Decizia nr. 6198/2021 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs împotriva sentinței nr. 224/2021 a Curții de Apel București

Obiectul cererii deduse judecății Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la 25.09.2020, reclamanții A. și B. au chemat în judecată Parchetul pe de lângă Curtea de Apel Craiova, solicitând anularea Hotărârii nr. 7/05.08.2020 a Colegiului de Conducere al Parchetului pe de lângă Curtea de Apel Craiova în sensul de a admite contestațiile formulate împotriva Deciziei nr. 77/13.07.2020 a Procurorului General al Pachetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova și aplicarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova a unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere până la punerea în executare a sentinței civile nr. 2065/2019 pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr. x/2018, devenită definitivă prin decizia nr. 2633/17.06.2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație si Justiție.

Hotărârea primei instanțe Prin sentința civilă nr. 224 din 19 februarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII - a contencios administrativ și fiscal, a fost admisă în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanți; a fost anulată în parte hotărârea nr. 7/05.08.2020 a Colegiului de Conducere al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, în limita contestației formulate de reclamanți împotriva deciziei nr. 77/13.07.2020 a Procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova; s-a aplicat Procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova - Tena Tulitu amendă în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere începând cu data pronunțării hotărârii de față (19.02.2021) și până la executarea sentinței civile nr. 2065/21.06.2019 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal (veche) în dosarul nr. x/2018 (anume, prin emiterea unui act administrativ de încadrare salarială care să reflecte și perioada 01.01.2019 - 19.02.2019); a fost respinsă în rest cererea de chemare în judecată, ca nefondată.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței civile nr. 224 din 19 februarie 2021 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII - a contencios administrativ și fiscal, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova - Tena Tulitu și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova au declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate. S-a solicitat admiterea recursului, casarea în tot a sentinței recurate și, în principal admiterea excepției rămânerii fără obiect a capătului de cere privind aplicarea amenzii și respingerea acestuia ca rămas fără obiect, iar în subsidiar ca neîntemeiat, precum și respingerea capătului de cerere privind anularea hotărârii nr. 7 din 05.08.2020, ca neîntemeiat. Recurenții au invocat excepția rămânerii fără obiect a capătului de cerere privind aplicarea amenzii, susținând că prin decizia nr. 42 din 19.02.2021, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova a pus în executare sentința civilă nr. 2065 din 21.06.2019 a Curții de Apel București și pentru perioada 01.01.2019 - 19.02.2019, acordând specialiștilor IT drepturile corespunzătoare. În continuare, recurenții au făcut o expunere a modalității de calcul a drepturilor salariale în cazul specialiștilor, susținând că prin Ordinul nr. 125/15.05.2018 al Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost stabilită atât valoarea sporului pentru condiții de muncă grele, periculoase sau vătămătoare, cât și data de la care acesta se acordă procurorilor, personalului auxiliar de specialitate, personalului conex și specialiștilor din cadrul Ministerului Public. Cum ordonatorul secundar de credite este ținut să aplice reglementările legale referitoare la salarizarea personalului din cadrul Ministerului Public, neavând posibilitatea ca, prin interpretarea dispozițiilor actelor normative în materie, să procedeze la extinderea aplicării unor drepturi de natură salarială, expres prevăzute în beneficiul anumitor categorii de personal au susținut recurenții că salariile de bază ale specialiștilor IT sunt cele prevăzute de Legea nr. 153/2017 cu modificările și completările ulterioare, diferențiate doar de gradația pentru vechime în muncă. Cererea de recurs a fost întemeiată pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Apărările formulate în recurs Prin întâmpinare, intimații-reclamanți au solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind că deși pârâtul s-a conformat dispozițiilor instanței în chiar ziua pronunțării sentinței recurate, acest lucru constituie un motiv de a nu fi aplicată sancțiunea dispusă de instanță iar nu un motiv de nelegalitate a stabilirii și individualizării acesteia. În ceea ce privește argumentele expuse în memoriul de recurs referitoare la motivele de nelegalitate ale sentinței în privința dispoziției de anulare a hotărârii nr. 7/2020 emisă de Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, consideră că acestea reprezintă doar o înșiruire de norme juridice și alegații fără legătură cu obiectul cauzei deduse judecății.

