ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5850/2021

Circumstanțele cauzei. Cererea de chemare în judecată. Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 02.04.2018 sub dosar nr. x/2018, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU. VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ., KKK., LLL., MMM., NNN., OOO., PPP., QQQ., RRR., SSS. au chemat în judecată pe pârâta Direcția Națională Anticorupție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, solicitând: (1) anularea Ordinului nr. 59/01.03.2018 emis de Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, prin care s-au stabilit drepturile salariale, începând cu data de 01.01.2018, având ca temei legal numărul criteriu 4, al Capitolului I, lit. B) și nr. Crt. 6 al Cap. I lit. A) din Anexa V-Familia ocupațională de funcții bugetare "Justiție" și Curtea Constituțională, precum și nota nr. x din Cap. I lit. A) din Anexa nr. VIII-Familia ocupațională de funcții bugetare "Administrație" din Legea-cadru nr. 153/2017; (2) obligarea pârâtei Direcția Naționale Anticorupție să emită un ordin prin care să fie calculate salariile, potrivit "principiului ierarhizării, pe verticală, cât și pe orizontală, în cadrul aceluiași domeniu (art. 6 lit. f) din lege)" în raport de dispozițiile art. 22 alin. (3) din Secțiunea a 6-a, art. 1 lit. e), art. 3 alin. (1) de la Cap. VIII și numărul criteriu 4, lit. B) de la Cap. I din Anexa V-Familia ocupațională de funcții bugetare "Justiție" și Curtea Constituțională combinat cu art. 6, art. 8 și art. 10, toate din Legea-cadru nr. 153/2017 precum aplicarea art. 5 din Secțiunea 1 Cap. VIII din Legea nr. 153/2017.

Hotărârea primei instanțe. Prin sentința civilă nr. 3947 din data de 05.10.2018, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată, precizată și completată de reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU. VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ., KKK., LLL., MMM., NNN., OOO., PPP., QQQ., RRR., SSS., în contradictoriu cu pârâta Direcția Națională Anticorupție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ca nefondată. A respins cererea de intervenție voluntară principală, astfel cum a fost formulată, precizată și completată de intervenientul voluntar principal TTT., ca nefondată.

