ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5992/2021

Ședința publică din data de 2 decembrie 2021

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

1.1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată, inițial, pe rolul Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal la data de 27.06.2018, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, anularea Hotărârii nr. 179/09.05.2018 emise de pârât.

Prin sentința civilă nr. 5878 din 2 octombrie 2018, Tribunalul a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

1.2. Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 13.11.2018.

În ședința publică din 26 martie 2019, reclamantul a solicitat introducerea în cauză, în calitate de pârâți, a Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București și a Directorului Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București.

Prin punctul de vedere depus la data de 27.05.2019, reclamantul a formulat cerere precizatoare a acțiunii prin care, în temeiul art. 1 din Legea nr. 554/2004, a solicitat

- constatarea nulității examenului la care a participat la data de 27.06.2011

- anularea Ordinului Directorului General al DGJM București nr. 348187/14.09.2011 prin care s-a dispus trecerea sa în rezervă

- obligarea pârâtei DGJMB la repunerea sa în funcția pentru care a participat la examentul din 27.06.2011, cu acordarea drepturilor salariale restante

- în cazul în care nu mai este posibilă repunere sa în funcție, obligarea pârâtei DGJMB la a-i acorda lunar, pentru o perioadă de cel puțin 15 ani, valoarea drepturilor salariale echivalente gradului de plutonier adjutant șef.

1.3. Prin sentința civilă nr. 2430 din 22 octombrie 2019, Curtea a respins, ca nefondată, acțiunea reclamantului având ca obiect anularea act administrativ.

Împotriva acestei sentințe, reclamantul A. a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ., solicitând casarea în tot sau în parte a hotărârii recurate. În eventualitatea casării în parte, a solicitat ca, până la clarificarea prezentei cauzei din prezentul dosar, dat fiind faptul existenței aparenței dreptului pretins, să se dispună obligarea pârâtei DGJMB la repunerea sa în funcția pentru care a participat la examenul pentru ocuparea unui post vacant de subofițer operativ principal din data de 27.06.2011 în cadrul Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București și, implicit, acordarea gradului de plutonier adjutant șef, grad pe care îl putea dobândi în activitate odată cu trecerea timpului.

A mai solicitat, în finalul cererii de recurs, admiterea acțiunii astfel cum a fost precizată.

Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., excepția netimbrării recursului.

4.1. Recurentului-reclamant, reținându-se obiectul acțiunii astfel cum a fost precizat, i s-a pus în vedere prin adresa instanței din 07.02.2020, obligația de a face dovada timbrării recursului cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 RON, conform art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Recurentul-reclamant a formulat cerere de reexaminare taxă judiciară de timbru respinsă, ca tardivă, prin încheierea de ședință din 29 mai 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal din dosarul asociat, nr. x/2018

Prin adresa instanței din 23.09.2021, s-a reiterat obligația recurentului de a face dovada timbrării recursului. De altfel, această obligația a fost cunoscută de recurent care a studiat, la arhiva secției, dosarele nr. x/2018 și nr. y/2018 .

4.2. Înalta Curte reține că potrivit art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013, taxa de timbru se plătește anticipat și, dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, părții i se pune în vedere obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței.

Or, deși s-a pus în vedere recurentului obligația timbrării recursului, acesta nu a înțeles să se conformeze dispozițiilor instanței.

Art. 32 din același act normativ prevede că taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanță, cât și pentru exercitarea căilor de atac, în condițiile prevăzute de lege.

Conform art. 486 alin. (3) C. proc. civ., cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.

De asemenea, potrivit art. 197 C. proc. civ., "În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii."

4.3. Prin urmare, având în vedere că recurentul-reclamant nu și-a îndeplinit obligația de timbrare ce-i revenea conform prevederilor legale arătate, Înalta Curte, în temeiul art. 486 alin. (2) și (3) și art. 197 C. proc. civ., va anula recursul, ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul formulat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinței nr. 2430 din 22 octombrie 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 2 decembrie 2021, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.