ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6050/2021

Ședința publică din data de 03 decembrie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 24.07.2018, pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2018, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul București a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Direcția Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional, anularea parțială a Informării privind situația cheltuielilor aprobate în Cererea de rambursare nr. x în ceea ce privește cheltuielile considerate ca fiind neeligibile (Adresa nr. x/09.05.2016) aferenta proiectului "Consolidare, restaurare si conservare Observatorul Astronomic Vasile Urseanu"; anularea parțială a Adresei nr. x/16.02.2018, înregistrată în evidențele Primăriei Municipiului București - Primar General sub nr. x/19.02.2018 și în evidențele Primăriei Municipiului București - Direcția Generală Infrastructură și Servicii publice; constatarea îndeplinirii condițiilor de eligibilitate a tuturor cheltuielilor solicitate și rambursarea cheltuielilor excluse prin acest document, respectiv:

- suma de 3.258,12 RON (+781,95 TVA) aferentă Facturii fiscale nr. x/11.11.2015 emisă de către S.C. A. S.R.L.;

- suma de 33.911,75 RON (+8.138,82 RON TVA) aferentă Facturii fiscale nr. x/04.12.2015 emisă de către S.C. A. S.R.L. 5

- suma de 42.942,14 RON (+10.306,11 RON TVA) cuprinsă în Facura fiscal nr. 1974/17.12.2015 emisă de către S.C. A. S.R.L.;

- suma de 43.948,30 RON (+10.547,59 RON TVA) solicitată în cadrul liniei de buget 4.2. "Instalații si echipamente" aferentă Facturii fiscale nr. x/04.12.2015 emisă de către S.C. A. S.R.L.;

- suma solicitată în cadrul liniei de buget 4.1. "Construcții și instalații" privind decontarea de lucrări suplimentare din SP 6 - SP 13;

- suma de 46,29 RON (+11,11 RON TVA) solicitată în cadrul liniei de buget 5.1.2. "Cheltuieli conexe organizării șantierului" aferentă Facturii fiscale nr. x/04.12.2015 emisă de către S.C. A. S.R.L.;

- suma de 0,01 RON TVA solicitată in cadrul liniei de buget 4.1. "Construcții și instalații" aferentă Facturii fiscale nr. x/11.11.2015, precum și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

Prin sentința civilă nr. 1535 din 19 aprilie 2019, Curtea de Apel București a admis cererea de chemare în judecată promovată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul București și a dispus anularea Informării privind situația cheltuielilor aprobate prin Cererea de rambursare nr. x, emisă prin adresa din 09 mai 2016, precum și adresa din 16 februarie 2018 privind soluționarea contestației, cu obligarea pârâtului să ramburseze cheltuielile eligibile ce fac obiectul prezentei cereri, nelegal excluse prin actele anulate.

Împotriva hotărârii pronunțate, în termen legal, a formulat recurs Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, cerere prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate, iar pe fond, respingerea cererii de chemare în judecată formulată de Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul București ca nefondată.

Deși în cererea de recurs nu au fost indicate în mod explicit motivele de casare de care se prevalează recurentul, la termenul de judecată la care s-a intrat în dezbaterea fondului recursului, soluționând cu prioritate excepția nulității invocată de către partea adversă, Înalta Curte a respins excepția și, în exercitarea rolului său activ, a încadrat criticile în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 din C. proc. civ.

Recurentul a criticat hotărârea arătând că, în contradicție cu aprecierile instanței de fond, este lesne de observat faptul că beneficiarul și-a asumat obligația de a cheltui sumele solicitate în raport de un buget anterior stabilit, împărțit pe linii bugetare; cum cererea de finanțare face parte integrantă din contractul de finanțare, iar ambele documente sunt însușite de către intimată, este evident faptul că, în sarcina acesteia, subzistă obligația de a solicita spre rambursare cheltuielile efectuate în conformitate cu respectivele documente.

O altă critică vizează faptul că, în ceea ce privește suma de 46,29 RON (+11,11 RON TVA), solicitată în cadrul liniei de buget 5.1.2. - Cheltuieli conexe organizării șantierului, aferentă facturii nr. x/04.12.2015 emise de S.C. A. S.R.L. în opinia recurentului, aceasta nu poate fi decontată, întrucât cheltuielile privind "Paza șantierului" și "Asigurarea pompierului autorizat" nu sunt eligibile conform Ordinului cheltuielilor eligibile nr. 144 din 7 februarie 2003 art. 6 alin. (4), existând și practică a instanței supreme în acest sens.

Astfel, susține recurentul, indiferent de obligațiile pe care intimata le putea impune sau nu ofertanților, aceasta era ținută să respecte atât legislația în vigoare, cât și prevederile contractului de finanțare asumat, inclusiv Anexele acestuia. În opinia sa, neeligibilitatea cheltuielilor solicitate spre decontare se datorează, în principal, greșitei încadrări a acestora în linia bugetară 4.1 "Construcții și instalații" în loc de 5.3 "Diverse și neprevăzute".

Prin critica încadrată în motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 6 C. proc. civ., recurentul a susținut faptul că instanța de fond nu a făcut nicio referire la suma de 43.948,30 RON (+10.547,59 RON TVA) solicitată în cadrul liniei de buget 4.2.: "Instalații și echipamente" aferentă facturii nr. x/04.12.2015 emise de S.C. A. S.R.L., apreciată ca neeligibilă deoarece caracteristicile tehnice ale echipamentelor furnizate nu corespund cu caracteristicile tehnice ale echipamentelor ofertate; în opinia recurentului, în lipsa oricărei mențiuni sau justificări a așa-zisei eligibilități a acestei sume excluse de la rambursare, este parțial nemotivată soluția instanței de anulare a Informării nr. 32036/09.05.2016 (deja anulată de Curtea de Apel București, prin sentința civilă nr. 1253/2017 pronunțată în dosarul nr. x/2016) și a adresei nr. x/16.02.2018.

