitatea cererii de suspendare a executării actelor administrative reprezentând Rezultatul selecției dosarelor pentru concursul de selecție în vederea ocupării postului de inginer silvic stagiar, deoarece reclamantul nu a contestat pe cale administrativă acest rezultat; lipsa de interes a reclamantului cu privire la suspendarea executării "Rezultatului selecției dosarelor pentru concursul de selecție în vederea ocupării postului de inginer silvic stagiar deoarece dosarul petentului a fost validat pentru a intra în etapa următoare de concurs și rămânerea fară obiect a cererii de suspendare a "Rezultatului privind selecția candidaților în vederea ocupării posturilor de inginer silvic stagiar conform anunțului x/24.10.2019", întrucât în urma solicitării petentului înregistrată la Romsilva sub nr. x/19.11.2019, prin care a cerut suspendarea derulării concursului, prin Nota nr. x/25.11.2019 postată pe site-ul Romsilva în data de 25.11.2019, ora 15:50, a fost suspendat concursul.

De asemenea, a invocat excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată, arătând că reclamantul nu a contestat pe cale administrativă criteriile de concurs, respectiv anunțul de concurs care le cuprindea, și nu a sesizat mai întâi CNCD în procedurile specifice.

La data de 20 ianuarie 2020, reclamantul A. a depus precizări, prin care a arătat că solicită suspendarea și anularea întregii proceduri de concurs.

1.2 Soluția primei instanțe

Prin sentința nr. 23 din 13 februarie 2020, Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ si fiscal: a respins excepțiile inadmisibilității, lipsei de obiect a cererii de suspendare și excepția inadmisibilității acțiunii; a admis excepția lipsei de interes și a respins cererea de suspendare ca atare; a admis acțiunea modificată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Regia Națională a Pădurilor Romsilva R.A.; a anulat procedura de concurs în vederea ocupării unor posturi de inginer silvic stagiar declanșată potrivit anunțului nr. x/24.10.2019; a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 2.570 RON reprezentând cheltuieli de judecată.

1.3 Calea de atac exercitată

Împotriva sentinței nr. 23 din 13 februarie 2020 pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, a formulat recurs pârâta Regia Națională a Pădurilor Romsilva R.A., invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și pct. 8 C. proc. civ.

Intimatul-reclamant a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția tardivității recursului și excepția nulității recursului pentru neîncadrarea criticilor în motivele de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ. în subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat. De asemenea, a depus note scrise și dovada achitării onorariului de avocat.

Excepțiile tardivității și nulității recursului au fost examinate cu prioritate, conform art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., și respinse în ședința publică din 4 mai 2022.

1.4 Soluția Înaltei Curți asupra recursului

Prin decizia nr. 2774 din 17 mai 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția de contencios administrativ și fiscal, pronunțată în dosarul nr. x/2019, s-a admis recursul formulat de pârâta Regia Națională a Pădurilor Romsilva R.A. împotriva sentinței nr. 23 din 13 februarie 2020 a Curții de Apel Suceava, secția contencios administrativ și fiscal; a fost casată în parte sentința atacată și s-a respins acțiunea formulată de reclamantul A., ca neîntemeiată; a fost menținută în rest sentința atacată.

Împotriva deciziei nr. 2774 din 17 mai 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția de contencios administrativ și fiscal, pronunțată în dosarul nr. x/2019, reclamantul A. a formulat cerere de revizuire, întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

2.1 Motivele cererii de revizuire

Revizuentul a arătat că motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. poate fi invocat atunci când instanța s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut și reprezintă o consecință a nesocotirii principiului disponibilității, în virtutea căruia reclamantul este acela care stabilește limitele judecății, prin obiectul cererii de chemare în judecată, respectiv pretenția concret formulată.

În opinia sa, prin sintagma "lucru cerut" trebuie să se înțeleagă numai acele cereri care au fixat cadrul litigiului, au determinat limitele acestuia, au stabilit obiectul dedus judecății.

Astfel, în raport de aceste considerații teoretice, a înțeles să invoce prima dintre ipotezele textului legal, susținând că instanța de recurs s-a pronuțat asupra asupra unor lucruri care nu s-au cerut, respectiv asupra legalității "tradiției facultății din Brașov, în detrimentul celei din Suceava, acesta neconstituind obiect al cererii introductive.

