ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5969/2021

Ședința publică din data de 25 noiembrie 2021

Asupra conflictului negativ de competență de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 16.08.2021 sub nr. x/2021 petenta A. S.R.L. în contradictoriu cu intimatele Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri Craiova și B. S.R.L. a formulat plângere împotriva Deciziei nr. 1640/C10/1564 din data de 28.07.2021 pronunțată de Consiliul Național pentru soluționarea Contestațiilor, prin care a solicitat instanței anularea, în parte, a deciziei pronunțată de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, admiterea plângerii așa cum a fost formulată, modificarea Deciziei CNSC, iar pe cale de consecință, rejudecând contestația, să dispună:

- anularea adresei nr. x/18.06.2021 - Anexa nr. 2 de comunicare a rezultatului procedurii de atribuire

- anularea Raportului procedurii nr. x/17.06.2021 - Anexa nr. 3 a actelor care au stat la baza emiterii acestuia, precum și a actelor subsecvente,

- anularea deciziei autorității contractantă prin care oferta depusă de Asocierea A. S.R.L. a fost declarată neconformă,

- anularea deciziei autorității contractante prin care oferta depusă de B. a fost desemnată admisibilă și câștigătoare,

- obligarea autorității contractante la reluarea procedurii de atribuire de la etapa verificării admisibilității ofertelor depuse de Asocierea A. și societatea intervenientă.

2.1. Hotărârea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal

Prin decizia civilă nr. 1773 din 29 septembrie 2021, Curtea de Apel București a admis excepția necompetenței sale teritoriale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova, secția contencios cdministrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut în esență că, în prezentul litigiu nu este în discuție o procedură de atribuire privitoare la infrastructură de transport de interes național pentru a atrage competența Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal așa cum dispune art. 32 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, ci, în prezenta cauză, competența să soluționeze prezenta cauză aparține Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal - complet specializat în materia achizițiilor publice în a cărei rază teritorială se află sediul autorității contractante ținând cont de faptul că intimata Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. stă în judecată prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri Craiova.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri Craiova are calitate de autoritate contractantă regională sau locală în sensul art. 2 alin. (1) pct. 3 din Directiva 2014/24/UE fiind desemnată să acționeze în raporturile cu ofertanții în procedura de atribuire a contractului de execuție lucrări având ca obiect "Prestări servicii la elaborare PTH, DE, documentație obținere avize, acorduri, autorizație de construire șiAsistența tehnică pe parcursul execuției de lucrări și Execuție lucrări pentru obiectivul "Consolidare și amenajare scurgere ape pe DN 671 km 0+000-42+000" în numele și pe seama Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. (în sensul art. 209 alin. (2) C. civ. ce definește calitatea de organ de administrare).

2.2. Hotărârea Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal

Pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, cauza a fost înregistrată la data de 28.10.2021 sub același număr de dosar x/2021

Prin decizia civilă nr. 2724/2021 din 01 noiembrie 2021, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței sale teritoriale invocate din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a, contencios administrativ și fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea de Apel Craiova a reținut cu prioritate că din interpretarea dispozițiilor art. 32 alin. (1) și (2) din Legea nr. 101/2016 rezultă că, în afară de competența ganerală de soluționare a plângerilor prevăzută la alin. (1), există prevăzută la alin. (2) și o competență specială având ca obiect plângerile formulate împotriva deciziei pronunțate de CNSC privind procedurile de atribuire de servicii și/sau lucrări aferente infrastructurii de transport de interes național - în acest caz special este competentă Curtea de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal.

Se arată că textul legal al art. 32 din Legea nr. 101/2016 reglementează o competență materială și teritorială exclusivă de la care părțile nu pot deroga.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.

În cauză, petenta A. S.R.L., lider al Asocierii A. - C. S.R.L. - D. S.R.L. - E. S.R.L., a solicitat anularea Deciziei nr. 1640/C10/1564 din data de 28.07.2021 pronunțată de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor.

Constată Înalta Curte că în calitate de autoritate contractantă, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri Craiova a organizat procedura de atribuire, prin licitație deschisă, pentru atribuirea contractului de execuție lucrări având ca obiect "Prestări servicii de elaborare PTH, DE, documentație obținere avize, acorduri, autorizație de construire și Asistență tehnică pe parcursul execuției de lucrări și Execuție lucrări pentru obiectivul "Consolidare și amenajare scurgere ape pe DN 671 km 0+000-42+000".

