ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1159/2022

Ședința publică din data de 1 martie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești sub nr. x/2019 reclamanta A. a chemat în judecată pârâta Curtea Constituțională a României, solicitând ca, prin sentința ce se va pronunța, anularea în parte a Hotărârii Plenului Curții Constituționale nr. 7 din data de 14.03.2019 (denumita în continuare "Hotărârea Plenului") (Anexa 1), în sensul validării parțiale a rezultatelor concursului desfășurat în perioada 28 decembrie 2018 - 25 februarie 2019 în ceea ce o privește și, în consecință, obligarea pârâtei la numirea sa în funcția de magistrat-asistent în cadrul Curții Constituționale, în temeiul art. 33 coroborat cu art. 32 alin. (6) din Regulamentul din 24 octombrie 2012 privind organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul Corpului magistraților-asistenți ai Curții Constituționale, precum și obligarea sa la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul proces.

Prin sentința nr. 208 din 13 noiembrie 2019, Curtea de Apel Ploiești, secția contencios administrativ și fiscal a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Curtea Constituțională a României, ca nefondată.

Împotriva sentinței nr. 3208 din 13 noiembrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamanta A. prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate și în rejudecare să se admită cererea de chemare în judecată.

În susținerea cererii de recurs, reclamanta A. a invocat următoarele critici:

Prima instanța a considerat în mod eronat ca reclamanta nu a îndeplinit condiția vechimii necesare, întrucât a avut in vedere data înscrierii pe Tabloul Avocaților, și nu data dobândirii calității de avocat în Baroul București.

Așa cum rezultă din înscrisurile anexate cererii, recurenta a subliniat că a promovat examenul de primire în profesie în luna septembrie 2013, iar validarea rezultatelor examenului de primire in profesie ca avocat stagiar, susținut si promovat în anul 2013, au fost validate prin Hotărârea nr. 771/26.10.2013, emisa de Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România.

Contrar celor reținute de Curte, înscrierea pe Tabloul Avocaților Stagiari este o formalitate ulterioară primirii în profesiei de avocat, astfel încât data de 01.01.2014 nu poate constitui data de referință pentru calcularea vechimii recurentei in profesia de avocat.

În mod greșit prima instanța își însușește argumentația intimatei în sensul că este necesară exercitarea efectivăa profesiei de avocat pe perioada de 5 ani. Nici in Legea nr. 304/2003, nici în Ordinul nr. 118/04.12.2018 și în Regulamentul din 24 octombrie 2012 privind organizarea și desfășurarea Concursului nu se face vorbire de o exercitare efectivă a funcției de avocat, notar etc, legiuitorul folosind exclusiv termenul de "vechime".

Urmărind interpretarea instanței care susține că vechimea de 5 ani trebuia îndeplinită până cel târziu la data limită de înscriere la concurs (28.12.2018) și data la care recurenta a fost înscrisă pe Tabloul Avocaților (1.01.2014), se va observa că diferența este de 3 zile calendaristice.

Recurenta susține că nu a eludat prevederile legale la momentul înscrierii la concurs, asa cum apreciază prima instanță, intimata emițând un act adminstrativ nelegal, prin invalidarea rezultatelor concursului in ceea ce o privește.

De asemenea, arată că nu era necesară o asa-zisă completare a dosarului de concurs, intimata având la dosarul de concurs atât Adeverința nr. x din 10.12.2018 eliberată de Baroul București cât și Decizia de primire în profesie nr. 390/1 din data de 10.02.2014, emisa de Baroul București, care dovedeau vechimea sa.

Recurenta a susținut că prima instanță interpretează și aplică greșit prevederile art. 32 din Regulament, considerând ca dreptul Penului Curții Constituționale de a invalida rezultatele Concursului este unul discreționar.

Curtea de Apel considera ca Plenul putea reanaliza inclusiv condițiile de înscriere la Concurs, condiții asupra cărora se pronunțase însăși intimata, prin comisia de examen desemnată.

Recurenta susține că comisia de examen, formată din 3 dintre cei 9 judecători care compun Plenul Curții, a analizat dosarele de concurs depuse de candidați in cadrul unei etape preliminare a Concursului ce a avut loc in data de 14.01.2019, etapa in care au fost selectați candidații care respectau condițiile de înscriere la Concurs.

In mod vădit eronat prima instanța a considerat ca Plenul Curții putea reanaliza aceleași aspecte asupra cărora intimata se pronunțase deja, prin Procesul-verbal din 15.01.2019.

Prevederile art. 32 din Regulament au în vedere verificarea de către Plenul Curții a aspectelor ulterioare înscrierii la Concurs, respectiv modalitatea de desfășurare a probelor Concursului, evaluarea rezultatelor și a contestaților, respectarea dispozițiilor cuprinse în Regulament cu privire la întocmirea subiectelor de Concurs.