Intimata-pârâtă a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat, arătând că nu se poate reține o încălcare sau o aplicare greșită a normelor de drept material, recurentul reluând, de fapt, criticile invocate pe calea întâmpinării, fără a aduce o analiză temeinică și argumentată asupra motivelor de recurs invocate.

În opinia intimatei-reclamante, instanța de fond a analizat eligibilitatea cheltuielilor cu "instalații și echipamente" în cuprinsul punctului 5.2, reținând faptul că proiectantul a dispus că toate unitățile interioare de tavan ale sistemului de tip VRV urmau sa fie înlocuite cu modele echivalente de pardoseală, având caracteristici tehnice similare și fără a depăși valoarea inițială.

II. Soluția instanței de recurs

Examinând legalitatea sentinței recurate în raport de criticile formulate, apărările din întâmpinare și dispozițiile legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că recursul este fondat, în limitele și pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare, respectiv din perspectiva motivului de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 pct. 6 din C. proc. civ.:

Se impune a se preciza cu prioritate faptul că, potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., hotărârea judecătorească trebuie să cuprindă motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât si cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.

În mod necesar, o hotărâre judecătorească trebuie sa cuprindă, în motivarea sa, argumentele pro si contra care au format, în fapt si în drept, convingerea instanței cu privire la soluția pronunțată, argumente care, în mod necesar, trebuie să se raporteze, pe de o parte, la susținerile si apărările părților, iar pe de altă parte, la dispozițiile legale aplicabile raportului juridic dedus judecății, în caz contrar, fiind lipsită de suport probator si legal și pronunțată cu nerespectarea prevederilor textului de lege anterior menționat.

Motivarea este, așadar, un element esențial al unei hotărâri judecătorești, o puternică garanție a imparțialității judecătorului și a calității actului de justiție, precum și o premisă a exercitării corespunzătoare, de către instanța superioară, a atribuțiilor de control judiciar, de legalitate si temeinicie.

În practica instanței supreme (de ex., Decizia nr. 4362/17 oct. 2018, S. a II-a civ., Dec. 1025/15 mai 2019, S. a II-a civ. etc.), dar și în doctrina de specialitate (de ex. "Drept procesual civil-ediția a 5-a revizuită și adăugită", G. Boroi, M. Stancu, p.673, editura Hamangiu, 2020), s-a arătat frecvent faptul că motivarea soluției, cea mai întinsă parte a unei hotărâri judecătorești, trebuie să fie precisă și necontradictorie, astfel încât din ea să rezulte justețea soluției pronunțate, presupunând răspunsuri precise la toate capetele de cerere și la toate apărările formulate, pe baza tuturor probelor administrate, a argumentelor și raționamentelor juridice, a principiilor și a regulilor de drept substanțial și procedural; dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decât dacă observațiile părților sunt corect examinate de către instanță, aceasta având obligația de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor și elementelor de probă, cel puțin pentru a le aprecia pertinența, iar realitatea acestui demers și efectivitatea lui trebuie să se reflecte în considerente, neputând fi rezultatul unei presupuneri.

Este unanim admis că, atâta timp cât motivarea unei hotărâri judecătorești ar trebui să evidențieze că judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esențiale ce i-au fost prezentate, dacă, în considerente, instanța nu analizează probele care au fost administrate, nu stabilește împrejurările de fapt esențiale în cauză, nu evocă normele substanțiale si procedurale incidente și aplicarea lor în speță, nu analizează argumentele importante și nu justifică înlăturarea apărărilor esențiale care susțin opinia contrară, soluția exprimată prin dispozitiv rămâne nesusținută si pur formală; o astfel de hotărâre devine arbitrară si nu permite exercitarea controlului judiciar.

Din considerentele sentinței analizate nu rezultă acest examen efectiv al argumentelor și probelor administrate, iar hotărârea nu corespunde, în parte, exigențelor anterior descrise.

Aceasta deoarece, în contradicție cu susținerile nefondate ale intimatei-reclamante, curtea de apel nu a făcut, în considerentele sentinței recurate, nicio referire la suma de 43.948,30 RON (+10.547,59 RON TVA) solicitată în cadrul liniei de buget 4.2. - "Instalații și echipamente", aferentă facturii nr. x/04.12.2015, emisă de societatea comercială S.C. A. S.R.L., sumă apreciată ca fiind neeligibilă de către pârât, deoarece caracteristicile tehnice ale echipamentelor furnizate nu ar corespunde cu caracteristicile tehnice ale echipamentelor ofertate; cu toate acestea, instanța de fond a dispus anularea în întregime a Informării nr. 32036/09.05.2016 și a adresei nr. x/16.02.2018, fără a motiva în vreun fel de ce această soluție a fost dispusă și cu privire la cheltuielile în discuție. Aceasta face ca, în lipsa oricărei mențiuni sau justificări a caracterului eligibil al acestei sume exclusă de la rambursare, hotărârea ce face obiectul recursului, să fie parțial nemotivată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 și art. 497 teza I din C. proc. civ., raportat la dispozițiile art. 488 pct. 6 din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va dispune admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, în acord cu dispozițiile prezentei decizii; în rejudecare, instanța urmează a analiza și aspectele de fond invocate în susținerea motivului de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ. și pe care Înalta Curte nu le-a mai analizat, față de soluția casării cu trimitere.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurentul-pârât Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației - Direcția Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional împotriva sentinței civile nr. 1535 din 19 aprilie 2019 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal - Veche.

Casează în tot sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 3 decembrie 2021.