ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2470/2021

Ședința publică din data de 15 aprilie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 26.11.2016 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul București a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Direcția Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional:

a) anularea Notei de Informare privind plata cheltuielilor aprobate pentru Cererea de rambursare nr. x, înregistrate în evidențele PMB sub nr. x/15.03.2016, aferente proiectului "Amenajare circuit turistic pe lacurile Floreasca și Tei (și zona adiacentă lor)";

b) anularea Notei de informare nr. x/15.03.2016 privind plata cheltuielilor aprobate pentru Cererea de rambursare nr. x, înregistrată în evidențele PMB - Direcția Management Proiecte și Finanțări externe sub nr. x/15.03.2016 aferentă proiectului "Amenajare circuit turistic pe lacurile Floreasca și Tei (și zona adiacentă lor)";

c) anularea Notei de informare privind plata cheltuielilor aprobate pentru Cererea de rambursare nr. x, înregistrate în evidențele PMB sub nr. x/15.04.2016, aferente aceluiași proiect;

d) anularea Deciziei nr. 133/20.05.2016 emise de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (Unitatea Soluționare Contestații POR), respectiv: înlăturarea măsurii reducerilor procentuale aplicate și constatarea neîndeplinirii condițiilor prevăzute de O.U.G. nr. 66/2011; obligarea pârâtului la plata sumelor precizate în Cererile de rambursare nr. x, 2 și 3 aferente proiectului din speță; constatarea îndeplinirii condițiilor de eligibilitate a tuturor cheltuielilor solicitate și rambursarea cheltuielilor excluse prin acest document.

A mai solicitat obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 3729 din 16 octombrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, s-a respins acțiunea formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul București, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Direcția Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional, ca nefondată.

Împotriva sentinței civile nr. 3729 din 16 octombrie 2017, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul București, solicitând admiterea recursului, casarea în parte a sentinței recurate și rejudecarea cauzei, în sensul admiterii cererii de chemare în judecată.

Recurenta-reclamantă prezintă starea de fapt, arătând că își întemeiază recursul pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Prezintă aspectele reținute de către autoritatea cu atribuții de control și menținute de către instanța de fond, respectiv: faptul că ar fi restricționat accesul operatorilor economici la procedura de atribuire a contractului de lucrări, prin impunerea în documentația de atribuire a unor criterii de atribuire ilegale și/sau discriminatorii/nerelevante; că în ceea ce privește faptul că oferta declarată câștigătoare nu ar fi îndeplinit toate cerințele impuse prin caietul de sarcini, instanța de fond a făcut o aplicare greșită a dispozițiilor prevăzute în O.U.G. nr. 34/2006.

Referitor la criteriile de calificare și selecție, arată că printre ofertanți s-au regăsit societăți înregistrate în alte state, iar certificatele și diplomele prezentate de aceștia au fost luate în considerare, în Fișa de date menționându-se că se acceptă orice document echivalent pentru îndeplinirea cerinței minime de calificare, astfel că nu a restricționat participarea la procedură a potențialilor ofertanți.

De asemenea, consideră că instanța a apreciat în mod neîntemeiat că oferta declarata câștigătoare nu ar fi îndeplinit cerințele cuprinse în caietul de sarcini.

Mai arată că diferențele dintre oferta financiară și proiectul tehnic sunt abateri tehnice minore, fără implicații semnificative în ansamblul ofertei.

Intimatul - pârât Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a formulat întâmpinare, prin care invocă excepția nulității recursului, având în vedere că prin cererea de recurs nu sunt aduse critici hotărârii recurate, ci sunt reluate aspectele învederate în fața instanței de fond.

Pe fond, solicită respingerea recursului ca nefondat.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport cu motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul este nul.

2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ. prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs."

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ.:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.:

"Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

În acest sens, Înalta Curte constată că potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.:

"Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

În speță, examinând cererea de recurs formulată de către reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul București, Înalta Curte constată că acesta nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., întrucât reprezintă o redare fidelă a cererii de chemare în judecată.

Cu titlu exemplificativ, se constată că ultimele două paragrafe din dosar recurs, fila x, ultimele 3 paragrafe din fila x, fila x, fila x (cu excepția paragrafului 2, filele x au fost preluate din cererea acțiunea introductivă ce se regăsește la dosar fond.

De asemenea, cererea de recurs redă starea de fapt din speță, fără a fi relevate critici concrete, care să poată fi încadrate în vreunul dintre motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

De asemenea, nici cele câteva paragrafe ce nu au fost preluate din acțiunea introductivă nu pot face obiectul unei cereri de recurs în lipsa unor critici concrete aduse hotărârii recurate.

Astfel fiind, recurenta-reclamantă nu a formulat niciun fel de critici cu privire la aspectele reținute de către prima instanță drept considerente ale sentinței recurate și nu a arătat argumentele concrete pentru care apreciază că soluția primei instanțe este greșită.

Or, această neregularitate a cererii de recurs este sancționată cu nulitatea.

Recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanța de recurs fiind învestită cu analiza conformității hotărârii recurate în raport cu dispozițiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.. De aceea, nici simpla indicare formală a încadrării recursului într-unul dintre motivele de casare prevăzute de acest text de lege nu este suficientă pentru a se considera îndeplinită condiția motivării recursului, atât timp cât criticile expuse nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de lege.

Deoarece recurenta-reclamantă nu s-a conformat exigențelor cerute de lege și nu a formulat critici care să permită încadrarea motivelor de recurs în vreunul dintre cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul de față.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul declarat de Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul București împotriva sentinței civile nr. 3729 din 16 octombrie 2017 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul București împotriva sentinței civile nr. 3729 din 16 octombrie 2017 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal .

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 15 aprilie 2021.