Revizuentul a susținut că motivarea completului nr. 2 vizează un lucru care nu s-a cerut, verificarea legalității "tradiției facultății din Brașov, în detrimentul celei din Suceava", ca și criteriu de discriminare, în sensul O.G. nr. 137/2000.

Practic completul 2 recurs al ICCJ a validat o nouă discriminare determinată de "tradiția facultății", care a favorizat absolvenții facultății de Silvicultură din Brașov, criteriu, care în opinia judecătorului, este obiectiv și nu a prejudiciat toți candidații proveniți de la Universitatea Ștefan cel Mare Suceava, Facultatea de Silvicultură, care au participat la Concursul organizat de RNP pentru selecția candidaților in vederea ocupării posturilor de inginer silvic stagiar conform anunțului x/24.10.2019. În opinia judecătorului, absolvenții de la facultatea de Silvicultură, Univeristatea Brașov, sunt superiori candidaților proveniți de la Universitatea Ștefan cel Mare Suceava, Facultatea de Silvicultură, întrucât au absolvit o "facultate cu tradiție - de top". Ceea ce susține judecătorul reprezintă un precedent periculos, validând printr-o hotărâre judecătorească, o discriminare evidenta, respectiv a avantajării la participarea la un concurs public.

De asemenea, revizuentul a susținut că ar fi trebuit ca la primirea cauzei, domnul judecător B. să se fi abținut de la soluționarea recursului.

Revizuentul a făcut trimitere la celelalte soluții pronunțate de ICCJ în dosarele similare, în care s-au respins recursurile formulate de RNP la acțiunile inițiate de colegii reclamantului, respectiv - dosar x/2019 (C.) - Decizia nr. 3263/2022 din 07.06.2022; dosar x/2019 (D.) - Decizia nr. 1969/2022 din 31.03.2022; dosar x/2019 (E.) - Decizia nr. 2413/14 aprilie 2021; dosar x/2020 (F.) - Decizia nr. 2909/2022 din 24.05.2022.

A invocat efectul pozitiv al lucrului judecat, instituit prin dispozițiile art. 431 alin. (2) C. proc. civ., potrivit căruia oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă. După cum reiese din aceste prevederi legale, nu este necesar să existe tripla identitate de părți, obiect și cauză, ci este suficient ca în judecata ulterioară să fie adusă în discuție o problemă litigioasă care să aibă legătură cu ceea ce s-a soluționat anterior, așa încât aceasta să nu poată fi contrazisă, indiferent de calitatea soluției anterioare (dacă este sau nu corectă).

În speța de față, efectul pozitiv al lucrului judecat, este reprezentat prin hotărârile judecătorești pronunțate în Dosarele nr. x/2019, y/2019, z/2019, w/2020, revizuentul fiind îndrituit să invoce excepția, chiar dacă nu a fost parte în dosarul care s-a judecat, în virtutea celor stipulate în art. 431 alin. (2) C. proc. civ.

Cu privire la acest aspect, a indicat jurisprudenta ICCJ în susținerea efectului pozitiv al lucrului judecat, instituit prin dispozițiile art. 431 alin. (2) C. proc. civ., respectiv Decizia nr. 2787/12.06.2014, Decizia nr. 1893/10.05.2018 ale secției de contencios administrativ și fiscal.

În final, revizuentul a reiterat motivele de nelegalitate ale organizării concursului expuse în fața instanței de fond și a instanței de recurs.

2.2 Apărările intimatei

Prin întâmpinarea formulată, intimata Regia Națională a Pădurilor Romsilva a solicitat respingerea revizuirii ca inadmisibilă.

Pe fond, a solicitat menținerea ca temeinică și legală a deciziei atacate, apreciind că prin aceasta instanța de control judiciar nu a acordat altceva decât s-a cerut.

Astfel, în opinia sa, revizuirea de față este un recurs deghizat, în condițiile în care instanta de revizuire este ținută doar să stabilească dacă instanța care a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se cere s-a pronunțat extrapetita, iar nu să analizeze temeinicia hotărârii supusă revizuirii.

2.3 Procedura de soluționare a revizuirii

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de revizuire și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de 509-513 C. proc. civ., coroborat cu art. 194-200 și art. 201 alin. (1), (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.

Prin rezoluția din data de 22 august 2022, s-a fixat termen de judecată la data de 8 decembrie 2022, în ședință publică, cu citarea părților.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra contestației în anulare

Înalta Curte analizând cererea de revizuire, în raport cu motivele invocate, cu apărările formulate și cu dispozițiile procedurale aplicabile, o va respinge pentru considerentele în continuare arătate.