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competență vizează aplicabilitatea în cauză a dispozițiilor art. 32 alin. (1) și (2) din Legea nr. 101/2016, instanțele aflate în conflict exprimând opinii diferite în ceea ce privește instanța competentă să soluționeze prezenta cauză.

Înalta Curte reține că potrivit art. 32 alin. (1) și (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor:

"1)Instanța competentă să soluționeze plângerea formulată împotriva deciziei pronunțate de Consiliu este curtea de apel, secția de contencios administrativ și fiscal, în a cărei rază teritorială se află sediul autorității contractante. Plângerile se soluționează de complete specializate în achiziții publice.

(2)Instanța competentă să soluționeze plângerea formulată împotriva deciziei pronunțate de Consiliu privind procedurile de atribuire de servicii și/sau lucrări aferente infrastructurii de transport de interes național, astfel cum este definită de legislația în vigoare, este Curtea de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal."

Înalta Curte constată că dispozițiile art. 32 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 instituie o competență generală a curții de apel în a cărei rază teritorială se află sediul autorității contractante, de soluționare a plângerilor formulate împotriva deciziei pronunțate de CNSC.

Alin. (2) al art. 32 din Legea nr. 101/2016 instituie o competență specială a Curții de Apel București în situația în care plângerea formulată împotriva deciziei pronunțată de CNSC vizează procedura de atribuire de servicii și/sau lucrări aferente infrastructurii de transport de interes național, astfel cum este definită de legislația în vigoare.

Astfel, Înalta Curte constată că aspectul care atrage competența exclusivă în condițiile art. 32 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 este dat de un anumit obiect al procedurii de atribuire de servicii și/sau lucrări, mai exact cele care sunt aferente infrastructurii de transport de interes național.

Deși legiuitorul nu reglementează în conținutul Legii nr. 101/2016 ce înțelege prin "infrastructură de transport de interes național", totuși alege să folosească o normă de trimitere, făcând referire la definiția din legislația în vigoare.

Or, actul normativ incident în sensul menționat este Legea nr. 203/2003, care prin dispozițiile sale prevede următoarele: art. 1 alin. (2) din Legea nr. 203/2003 privind realizarea, dezvoltarea și modernizarea rețelei de transport de interes național și european: "Componentele rețelei de transport sunt: infrastructura de transport, rețeaua de management al traficului și rețeaua sistemului de poziționare și navigație"; art. 2 "Se aprobă Liniile directoare pentru realizarea, dezvoltarea și modernizarea rețelei de transport de interes național și european, denumită în continuare rețea, prevăzute în anexa nr. 1".

Analizându-se Anexa nr. 1 la Legea nr. 203/2003, Curtea constată următoarele:

Potrivit art. 11 alin. (1) "Infrastructura de transport cuprinde rețelele de căi rutiere, feroviare, navigabile interioare și nodurile/punctele de distribuție a rețelelor."; art. 13 prevede că " Rețeaua de căi rutiere cuprinde autostrăzi, drumuri expres și drumuri naționale, existente sau care urmează a fi realizate, și care ocolesc principalele centre urbane pe rutele identificate pe rețea și îndeplinesc cel puțin una dintre condițiile următoare:

a)joacă un rol important în traficul pe distanță lungă;

b)furnizează legături cu alte moduri de transport;

c)realizează legătura dintre regiunile izolate și periferice și regiunile centrale ale României"; art. 16 alin. (1) " Rețeaua de căi feroviare cuprinde rețeaua feroviară de mare viteza și rețeaua feroviară convențională."; art. 20 alin. (1) și (2) - " (1)Rețeaua de căi navigabile interioare cuprinde: fluviul Dunărea, râurile pe porțiunile lor navigabile, canalele navigabile, precum și diferitele brațe care asigură legătura dintre acestea. (2)Rețeaua de căi navigabile interioare include și porturile interioare, care îndeplinesc următoarele condiții:

a)sunt deschise traficului comercial;

b)sunt amplasate pe rețeaua de căi navigabile interioare, așa cum este prezentată în anexa nr. 3;

c)sunt interconectate cu alte rute europene de transport;

d)sunt echipate cu instalații de transbordare pentru transport intermodal sau cu un volum anual de trafic de marfă de minimum 500.000 tone".

