ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5937/2021

Ședința publică din data de 25 noiembrie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București sub nr. x/2017 din 31.03.2017, reclamantul A. - Filiala Județeană Buzău a chemat în judecată pârâta Autoritatea Electorală Permanentă solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună:

- anularea parțială a Raportului de control încheiat de pârâtă la data de 25.10.2016;

- anularea parțială a Deciziei de rambursare a cheltuielilor electorale nr. 729, emisă de pârâtă la data de 29.11.2016;

- obligarea pârâtei la punerea în plată a cheltuielilor pe care reclamantul le-a efectuat în perioada campaniei electorale a alegerilor locale din anul 2016;

- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 5221 din 20.09.2017, pronunțată de Tribunalul București, ca urmare a admiterii excepției necompetenței materiale, s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, instanță la care cauza a fost înregistrată la data de 22.01.2018.

Prin sentința civilă nr. 4058 pronunțată la data de 11 octombrie 2018, Curtea de Apel București a respins excepția lipsei capacității procesuale de exercițiu a reclamantului, a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului și a respins acțiunea formulată de reclamantul A. Filiala Județeană Buzău ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a formulat recurs reclamantul A. - Filiala Județeană Buzău, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea recursului, casarea în tot a sentinței atacate și trimiterea cauzei către prima instanță în vederea judecării fondului.

În motivarea recursului, a arătat că hotărârea recurată a fost dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material, respectiv a dispozițiilor art. 32, art. 33 și art. 36 C. proc. civ., raportate la dispozițiile art. 48 alin. (1) din Legea nr. 334/2006, art. 57 alin. (1) și art. 60 alin. (1) din H.G. nr. 10/2016.

Sub un prim aspect se arată că demersul litigios în contencios administrativ nu a fost promovat de către Filiala Județeană Buzău, în nume propriu ci de către însuși A. prin Filiala Județeană Buzău.

Arată recurentul că au fost depuse la dosarul cauzei documente interne ale partidului care atestă că în urma ședinței Biroului Național de Conducere din data de 10.01.2017, prin Hotărârea nr. 1/10.01.2017 a fost desemnat în funcția de președinte interimar dl. B., ca urmare a demisiei președintelui inițial, dl. C., ca atare, recurentul a acționat în deplină legitimitate, ca și reprezentant al partidului-mamă care și-a însușit promovarea și continuarea prezentului proces prin semnarea și ștampilarea cererii principale de către președintele de partid ales.

Actele de procedură efectuate în cauză, cât și întregul demers litigios, au fost confirmate de președintele actual al partidului, deci de către A. prin semnarea și ștampilarea contractului de asistență juridică și a împuternicirii avocațiale aparținând apărătorului ales.

Sub un al doilea aspect, hotărârea recurată este criticată pe considerentul că instanța de fond nu s-a pronunțat în niciun fel cu privire la efectele juridice ce decurgeau din însușirea și confirmarea demersului litigios de către partidul-mamă A. rezumându-se să trateze cauza prin invocarea și admiterea excepției lipsei calității procesual active, raportată la cu totul alte aspecte decât cele ce au făcut obiectul dezbaterilor între părți.

Arată recurentul că organizația județeană justifică un actual și legitim interes în a acționa ca și reprezentant al partidului-mamă A. în vederea anulării actelor administrative din petitul cererii dar și a recuperării sumelor de bani greșit nerambursate de către intimată. În acest sens, susține recurentul că după închiderea procesului electoral Filiala Județeană Buzău a fost subiectul direct vătămat în condițiile în care a obținut 3 % din voturile valabil exprimate și a transmis către Autoritatea Electorală Permanentă întregul set de documente justificative aferente cheltuielilor electorale, fiind îndeplinite condițiile art. 57 și următoarele din H.G. nr. 10/2016.

Împrejurarea că Autoritatea Electorală Permanentă, în mod nelegal, nu a validat și sumele înregistrate spre rambursare de către Organizația Județeană Buzău îndrituiește din punct de vedere al interesului procesual dar și al dreptului subiectiv, atât partidul cât și organizația în a promova și susține prezentul litigiu.