Cu titlu prealabil, Înalta Curte constată că, strict formal, prezenta cerere de revizuire nu este inadmisibilă, întrucât este vorba despre o hotărâre care evocă fondul, iar motivul invocat este prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., urmând să respingă excepția inadmisibilității cererii de revizuire invocată de intimată.

Cazul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. se referă la hotărârea pronunțată asupra fondului sau care evocă fondul, prin care instanța judecătorească s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut ori a dat mai mult decât s-a cerut.

Textul analizat implică următoarele exigențe: limitele judecății, sub aspectul obiectului acesteia, să fi fost determinate concret și legal prin cererea de chemare în judecată sau prin cererea reconvențională ori prin cererea intervenientului voluntar și principal; revizuentul să aibă în vedere obiectul cererii, nu temeiurile acesteia sau mijloacele de apărare; sub motivul prevăzut de art. 509 pct. 1 să nu se formuleze cereri noi.

Deși, astfel cum s-a reținut, strict formal, prezenta revizuire nu este inadmisibilă, ipoteza cazului invocat de titularul cererii, respectiv că instanța de recurs s-a pronunțat asupra asupra unor lucruri care nu s-au cerut, respectiv asupra legalității "tradiției facultății din Brașov, în detrimentul celei din Suceava, care nu constituie obiect al cererii introductive, nu se regăsesc în raport de circumstanțele de fapt și de drept în care a fost soluționat, prin decizia nr. 2774 din 17 mai 2022, recursul declarat de pârâta RNP Romsilva.

Decelarea susținerilor în fapt din cererea revizuentului conduce la neîncadrarea lor în niciuna dintre limitele stabilite prin dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

Înalta Curte constată că obiectul cererii de chemare în judecată astfel cum a fost modificat îl constituie suspendarea și anularea întregii proceduri de concurs în vederea ocupării unor posturi de inginer silvic stagiar declanșată potrivit anunțului x/24.10.2019.

Astfel, prin încheierea nr. 15 din data de 17 martie 2020 având ca obiect cererea de completare a dispozitivului sentinței nr. 23 din 13 februarie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, s-a reținut că instanța a reținut că reclamantul a formulat o acțiune inițială prin care a solicitat anularea rezultatului afișat la 15.11.2019 și a rezultatului contestației la acestea și a actelor subsecvente, precum și suspendarea executării lor, dar că ulterior, prin precizările depuse de reclamant la 17.01.2020, 20.01.2020, 21.01.2020, 06.02.2020, acesta a solicitat anularea întregii proceduri de concurs, modificare de acțiune de care instanța a luat act ca atare, fiind legal formulată în condițiile art. 204 alin. (3) C. proc. civ., verificate expres în ședința din 11.02.2020.

Prin aceeași încheiere, prin care s-a respins cererea de completare, s-a reținut că nu există un echivoc în interpretarea dispoziției instanței pronunțate în prezenta cauză. Hotărârea în dispozitivul ei, precum și în expunerile ample ale considerentelor, este clară în a reține ca obiect al judecății și a dispune, anularea întregii proceduri de concurs, așadar în toate actele ce presupun acest concurs. Este de notat exprimarea clară a dispozitivului, amintită anterior (admite acțiunea modificată, anulează procedura de concurs, iar nu anulează anumite acte din concurs), și de asemenea exprimarea clară a considerentelor relativ la întreaga procedura de concurs.

Or, în motivarea incidenței tezei art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. pe care a fost întemeiată cererea de revizuire, revizuentul a susținut că motivarea completului nr. 2. vizează un lucru care nu s-a cerut, respectiv verificarea legalității "tradiției facultății din Brașov, în detrimentul celei din Suceava", ca și criteriu de discriminare, în sensul O.G. nr. 137/2000, precum și că unul dintre membrii completului de judecată trebuia să formuleze declaratie de abținere de la soluționarea recursului, ori că în cauză trebuia reținută autoritatea de lucru judecat a hotărârilor pronunțate în soluționarea acțiunilor formulate de colegii reclamantului, pe care le-a indicat în concret.

Având de soluționat recursul declarat de pârâtă, Înalta Curte s-a pronunțat pe criticile formulate de aceasta, analizând, totodată și apărările formulate de reclamant.