Recurenta afirmă și că prin absurd, în cazul în care am aprecia că Plenul Curții putea reanaliza îndeplinirea condițiilor, la data de 14.03.2019, dată la care intimata a decis invalidarea rezultatelor în ceea ce o privește, îndeplinea condiția deținerii unei vechimi de 5 ani in profesia de avocat (calculate de la data înscrierii în evidentele Baroului București - 01.01.2019).

Prin urmare, la data de 14.03.2019, intimata nu mai putea să o sancționeze pentru o asa-zisă neîndelinire a vechimii de 5 ani în profesia de avocat, întrucât, aceasta condiție fusese deje complinită la acea dată, chiar prin calcularea vechimii de la data înscrierii în Tabloul Avocaților.

În drept, recurenta-reclamantă și-a întemeiat cererea pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Intimata-pârâtă Curtea Constituțională a României a depus întâmpinare la cererea de recurs prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului declarat în cauză

Examinând fondul recursului, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii, având în vedere și susținerile părților, Înalta Curte va admite recursul declarat în cauză apreciindu-l ca fiind fondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Astfel cum rezultă din circumstanțele cauzei, prin Hotărârea Plenului Curții Constituționale nr. 7 din 14 martie 2019 s-a dispus invalidarea rezultatelor concursului pentru ocuparea a 4 posturi de magistrat-asistent la Curtea Constituțională, organizat în perioada 28 decembrie 2018 - 25 februarie 2019.

În ceea ce privește etapa premergătoare concursului amintit mai sus, Înalta Curte reține că, reclamanta s-a înscris la data de 14.12.2018.

La data de 15.01.2019, după finalizarea procedurii de selecție a dosarelor de înscriere la concurs, reclamanta a fost declarată admisă, urmând a susține probele de concurs conform calendarului anterior menționat, iar după participarea la cele patru probe de concurs, la data de 25.02.2019, a fost declarată admisă, obținând nota finală de 8,01.

Din Anunțul publicat în data de 21.03.2019 (Anexa 5) pe site-ul www.x.ro, recurenta-reclamantă a aflat că Plenul Curții Constituționale a decis, cu majoritate de voturi, invalidarea rezultatului Concursului, iar ulterior, la cerere sa, la data de 26 martie 2019 i s-a comunicat Hotărârea Plenului Curții Constituționale nr. 7 din data de 14.03.2019, prin care s-a dispus invalidarea rezultatelor concursului, în cuprinsul căreia s-a motivat soluția adoptată raportat la faptul că:

"In dosarul doamnei A., din Adeverința nr. x din 10.12.2018, eliberată de Baroul București - România, rezultă că aceasta nu a îndeplinit, la data de 14 decembrie 2018, data în care și-a depus dosarul de înscriere la concurs la Compartimentul resurse umane și salarizare și nici la data de 28 decembrie 2018, data limită a depunerii dosarelor de înscriere la concurs, stabilită prin Ordinul Președintelui Curții Constituționale nr. 118/04.12.2018, vechimea de 5 ani prevăzuta de art. 67 alin. (4) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare".

Astfel cum rezultă din economia dosarului, recurenta-reclamantă a contestat, în fața instanței de contencios administrativ, atât concluziile intimatei-pârâte pe marginea îndeplinirii condiției de vechime necesară pentru participarea la concurs dar și limita verificărilor permise în cadrul procedurii de validare a concursului, limită considerată depășită, în măsura reevaluării rezultatului selecției dosarului.

Referitor la chestiunea de ordin procedural, invocatăă de reclamantă, judecătorul fondului reține, în ceea ce privește faptul că reclamanta a fost admisă inițial în baza dosarului depus pentru a participa la susținerea probelor, că deși este regretabilă o astfel de conduită din partea autorității pârâte, regulamentul adoptat de către Plenul Curții Constituționale permite invalidarea concursului și într-o etapă ulterioară. Or, atât timp cât acest act normativ este în vigoare în această formă, hotărârea nr. 7 din 14.03.2009 a fost emisă cu respectarea legii.

Conform art. 32 alin. (2) din Regulament: "2) În termen de 30 de zile de la data susținerii ultimei probe de concurs, Plenul Curții Constituționale, analizând respectarea condițiilor prevăzute de Legea nr. 124/2000, Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, aprobat prin Hotărârea Plenului Curții Constituționale nr. 6/2012, și de prezentul regulament, validează sau invalidează în tot sau în parte, după caz, rezultatele concursului conform art. 4 alin. (1) lit. f) și alin. (2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, aprobat prin Hotărârea Plenului Curții Constituționale nr. 6/2012."

Astfel, prima instanță concluzionează că din textul de lege menționat reiese că la validarea sau invalidarea concursului, Plenul Curții Constituționale analizează condițiile prevăzute de legile 124/2000, 303/2004. Prin trimiterea textului de lege la dispozițiile legii 303/2004, rezultă că Plenul va proceda inclusiv la verificarea respectării tuturor condițiilor stabilite de acest act normativ, inclusiv dispozițiile art. 67 alin. (4) privind vechimea în profesia juridică indiferent dacă acestea au fost sau nu verificate anterior.