Intimatul-pârât a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

În esență arată intimata că prin cererea de rambursare a cheltuielilor efectuate în campania electorală semnată de reprezentatul legal al A., dl. C., s-a solicitat rambursarea cheltuielilor electorale realizate în cadrul alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2016 la nivelul județelor Bacău, Dolj, Gorj, Hunedoara și Maramureș.

Prin urmare, cheltuielile realizate la nivelul Filialei Buzău nu au fost solicitate, și niciunul din cele două acte administrative emise de intimată nu se referă la Filiala Județeană Buzău a A. și nu face referire la validarea sau invalidarea cheltuielilor electorale realizate la nivelul Filialei Buzău, astfel că prin aceste acte nu s-a produs nicio vătămare recurentului-reclamant.

Susține intimata că recurentul nu a produs nicio dovadă a faptului că a formulat acțiunea în numele partidului-mamă, respectiv A., cel care a avut calitatea de competitor electoral în cadrul alegerilor locale din anul 2016, astfel cum rezultă din procesele-verbale de consemnare a rezultatelor alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2016, emise de Biroul Electoral Central și publicate în Monitorul Oficial al României nr. 466/22.06.2016, Partea I. Potrivit dispozițiilor Legii nr. 334/2006, persoana juridică îndreptățită să solicite rambursarea cheltuielilor electorale, în calitate de competitor electoral, este A. și nu organizația județeană a acestuia.

Cu referire la Hotărârea nr. 1/10.01.2017 a Biroului Național de Conducere al A. prin care d. B. a fost desemnat să execute funcția de președinte interimar, susține intimata că în temeiul dispozițiilor art. 24 din legea partidelor politice nr. 14/2003, A. avea obligația de a depune această hotărâre la Tribunalul București în termen de 30 de zile de la data la care a fost adoptată în vederea consemnării modificării în Registrul partidelor politice.

Or, conform mențiunilor înscrise în Registrul partidelor politice, președintele A. este dl. C..

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

Motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. este nefondat, sentința recurată reflectând interpretarea și aplicarea corectă a normelor de drept material incidente la circumstanțele de fapt ale cauzei.

Înalta Curte are în vedere că potrivit acestui motiv de recurs, casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, hotărârea fiind dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii atunci când instanța a recurs la textele de lege aplicabile speței dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omițând unele condiții pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greșit.

Instanța de control judiciar constată că în cauză nu sunt întrunite cerințele impuse de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în vederea casării hotărârii deoarece prima instanță a interpretat și aplicat în mod corect dispozițiile legale incidente cauzei.

Înalta Curte, raportat la modul de soluționare a cauzei, prin admiterea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului - excepție de fond, absolută și peremptorie - reține următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată, formulată de A. - Filiala Județeană Buzău s-a solicitat anularea partială a Raportului de control încheiat de intimata-pârâtă la data de 25.10.2016 precum și a Deciziei de rambursare a cheltuielilor electorale nr. 729 emisă de aceeași intimată la data de 29.11.2016, prin care s-a respins cererea de rambursare a cheltuielilor electorale.

Calitatea procesuală presupune existența unei identități între reclamant și cel care este titularul dreptului din raportul juridic dedus judecății (calitate procesuală activă), precum și între pârât și cel obligat în același raport juridic (calitate procesuală pasivă).

În materia contenciosului administrativ, calitatea procesuală activă o poate avea persoana care solicită autorității efectuarea unei operațiuni administrative sau emiterea unui act administrativ, respectiv persoana ce se consideră vătămată prin refuzul autorității de a proceda ca atare la efectuarea operațiunii/emiterea actului sau prin emiterea actului solicitat iar calitatea procesuală pasivă o are instituția/autoritatea ce refuză a soluționa cererea sau care a emis actul ce se consideră vătămător.

În prezenta cauză, instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului A. - Filiala Județeană Buzău, reținând că, în cazul situațiilor juridice pentru a căror realizare calea justiției este obligatorie, calitatea procesuală activă aparține celui ce se poate prevala de acest interes, iar calitate procesuală pasivă aparține celui față de care se poate realiza interesul respectiv, iar în cauză nu există nicio dispoziție legală care să confere reclamantului calitate procesuală activă în ceea ce privește pretenția sa.

Înalta Curte, în raport de dispozițiile legale incidente cauzei, precum și de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, constată că în mod corect a fost admisă de către instanța de fond excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului.