Astfel, s-a reținut de instanța de recurs că argumentele circumscrise de pârâtă motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. sunt invocate în mod nereal, având în vedere că în ceea ce privește modificarea acțiunii, aceasta s-a făcut cu acordul pârâtei, astfel cum rezultă din încheierea din 11 februarie 2020, contrar susținerilor acesteia din memoriul de recurs.

Însă, s-a constatat că hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșita a normelor de drept material, devenind incidente prevederile art. 488, alin. (1), pct. 8 C. proc. civ.

Din motivarea deciziei pronunțată în recurs se constată că prezintă forță obligatorie statuările instanței de control judiciar, în cuprinsul cărora a fost dezvoltat un alt raționament logico-juridic care a condus la soluția de respingere ca nefondate a pretențiilor solicitate de către reclamant, fără ca acest aspect să poată constitui premisa juridică a cazului de revizuire întemeiat pe prevederile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. invocat de revizuent. Esențial de reținut în cauză este faptul că instanța de recurs s-a pronunțat în limitele învestirii sale, fiind datoare să cerceteze criticile formulate în recurs de către Romsilva, privind soluția primei instanțe bazată și pe reținerea că prin criteriile de selecție, pârâta l-ar fi discriminat pe reclamant, și să expună propriul raționament în rejudecarea cauzei, ca urmare a casării sentinței recurate.

În aceste condiții, reprezintă doar un argument în plus în susținerea reținerilor din considerentele hotărârii ținând de modalitatea în care instanța a înțeles să-și argumenteze soluția adoptată trimiterea la site-ul oficial al Ministerului Educației cu privire la cele două facultăți în discuție, aspect care a fost reinterpretat de revizuent în sensul că instanța de recurs a procedat la verificarea legalității "tradiției facultății din Brașov, în detrimentul celei din Suceava", ca și criteriu de discriminare, în sensul O.G. nr. 137/2000, vizând astfel un lucru care nu s-a cerut, acesta fiind motivul care, în opinia sa, fundamentează cazul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.,

Or, în limitele învestirii, și raportat la obiectul dedus judecății, instanța de recurs a analizat argumentele părților, prin prisma probatoriului administrat în cauză, expunând raționamentul logico-juridic, consecința juridică fiind aceea de reformare a soluției primei instanțe și de respingere, ca nefondate, a pretențiilor solicitate de reclamant, pentru argumentele proprii ale instanței de control judiciar.

Astfel, susținerile revizuentului nu îndeplinesc una dintre exigențele impuse de textul de lege invocat de acesta în sensul ca revizuentul să aibă în vedere obiectul cererii de chemare în judecată, nu temeiurile acesteia sau mijloacele de apărare, și, implicit raționamentul logico-juridic ori argumentarea soluției de către instanța de judecată.

În fine, în ceea ce privește susținerile revizuentului cu privire la faptul că unul dintre membrii completului de judecată nu s-a abținut de la soluționarea recursului, ori că instanța de recurs nu a ținut cont de efectul pozitiv al lucrului judecat reprezentat prin hotărârile judecătorești pronunțate în dosarele în care s-au judecat acțiunile formulate de colegii săi în contradictoriu cu aceeași pârâtă, este evident, în considerarea celor anterior reținute, că acestea nu fundamentează teza din temeiul juridic pe care revizuentul și-a întemeiat prezenta cerere de revizuire, respectiv că instanța de recurs s-a pronuțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut.

În concluzie, Înalta Curte constată că, prin motivele invocate, se reiau criticile formulate în calea de atac a recursului, demersul judiciar fiind construit ca o rejudecare a unei hotărâri intrate în puterea lucrului judecat.

Prin urmare, în lipsa unei circumstanțe substanțiale și imperative de natură să justifice redeschiderea procesului judecat definitiv, prezenta revizuire nu poate fi admisă, în contextul în care chestiunile de drept invocate au fost analizate într-un dublu grad de jurisdicție, în conformitate cu dispozițiile legale.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 513 din C. proc. civ., va respinge excepția inadmisibilității invocată de intimata-pârâtă și va respinge cererea de revizuire, ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția inadmisibilității cererii de revizuire invocată de intimata-pârâtă Regia Națională a Pădurilor Romsilva R.A.

Respinge cererea de revizuire formulată de A. împotriva deciziei nr. 2774 din 17 mai 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția de contencios administrativ și fiscal, pronunțată în dosarul nr. x/2019, ca nefondată.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 8 decembrie 2022, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.