Contrar celor reținute de pirma instanță, Înalta Curte apreciază că procedura prevăzută de art. 32 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul Corpului magistraților-asistenți ai Curții Constituționale din 24.10.2012 nu îndrituiește Plenul Curții Constituționale a României să reevalueze rezultatele procedurii de selecție a dosarelor.

Este adevărat că potrivit dispozițiilor art. 32 din Regulament Plenul Curții Constituționale a României validează sau invalidează, în tot sau în parte, rezultatele concursului, însă aceasta implică verificarea respectării etapelor concursului, a termenelor de formulare a contestațiilor, dacă au existat situații de fraudă sau tentativă de fraudă care sunt în măsură să afecteze legalitatea desfășurării concursului, dacă au fost admise contestații la barem și ce consecințe a avut admiterea unor astfel de contestații cu privire la modalitatea finală de notare a lucrărilor și la tratamentul egal al candidaților, precum și orice elemente care țin de legala desfășurare, în ansamblu, a concursului organizat.

Selecția dosarelor, însă, a constituit o primă probă distinctă, eliminatorie a concursului, notată cu admis/respins, iar comisia de concurs a efectuat o verificare și o notare individuală a fiecărui candidat, dosarul reclamantei fiind, de altfel, declarat admis.

Așadar, comisia de concurs este abilitată să efectueze o verificare și o notare individuală a fiecărui candidat, la fiecare probă, inclusiv la proba constând în selecția dosarelor de înscriere, acordând calificativul "admis"/"respins" la probele eliminatorii sau, după caz, note la verificarea cunoștințelor de specialitate, în timp ce autoritatea abilitată de lege să valideze concursul efectuează doar o verificare de ansamblu a respectării legalității în organizarea și desfășurarea concursului, fără a avea posibilitatea să analizeze lucrările scrise sau dosarele în mod individual pentru fiecare candidat în parte, deci fără a cenzura notele sau calificativele acordate de comisia de concurs.

În același sens s-a pronunțat instanța de contencios administrativ cu prilejul soluționării contestației unui alt candidat, participant la același concurs de recrutare, a căzui rezultat a fost invalidat de Plenul Curții Constituționale, fiind pronunțată sentința civilă nr. 1006 din 18 decembrie 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal prin care instanța a circumstanțiat limitele verificărilor ce pot fi efectuate cu prilejul aplicării dispozițiilor art. 32 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul Corupului magistraților-asistenți ai Curții Constituționale din 24.10.2012.

Este de menționat faptul că recursul declarat împotriva sentinței civile nr. 1006 din 18 decembrie 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a fost respins ca nefondat.

Având în vedere aceste considerente, Înalta Curte constată că este de prisos analiza argumentelor promovate de recurenta-reclamantă pe marginea îndeplinirii condițiilor de vechime pentru participarea la concurs, în contextul în care instanța de control judiciar a statuat că o astfel de condiție a fost verificată de comisia abilitată în acest sens și apreciată ca fiind îndeplinită, concluzie asupra căreia în mod greșit a revenit intimata-pârâtă, după cum s-a arătat mai sus.

În consecință, pentru toate considerentele expuse, apreciind că în cauză este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 496 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentința recurată și în rejudecare va admite cererea de chemare în judecată, va anula în parte Hotărârea Plenului CCR nr. 7/14.03.2019, în ceea ce o privește pe reclamantă și va obliga pârâta să emită o hotărâre care să valideze rezultatul concursului susținut de reclamantă, organizat de Curtea Constituțională, desfășurat în perioada 28 decembrie 2018 - 25 februarie 2019 și ulterior să o numească pe reclamantă în funcția de magistrat-asistent la Curtea Constituțională.

Având în vedere soluția adoptată mai sus, Înalta Curte văzând cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de reclamanta A., în aplicarea prevederilor art. 453 C. proc. civ., Înalta Curte va obliga intimata-pârâta Curtea Constituțională la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 150 RON efectuate de aceasta în promovarea cererilor sale în fața instanței de fond și a celei de recurs, cheltuieli ce reprezintă taxă judiciară de timbru la fond și în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinței nr. 208 din 13 noiembrie 2019 a Curții de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată, și rejudecând cauza:

Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă și anulează în parte Hotărârea Plenului CCR nr. 7/14.03.2019, în ceea ce o privește pe reclamantă.

Obligă pârâta să emită o hotărâre care să valideze rezultatul concursului susținut de reclamantă, organizat de Curtea Constituțională, desfășurat în perioada 28 decembrie 2018 - 25 februarie 2019.

Obligă pârâtă ca ulterior validării, să o numească pe reclamantă în funcția de magistrat-asistent la Curtea Constituțională.

Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 150 RON reprezentând cheltuieli de judecată, taxă judiciară de timbru la fond și în recurs.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 1 martie 2022.