ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5914/2021

Ședința publică din data de 25 noiembrie 2021

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 09.11.2018 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2018, reclamanta Agenția Națională de Integritate a solicitat să se constate nulitatea absolută a următoarelor autorizații și adrese:

- autorizația de Centru de pregătire și perfecționare "A." S.R.L. - Punctul de lucru din Pitești prin Nota nr. x/03.06.2013;

- autorizația de Centru de pregătire și perfecționare "A." S.R.L. - Punctul de lucru din Baia Mare prin Nota nr. x/27.11.2013;

- autorizația seria x nr. x-DJ1, privind funcționarea Centrului de pregătire și perfecționare "A." S.R.L. - Punctul de lucru din Craiova;

- adresa nr. x/13.07.2011 către S.C. "A." S.R.L. - Punctul de lucru din Craiova, prin care i s-au comunicat limitele pentru care este autorizată să desfășoare acivități în domeniul transporturilor;

- adresa nr. x/05.07.2011, către S.C. "A." S.R.L. - Punctul de lucru din Craiova, prin care i s-au solicitat completări la dosarul necesar autorizării:

- adresa nr. x/27.06.2011, către S.C. "A." S.R.L. - Punctul de lucru din Craiova, prin care i s-au solicitat completări la dosarul necesar autorizării;

- adresa nr. x/21.10.2013, către S.C. "A." S.R.L. - Punctul de lucru din Brașov, prin care i s-au solicitat completări la dosarul necesar autorizării.

Prin sentința civilă nr. 2116/2019 din 28 iunie 2019, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins excepția lipsei de obiect a acțiunii ca nefondată; a admis excepția inadmisibilității cererii de anulare a adreselor; a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta Agenția Națională de Integritate, în contradictoriu cu pârâții B., Ministerul Transporturilor și S.C. A. S.R.L.; a anulat autorizațiile pentru punctele de lucru din Pitești, Baia Mare și Craiova și a respins cererea de anulare a adreselor privind completarea dosarelor de autorizare, ca inadmisibilă.

3.1. Împotriva sentinței civile nr. 2116/2019 din 28 iunie 2019, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs pârâtul Ministerul Transporturilor, întemeiat pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței recurate în sensul respingerii cererii de anulare a actelor administrative, ca nefondate.

3.2. Împotriva aceleiași sentințe a declarat recurs și pârâta S.C. A. S.R.L., solicitând admiterea recursului și casarea sentinței recurate în privința soluției de anulare a autorizațiilor.

Recurenta-pârâtă susține că instanța nu a ținut cont de faptul că autorizațiile seria x nr. x-Ag 11 din Nota nr. x/03.06.2013; seria x nr. x-MM1 din Nota nr. x/27.11.2013 și seria x nr. x-DJ1 au fost anulate prin publicarea în Monitorul Oficial nr. 867 din 20.11.2015 a OMT nr. 1212/2015 pentru aprobarea Normelor privind autorizarea și controlul Centrelor de Pregătire și Perfecționare în Transportul Rutier.

În acest context, arată că Centru de pregătire și perfecționare A. S.R.L. a solicitat autorizarea în condițiile noilor Norme, autorizațiile anterioare fiind anulate.

Consideră că anularea celor trei autorizații este inadmisibilă.

Menționează că Agenția Națională de Integritate cunoștea starea de incompatibilitate în care se găsea B. din anul 2012, dar nici această instituție și nici Ministerul Transporturilor și Infrastructurii nu au luat nicio măsură pentru respectarea regimului conflictului de interese.

Mai arată că S.C. A. S.R.L. nu avea de unde să cunoască starea de incompatibilitate în care se găsea pârâta B. și că, în condițiile în care se cunoștea din 2012 că aceasta nu respectă regimul juridic al conflictului de interese, semnarea autorizațiilor emise în 2013 se putea face de către un alt director, în condițiile în care dosarele de autorizare au fost instrumentate de alți angajați din Direcția de Transport Rutier.

Apreciază că a îndeplinit toate condițiile pentru autorizare impuse de normele în vigoare la momentul respectiv.