Cererea de recurs. Împotriva sentinței civile nr. 3947 din data de 05.10.2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal au declarat recurs reclamanții și intervenientul TTT.. În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că potrivit dispozițiilor art. 22 alin. (3) Secțiunea a 6-a, Cap. VIII din Anexa V din Legea nr. 153/2017 "salariul de bază pentru ofițerii de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție sunt prevăzute în prezenta anexă Ia cap. I lit. B) nr. crt. 4". Ca urmare, în aplicarea legii, determinarea salariului de bază a ofițerului de poliție judiciară din cadrul D.N.A. este realizată printr-o normă de trimitere la valoarea nominală a indemnizațiilor de încadrare din Legea-cadru nr. 153 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, așa cum sunt consemnate în nr. crt. 4, lit. B) de la Cap. I din Anexa V. Abordarea legiuitorului în ceea ce privește salariul de bază al ofițerilor de poliție judiciară D.N.A., este întemeiat pe principiul latinesc "ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus", cel căruia îi sunt aplicabile dispozițiile nr. crt. 4, lit. B) de la Cap. I din Anexa V din Legea nr. 153/2017, în procesul de individualizare a valorii nominale fiind aplicabile principiile, cerințele și regulile prevăzute în lege. Trimiterea este una realizată la întreg nr. crt. 4, lit. B) de la Cap. I din Anexa V din Legea nr. 153/2017, număr care cuprinde o "ierarhizare, atât pe orizontală, cât și pe verticală". Pe orizontală sunt criteriile cu trimitere la vechimea în muncă, iar pe verticală sunt criteriile de individualizare care se raportează la vechimea în funcție. Prin alegerea ultimului criteriu pe orizontală, "baza 0-3 ani", vechimea în funcție este exclusă total, singura căreia i se dă relevanța cuvenită fiind vechimea în muncă. Dacă ar fi vrut să elimine raportarea la vechimea în funcție, legiuitorul ar fi făcut trimitere în norma legală la rândul corespunzător din cadrul nr. crt. 4 și ar fi indicat titlul acestuia "baza 0-3". Faptul că nu acest lucru a avut în intenție legiuitorul o explică și prin indicarea criteriilor generale de ierarhizare a posturilor prevăzute în dispozițiile art. 8 din Lege. Apreciază că modul în care a fost stabilit salariul și s-a făcut încadrarea a fost exclusiv pe rândul intitulat "baza 0-3" din cadrul "nr. crt. 4" pentru toți ofițerii de poliție judiciară din cadrul D.N.A., indiferent de vechimea acestora în funcție și nu raportându-se și la celelalte categorii de vechime, respectiv: "3-5 ani", "5-10 ani" ori "10-15 ani", ceea ce denotă faptul că alegerea are caracter arbitrar și discriminatoriu, generând aplicarea unor formule diferite de calculare a salariilor din care rezultă situații anormale, precum reducerea salariului în urma acumulării de vechime ori salariul mai mare pentru ofițerul cu vechime mai mică în funcție decât cel cu vechime mai mare. Stabilirea salariului de bază pentru funcția de ofițer de poliție judiciară (vechime în grupa de muncă corespunzătoare) la valoarea nominală ce ar reieși ar fi în deplină concordanță și cu dispozițiile art. 7 lit. a) din Legea nr. 153/2017, unde este definită noțiunea de salariu de bază, respectiv: "reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul plătit din fonduri publice, corespunzător funcției, gradului/treptei profesionale, gradației, vechimii în specialitate, astfel cum este stabilită în anexele nr. I-IX." Mai mult, potrivit dispozițiilor prevăzute în Anexa VI din Legea nr. 153/2017, ofițerii de poliție judiciară detașați suni salarizați în conformitate cu reglementările aplicabile categoriei de personal din care fac parte, potrivit funcției îndeplinite în instituția unde sunt detașați. In contextul cadrului normativ invocat în prezenta, constatăm că salarizarea reclamanților-contestatori sub aspectul salariului de bază, în forma și cuantumul reținut prin art. 1 din Ordinul nr. 10/23.01.2018, este realizată doar cu aplicarea dispozițiilor invocate la Cap. I lit. B) nr. cri. 4, art. 22 alin. (1), Secțiunea a 6-a, Cap. VIII-Anexa V din Legea-cadru nr. 153 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătii din fonduri publice și prin ignorarea totală a dispozițiilor prevăzute de art. 22 alin. (3) Secțiunea a 6-a, Cap. VIII, Cap. I, lit. B) nr. crt. 4-Anexa V și de art. 36 alin. (1) coroborat cu ari. 38, art. 39, Cap. I, țoale din Legea-cadru nr. 153 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Pentru toate aceste considerente se solicită recursul formulat, casarea hotărârii atacate și pe fond admiterea cererii de chemare în judecată.

Apărările formulate în cauză. Intimata-pârâtă nu a depus întâmpinare.

Procedura de soluționare a recursului. În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 22 iulie 2021, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererii de recurs la data de 24 noiembrie 2021, în ședință publică, cu citarea părților.

Aspecte procedurale. La data de 17.02.2021 s-a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, iar în raport de faptul că la data de 17.05.2021 s-a pronunțat Decizia nr. 31, s-a dispus repunerea cauzei pe rol.