Totodată, anexa respectivă mai tratează la art. 22 - 24 problema porturilor maritime și a aeroporturilor, iar la 25 chestiunea rețelei de transport combinat, înțelegând prin aceasta "a) căile ferate și căile navigabile interioare care sunt adecvate transportului combinat și rutele maritime care, împreună cu eventuale parcursuri inițiale și/sau finale de transport rutier, permit transportul de mărfuri pe distanță lungă;

b)instalațiile de transbordare a mărfurilor între modurile de transport (auto/feroviar/naval-feroviar/naval/auto) din terminale;

c)materialul rulant adecvat, cu caracter provizoriu, atunci când caracteristicile infrastructurii, încă neadaptate, o cer" .

Potrivit art. 2 din O.G. nr. 19/1997 privind transporturile: "Sistemul național de transport are caracter strategic, constituie parte integrantă a sistemului economic și social și are următoarele componente:

a) infrastructurile de transport rutier, feroviar, naval și aerian;

b) mijloacele de transport;

c) operatorii de transport și ai activităților conexe transporturilor.

d) sistemele de management al traficului și sistemele de poziționare și navigație."

Conform dispozițiilor art. 19 alin. (1) din O.G. nr. 19/1997 "Infrastructurile de transport sunt destinate desfășurării activităților de transport, activităților conexe transporturilor și activităților privind administrarea infrastructurilor respective. Infrastructurile de transport sunt de interes național și de interes european și împreună cu sistemele de management al traficului și cu sistemele de poziționare și navigație constituie rețelele de transport care pot fi de interes național sau de interes european. Infrastructurile destinate desfășurării activităților de transport sunt căile de comunicație rutiere, feroviare, navale și aeriene".

Analizând Raportul procedurii pentru contractul de execuție lucrări având ca obiect "Prestări servicii de elaborare PTH, DE, documentație obținere avize, acorduri, autorizație de construire și Asistență tehnică pe parcursul execuției de lucrări și Execuție lucrări pentru obiectivul "Consolidare și amenajare scurgere ape pe DN 671 km 0+000-42+000" se observă că principalele categorii de lucrări ce trebuiesc realizate pentru execuție lucrări pentru obiectivul "Consolidare și amenajare scurgere ape pe DN 671 km 0+000-42+000" sunt:

- Lucrări de drumuri: amenajare profil, amenajare drumuri laterale, amenajare acostamente, colectare și evacuare ape oluviale - șanțuri sirieole, lucrări la podețe, lucrări de consolidare ale corpului drumului, lucrări de siguranța circulației, amenajare trotuare;

- Lucrări de poduri: execuția de poduri noi, precum și consolidarea podurilor existente, conform Document de avizare CTE al MT nr. 28/37/06.07.2015.

Ca atare, în litigiu nu este în discuție o procedură de atribuire privitoare la infrastructura de transport de interes național pentru a atrage competența Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal.

În cauză, se observă că lucrările ce trebuiesc efectuate în baza cotractului de achiziție publică vizează servicii de elaborare PTH, DE, documentație obținere avize, acorduri, autorizație de construire și asistență tehnică și nu executarea de servicii și/sau lucrări aferente infrastructurii de transport de interes național,

Scopul legiuitorului a fost de a stabili o competență specială exclusivă a Curții de Apel București pentru contracte care au ca obiect îndeplinirea de lucrări aferente infrastructurii de transport de interes national, și nu de a interpreta extensiv acest articol, în sensul că se aplică această competență specială oricăror contracte adiacente celor privind infrastructura națională.

Pentru aceste considerente, în condițiile art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) și alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe A. S.R.L. lider al Asocierii A. - C. S.R.L. - D. S.R.L. - E. S.R.L., în contradictoriu cu inimatele Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. prin DRDP Craiova și B. S.R.L. în calitate de lider al Asocierii S.C. B. S.R.L. & S.C. F. S.R.L. & S.C. G. S.R.L., în favoarea Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 noiembrie 2021.