Intimata-reclamantă Agenția Națională de Integritate a depus concluzii scrise, prin care invocă excepția nulității recursului formulat de pârâta S.C. A. S.R.L. și invocă autoritatea de lucru judecat în raport cu decizia nr. 2433 din 11.06.2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2015.

II. Soluția instanței de recurs

II.1. Analizând cu prioritate excepția nulității cererii de recurs formulate de către pârâta S.C. A. S.R.L., invocată de către intimata-reclamantă Agenția Națională de Integritate prin întâmpinare, Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ., prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs."

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ.:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.:

"Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

Înalta Curte constată că prezenta cerere de recurs nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., întrucât dezvoltarea motivelor de recurs nu se încadrează în niciunul dintre motivele de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Mai mult, examinând cererea de recurs formulată de către pârâta S.C. A. S.R.L., se constată că prin aceasta sunt redate anumite aspecte de fapt ale cauzei, aspectele invocate nefiind în măsură să conducă la casarea hotărârii recurate.

În speță, instanța de recurs constată că recurenta-pârâtă nu a arătat care sunt normele de drept material ce au fost, în opinia sa, încălcate sau aplicate greșit de către prima instanță și nici argumentele pentru care a apreciat în acest mod. Cu alte cuvinte, recurenta-pârâtă nu a formulat nicio critică concretă adusă hotărârii recurate, care să poată fi încadrată în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Or, această neregularitate a cererii de recurs este sancționată cu nulitatea.

În acest sens, Înalta Curte constată că potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.:

"Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind verificarea aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

Recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanța de recurs fiind învestită cu analiza conformității hotărârii recurate în raport cu dispozițiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Deoarece recurenta-pârâtă nu s-a conformat exigențelor cerute de lege și nu a formulat critici care să permită încadrarea motivelor de recurs în vreunul dintre cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul acest recurs.

II.2. Analizând cu prioritate excepția de netimbrare a recursului declarat de Ministerul Transporturilor, potrivit art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 197 C. proc. civ.:

"În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii."

De asemenea, conform dispozițiilor art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, taxele de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege.

În cauză sunt incidente și dispozițiile art. 24 alin. (1) și (2) teza a II-a din O.U.G. nr. 80/2013, potrivit cărora:

"(1) Recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1 - 7 din C. proc. civ.

(2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 RON; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON."

Prin citația comunicată recurentului Ministerul Transporturilor la data de 26.09.2019, în cadrul procedurii de regularizare a cererii de recurs, precum și prin citația emisă pentru termenul din 25.11.2021, comunicată recurentului la data de 12.11.2021, Înalta Curte i-a adus la cunoștință obligația achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 de RON, aferente cererii de recurs formulate împotriva sentinței civile nr. 2116/2019 din 28 iunie 2019, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Cu toate acestea, până la termenul de judecată din data de 25 noiembrie 2021, recurentul-pârât Ministerul Transporturilor nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul stabilit de instanță.

Înalta Curte constată că prezenta cerere de recurs nu este scutită de plata taxei judiciare de timbru.

Consecința neachitării taxei judiciare de timbru aferente căii de atac a recursului este prevăzută de dispozițiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ. raportat la alin. (3) al aceluiași text de lege, sancțiunea fiind nulitatea recursului netimbrat.

Prin urmare, Înalta Curte va anula ca netimbrat recursul formulat de pârâtul Ministerul Transporturilor.

2.2. Temeiul legal al soluțiilor adoptate în recurs

Pentru argumentele arătate la pct. II.1. din prezenta decizie și în temeiul dispozițiilor art. 496 raportat la art. 486 alin. (1) lit. e) și alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul declarat de S.C. A. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 2116/2019 din 28 iunie 2019, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal

Pentru considerentele arătate la pct. II.2. din prezenta decizie și în temeiul dispozițiilor art. 496 coroborat cu art. 197 și art. 486 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va anula, ca netimbrat, recursul declarat de Ministerul Transporturilor împotriva aceleiași sentințe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de S.C. A. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 2116/2019 din 28 iunie 2019, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de Ministerul Transporturilor împotriva aceleiași sentințe.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 25 noiembrie 2021.