Sub acest aspect Înalta Curte are în vedere că atât Legea nr. 334/2006 privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, republicată, cât și H.G. nr. 10/2016 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006 enumeră entitățile politice - partide politice, alianțele politice și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale - care au dreptul a solicita rambursarea cheltuielilor electorale.

Astfel, din conținutul dispozițiilor art. 48 din Legea nr. 334/2006, precum și a dispozițiilor art. 57 din H.G. nr. 10/2016, indiferent de tipul alegerilor: alegeri parlamentare generale, alegeri pentru Președintele României, alegeri pentru membrii din România în Parlamentul European, sau alegeri pentru autoritățile administrației publice locale, dreptul de a obține rambursarea cheltuielilor electorale efectuate aparține partidelor politice, alianțelor politice și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale.

Observând că dreptul de a obține rambursarea cheltuielilor electorale a fost stabilit de legiuitor în favoarea partidului politic, alianței politice sau organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, urmează a se verifica dacă cerința legii a fost îndeplinită în cauză, respectiv dacă cererea de chemare în judecată a fost formulată de titularul cererii prevăzut de lege, respectiv de partidul politic.

Verificând înscrisurile aflate la dosarul cauzei se constată că cererea de rambursare a cheltuielilor a fost formulată de A. prin președinte, dl. C., așa cum rezultă din cererea de rambursare a cheltuielilor - dosar recurs, iar cererea de chemare în judecată a fost formulată de A. - Filiala Județeană Buzău pentru cheltuielile efectuate de această organizație în timpul campaniei electorale din anul 2016. De altfel, chiar ultimul petit al cererii de chemare în judecată arată în mod expres: "obligarea Autorității Electorale Permanente de a proceda la punerea în plată a cheltuielilor pe care Organizația Județeană a A. Buzău le-a efectuat în perioada campaniei electorale a alegerilor locale din anul 2016".

Pe de altă parte, observă Înalta Curte, tot din verificarea înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, că prin cererea de rambursare s-a solicitat rambursarea cheltuielilor electorale realizate în cadrul alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2016 la nivelul județelor Bacău, Dolj, Gorj, Hunedoara și Maramureș, cheltuielile efectuate la nivelul județului Buzău nefiind menționate în cuprinsul cererii de rambursare formulate, aspect recunoscut chiar de reclamant prin plângerea prealabilă formulată - dosar Tribunalul București.

Nici critica din recurs ce vizează faptul că toate actele de procedură efectuate în cauză cât și întregul demers litigios promovat au fost confirmate și însușite de către președintele actual al partidului, și deci de către A., prin semnarea și ștampilarea contractului de asistență juridică, nu poate fi primită.

Sub acest aspect este de observat că recurentul invocă Hotărârea nr. 1/10.01.2017 prin care a fost desemnat președinte interimar dl. B. ca urmare a demisiei președintelui inițial, dl. C..

Însă, pentru ca Hotărârea nr. 1/10.01.2017 să producă efecte ea trebuie depusă în termen de 30 de zile de la data la care a fost adoptată în vederea consemnării modificării în Registrul partidelor politice.

Conform dispozițiilor art. 49 alin. (1) din Legea nr. 14/2003 legea partidelor politice: "(1) Registrul partidelor politice este instrumentul legal de evidență a partidelor politice din România".

Or, la data depunerii cererii de chemare în judecată, din cuprinsul mențiunilor înscrise în registrul partidelor politice, președintele partidului era dl. C. - dosar Curtea de Apel București).

În concluzie, dreptul pretins de recurentul-reclamant nu aparține acestuia, ca filială, ci partidului mamă, acesta fiind subiect al raportului juridic litigios, astfel că nefiind nici persoană vătămată într-un drept, și nici destinatar al actului contestat, corect a stabilit judecătorul fondului că reclamantul nu are calitate procesuală activă.

Prin urmare, Înalta Curte constată că toate criticile formulate sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect și legal starea de fapt dedusă judecății, hotărârea pronunțată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului și a probatoriilor administrate.

Pentru considerentele expuse, nefiind incidente motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul A. - Filiala Județeană Buzău împotriva sentinței nr. 4058 din 11 octombrie 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 noiembrie 2021.