Procedura de soluționare a recursului În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data 22 septembrie 2021, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererii de recurs la data de 8 decembrie 2021, în ședință publică, cu citarea părților. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând sentința recurată prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs, a apărărilor formulate prin întâmpinare și a dispozițiilor legale incidente în materia suspusă verificării, Înalta Curte constată că recursul este fondat, în limitele și pentru considerentele expuse în continuare. Circumscris dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., pârâții au criticat soluția primei instanțe în ceea ce privește amenda aplicată, critici pe care instanța de control judiciar le apreciază ca fiind întemeiate. Se reține că prin sentința civilă nr. 2065/21.06.2019 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2018, a fost admisă cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții A. și B. în contradictoriu inclusiv cu pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, a fost obligat acest pârât să emită un nou act administrativ prin care să realizeze încadrarea reclamanților, începând cu data de 23.07.2018, având în vedere vechimea în funcție prin luarea în considerare ca astfel de vechime, prin asimilare, a vechimii în funcția de specialist IT, cu respectarea celorlalte limite stabilite prin lege respectiv interdicția de a nu fi depășit nivelul stabilit pentru anul 2022. Sentința civilă nr. 2065/21.06.2019 a rămas definitivă prin decizia nr. 2633/17.06.2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, prin respingerea ca nefondat a recursului formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova. La data de 13.07.2020, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova a emis decizia nr. 77 prin care, invocând sentința civilă nr. 2065/2019, definitivă, a decis că decizia nr. 125/05.09.2018 emisă de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova se modifică, după cum urmează: La art. 1, după alin. (1) se introduce un nou alineat, care va avea următorul cuprins: "Specialiștii IT din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova prevăzuți în Anexă, care face parte integrantă din prezenta decizie, beneficiază, începând cu data de 23.07.2018, de drepturile salariale menționate în dreptul fiecăruia", context în care au fost stabilite pentru reclamantul A., specialist IT, gradația 3, vechime în funcție 5-10 ani, un salariu de bază de 12.417 RON + spor risc și spor confidențialitate 2.023 RON + spor condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase 1.863 RON, iar pentru reclamantul B., specialist IT, gradația 4, vechime în funcție 10-15 ani, un salariu de bază de 13.764 RON + spor risc și spor confidențialitate 2.040 RON + spor condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase 2.065 RON. Prin hotărârea nr. 7/05.08.2020 a Colegiului de Conducere al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova a fost respinsă ca neîntemeiată contestația formulată de reclamanții A. și B. împotriva deciziei nr. 77/2020 emisă de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova. În acest context, reclamanții A. și B., în contradictoriu cu pârâtul Parchetului pe de lângă Curtea de Apel Craiova, au învestit instanța de contencios cu o cerere prin care au solicitând anularea Hotărârii nr. 7/05.08.2020 a Colegiului de Conducere al Parchetului pe de lângă Curtea de Apel Craiova în sensul de a admite contestațiile formulate împotriva Deciziei nr. 77/13.07.2020 a Procurorului General al Pachetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova și aplicarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova a unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere până la punerea în executare a sentinței civile nr. 2065/2019 pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr. x/2018, devenită definitivă prin decizia nr. 2633/17.06.2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație si Justiție. Prin sentința nr. 224 din 19 februarie 2021, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis în parte cererea de chemare în judecată, a anulat în parte hotărârea nr. 7/05.08.2020 a Colegiului de Conducere al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, în limita contestației formulate de reclamanții - creditori A. și B. împotriva deciziei nr. 77/13.07.2020 a Procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova. Totodată a aplicat Procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova - Tena Tulitu amendă în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere începând cu data pronunțării hotărârii (19.02.2021) și până la executarea sentinței civile nr. 2065/21.06.2019 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal (anume, prin emiterea unui act administrativ de încadrare salarială care să reflecte și perioada 01.01.2019 - 19.02.2019); a respins în rest cererea de chemare în judecată, ca nefondată. În esență, instanța a reținut că decizia nr. 77/2020 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova nu determină o executare în integralitate a sentinței civile nr. 2065/21.06.2019 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, întrucât soluția pârâților este eronată pentru intervalul 01.01.2019-19.02.2019. Totodată, constatând că sentința nu a fost executată integral a aplicat conducătorului unității o amendă în cuantum de 20 % din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere. Pârâții Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova - Tena Tulitu și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova au criticat această soluției din perspectiva amenzii aplicate, susținând că prin decizia nr. 42 din 19.02.2021, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova a pus în executare sentința civilă nr. 2065 din 21.06.2019 a Curții de Apel București și pentru perioada 01.01.2019 - 19.02.2019, acordând specialiștilor IT drepturile corespunzătoare. Amintește instanța de control judiciar că potrivit art. 24 din Legea nr. 554/2004:,,(1) Dacă în urma admiterii acțiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operațiuni administrative, executarea hotărârii definitive se face de bunăvoie în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen, în termen de cel mult 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii". (2) În cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa, aceasta se duce la îndeplinire prin executare silită, parcurgându-se procedura prevăzută de prezenta lege. (3) La cererea creditorului, în termenul de prescripție a dreptului de a obține executarea silită, care curge de la expirarea termenelor prevăzute la alin. (1) și care nu au fost respectate în mod culpabil, instanța de executare, prin hotărâre dată cu citarea părților, aplică conducătorului autorității publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, iar reclamantului îi acordă penalități, în condițiile art. 906 din C. proc. civ.." Pentru ca sancțiunea pecuniară de 20% din salariul minim brut pe economie să fie aplicată este necesar să se stabilească atitudinea culpabilă a conducătorului autorității publice cu privire la neexecutarea unei hotărâri judecătorești definitive. Înalta Curte constată că la dosar a fost depusă decizia nr. 42/2021 prin care, la data de 19.02.2021, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova a stabilit că: "Începând cu data de 01.01.2019 și până la data de 19.02.2019, inclusiv, specialiștii IT din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, Parchetului de pe lângă Tribunalul Mehedinți și Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt, prevăzuți în Anexă, care fac parte din prezenta decizie, beneficiază de drepturile salariale menționate în dreptul fiecăruia" (…). În speță, astfel cum rezultă din decizia anterior menționată, la data de 19.02.2021, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova a pus în executare sentința civilă nr. 2065 din 21.06.2019 a Curții de Apel București și pentru perioada 01.01.2019 - 19.02.2019, acordând specialiștilor IT drepturile corespunzătoare. Cum odată cu emiterea deciziei nr. 42/19.02.2021, pârâtul și-a îndeplinit obligațiile ce îi reveneau, nu se poate reține o atitudine culpabilă a acestuia în neexecutarea sentinței civile nr. 2065/21.06.2019 a Curții de Apel București, rămasă definitivă prin decizia nr. 2633/17.06.2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal. Așa fiind, întrucât sentința civilă nr. 2065 din 21.06.2019 a fost executată în integralitate, Înalta Curte consideră că se impune admiterea recursului pârâților, cu consecința respingerii capătului de cerere privind aplicarea amenzii în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie Procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova - Tena Tulitu, ca neîntemeiat. 2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va admite recursul, va casa în parte sentința recurată și, în rejudecare, va respinge capătul de cerere privind aplicarea amenzii în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie Procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova - Tena Tulitu, ca neîntemeiat; va menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.