ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 09.12.2021

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6259/2021

HOTĂRÂRE
09.12.2021
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6259/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Ședința publică din data de 9 decembrie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea de ședință din 19.04.2019, Tribunalul Prahova a dispus emiterea adresei către Biroul Local de Expertize de pe lângă Tribunalul Prahova, pentru a comunica lista cu experți autorizați A. în specialitatea "căi ferate, drumuri și poduri", a prorogat discutarea cererii formulate de expertul B. privind majorarea onorariului, față de dispozițiile art. 339 alin. (2) din C. proc. civ., la termenul următor.

Prin încheierea de ședință din 21.05.2019, Tribunalul Prahova a respins cererile expertului B. de majorare a onorariului cu suma de 6000 RON, respectiv 400 de RON, apreciindu-le neîntemeiate, a desemnat prin tragere la sorți expertul C., a stabilit un onorariu provizoriu pentru expertiza în specialitatea "căi ferate, drumuri și poduri", în cuantum de 2000 RON; 1000 RON în sarcina de plată a reclamantei și 1000 RON în sarcina de plată a pârâtei. A pus în vedere părților să achite onorariul stabilit, în termen de 5 zile, de la încuviințarea probei, sub sancțiunea decăderii din probă, a emis adresă către expertul C., prin care a fost înștiințat că a fost desemnat în vederea întocmirii raportului de expertiză specialitatea "căi ferate, drumuri și poduri" conform obiectivelor stabilite de instanță, cu mențiunea de a răspunde în concret obiectivelor stabilite de către instanță, în baza verificărilor, măsurătorilor și sondajelor efective ce urmează a fi efectuate în teren, iar nu doar în baza situațiilor de lucrări și a documentației întocmite în derularea contractului, a emis adresă către Biroul Local de Expertize de pe lângă Tribunalul Prahova pentru confirmarea numirii expertului C., a emis adresă către expertul B. pentru a i se aduce la cunoștință că s-a dispus înlocuirea sa în cauză.

Prin încheierea de ședință din data 26.09.2019, Tribunalul Prahova a luat act că expertul B. a solicitat îndreptarea erorii materiale din încheierea din 21.05.2019, în sensul de a se dispune completarea onorariului cu 6400 de RON, a constatat că prin respectiva încheiere s-a pronunțat asupra cererilor expertului în sensul respingerii ambelor cereri, acesta având posibilitatea formulării căii de atac a recursului împotriva încheierii odată cu fondul, a revenit cu adresă către expertul C., în vederea întocmirii raportului de expertiză specialitatea "căi ferate, drumuri și poduri" conform obiectivelor stabilite de instanță.

Prin decizia nr. 120 din 26 ianuarie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal a fost admisă excepția nulității recursului formulat de petentul B., împotriva încheierilor de ședință din 19.04.2019, 21.05.2019 și 26.09.2019 pronunțate de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu intimata-reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Urlați și intimata-pârâta D. S.R.L..

S-a constatat nulitatea recursului pentru neîncadrarea susținerilor recurentului în cazurile de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a formulat recurs petentul B..

Intimații nu au depus întâmpinare la dosarul cauzei.

Analizând excepția inadmisibilității căii de atac, invocată de către instanță din oficiu, în raport cu actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recursul este inadmisibil.

2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.

Potrivit art. 457 alin. (1) din C. proc. civ.:

"Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.", iar potrivit art. 129 din Constituția României:

"Împotriva hotărârilor judecătorești părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii."

Înalta Curte are în vedere că sfera hotărârilor supuse căii de atac a recursului este determinată, cu caracter general, de dispozițiile art. 483 din C. proc. civ.

Din interpretarea acestor prevederi legale rezultă că pot face obiect al recursului doar hotărârile primei instanțe, când sunt date fără drept de apel, sau hotărârile instanței de apel, fiind delimitată astfel, expres și limitativ, categoria hotărârilor judecătorești supuse acestei căi de atac.

În aceste condiții, părțile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătorești pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.

Raportat la datele speței de față, Înalta Curte constată următoarele:

Recursul ce formează obiectul prezentului dosar a fost promovat împotriva deciziei nr. 120 din 26 ianuarie 2021 pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal prin care s-a constatat nulitatea recursului formulat de petentul B., împotriva încheierilor de ședință din 19.04.2019, 21.05.2019 și 26.09.2019 pronunțate de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu intimata-reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Urlați și intimata-pârâta D. S.R.L., pentru neîncadrarea susținerilor recurentului în cazurile de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

Astfel, recurentul a declarat recurs împotriva unei hotărâri definitive, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 5 și alin. (2) din C. proc. civ., pronunțată în soluționarea unei alte cereri de recurs.

Prin urmare, se observă că, în speță, recurentul a formulat recurs împotriva unei hotărâri care nu face parte din categoria hotărârilor care, potrivit art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., sunt susceptibile a fi atacate cu recurs, fiind definitivă, ceea ce este inadmisibil.

Pentru considerentele anterior expuse, în temeiul art. 457 alin. (1) și art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., coroborat cu art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de B. împotriva deciziei nr. 120 din 26 ianuarie 2021 pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.

Respinge recursul declarat de B. împotriva deciziei nr. 120 din 26 ianuarie 2021 pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 9 decembrie 2021.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2022-05-26
0,98
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3092/2022
Ședința publică din data de 26 mai 2022 Asupra contestației în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei. Cadrul procesual Prin încheierea de ședință din 19.04.2019 pronunțată în do
ÎCCJ 2023-04-27
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2142/2023
Ședința publică din data de 27 aprilie 2023 Asupra cererii de față; Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei I.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova, secția a II-a civilă, de con
ÎCCJ 2023-06-08
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3100/2023
expertizele tehnice judiciare solicitate prin cererea de chemare în judecată; desființarea Modului de soluționare al inginerului; constatarea îndreptățirii apelantei la plata costurilor suplimentare ce i-au fost cauzate prin acțiunea/inacți
ÎCCJ 2022-10-04
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4397/2022
sentinței de completare nr. 19 din 8 martie 2021 Prima instanță a aplicat greșit dispozițiile art. 23 alin. (1) din O.G. nr. 2/2000, stabilind cuantumul onorariului definitiv al expertului în sumă de 5490 RON este excesiv. Prin expertiza te
ÎCCJ 2022-12-08
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2659/2022
1991, potrivit cărora deținătorii unor astfel de terenuri sunt obligați să le pună la dispoziție pentru constituirea perimetrelor; - art. 78 alin. (1) indice 1 la din Legea nr. 18/1991, introdus in aplicarea Regulamentului (CE) nr. 73/2009,
Sursă