Soluția instanței de recurs. Examinând sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat, pentru următoarele considerente: Recurenții-reclamanți au învestit instanța de contencios administrativ cu o cerere prin care au solicitat anularea Ordinului nr. 59/01.03.2018 emis de Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, prin care s-au stabilit drepturile salariale, începând cu data de 01.01.2018, și obligarea pârâtei Direcția Naționale Anticorupție să emită un ordin prin care să fie calculate salariile, potrivit "principiului ierarhizării, pe verticală, cât și pe orizontală, în cadrul aceluiași domeniu (art. 6 lit. f) din lege)" în raport de dispozițiile art. 22 alin. (3) din Secțiunea a 6-a, art. 1 lit. e), art. 3 alin. (1) de la Cap. VIII și numărul criteriu 4, lit. B) de la Cap. I din Anexa V-Familia ocupațională de funcții bugetare "Justiție" și Curtea Constituțională combinat cu art. 6, art. 8 și art. 10, toate din Legea-cadru nr. 153/2017 precum aplicarea art. 5 din Secțiunea 1 Cap. VIII din Legea nr. 153/2017. Prima instanță a respins cererea dedusă judecății reținând, în esență, că ofițerul de poliție judiciară nu acumulează prin exercitarea activității în cadrul Direcției Naționale Anticorupție vechime în funcția vizată de Capitolului I lit. B) nr. crt. 4, rămânând din perspectiva textului legal cu o vechime de "0" ani, ci acumulează vechime relevantă pentru funcția de poliție deținută și care implică o aplicare a art. 11 alin. (4) din Anexa VI la Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv majorarea cu un anumit procent a dreptului salarial, reflectat de altfel corespunzător în Anexele la Ordinul litigios. Învestită cu soluționarea cererii de recurs, Înalta Curte constată că soluția pronunțată de prima instanță este dată cu interpretarea și aplicarea corectă a normelor de drept incidente cauzei. Potrivit dispozițiilor art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare: "(1) Personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare au dreptul la 1-7 gradații, în raport cu timpul servit în calitate de personal militar, polițist și funcționar public cu statut special din sistemul administrației penitenciare. (2) Soldele de funcție/Salariile de funcție prevăzute la cap. I din prezenta anexă sunt la gradația 0. (3) Intervalul de timp cuprins între data acordării gradului militar și data absolvirii instituției militare de învățământ se ia în calcul la stabilirea de gradații. Perioada modulului instruirii individuale nu se ia în calcul la stabilirea de gradații. (4) Intervalele de timp în funcție de care se acordă cele 7 gradații, precum și procentele corespunzătoare acestora, calculate la solda de funcție/salariul de funcție avută/avut la data îndeplinirii condițiilor de trecere în gradație și incluse în solda de funcție/salariul de funcție, sunt următoarele: a) gradația I - de la 3 la 6 ani - și se determină prin majorarea soldei de funcție/salariului de funcție prevăzut la cap. I din prezenta anexă cu cota procentuală de 3%, rezultând cuantumul nou al soldei de funcție/salariului de funcție; b) gradația a II-a - de la 6 la 9 ani - și se determină prin majorarea soldei de funcție/salariului de funcție cu cota procentuală de 3%, rezultând cuantumul nou al soldei de funcție/salariului de funcție; c) gradația a III-a - de la 9 la 12 ani - și se determină prin majorarea soldei de funcție/salariului de funcție cu cota procentuală de 3%, rezultând cuantumul nou al soldei de funcție/salariului de funcție; d) gradația a IV-a - de la 12 la 15 ani - și se determină prin majorarea soldei de funcție/salariului de funcție cu cota procentuală de 3%, rezultând cuantumul nou al soldei de funcție/salariului de funcție; e) gradația a V-a - de la 15 la 18 ani - și se determină prin majorarea soldei de funcție/salariului de funcție cu cota procentuală de 3%, rezultând cuantumul nou al soldei de funcție/salariului de funcție; f) gradația a VI-a - de la 18 la 21 ani - și se determină prin majorarea soldei de funcție/salariului de funcție cu cota procentuală de 3%, rezultând cuantumul nou al soldei de funcție/salariului de funcție; g) gradația a VII-a - peste 21 ani - și se determină prin majorarea soldei de funcție/salariului de funcție cu cota procentuală de 3%, rezultând cuantumul nou al soldei de funcție/salariului de funcție." În raport de aceste dispoziții, în mod corect prima instanță a reținut că ofițerul de poliție judiciară nu acumulează prin exercitarea activității în cadrul Direcției Naționale Anticorupție vechime în funcția vizată de Capitolului I lit. B) nr. crt. 4, rămânând din perspectiva textului legal cu o vechime de "0" ani, ci acumulează vechime relevantă pentru funcția de poliție deținută și care implică o aplicare a art. 11 alin. (4) din Anexa VI la Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv majorarea cu un anumit procent a dreptului salarial, reflectat de altfel corespunzător în Anexele la Ordinul litigios. De asemenea, Înalta Curte va avea în vedere interpretarea pe care Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a realizat-o prin Decizia nr. 31 din data de 17.05.2021, respectiv că, prin exercitarea activității în cadrul Direcției Naționale Anticorupție ori Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, agenții și ofițerii de poliție detașați la acestea nu pot acumula vechime în funcția vizată de cap. I lit. B) nr. crt. 4 din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, rămânând din perspectiva textului legal cu o vechime de "0" ani, ci acumulează o vechime relevantă pentru funcția de poliție deținută, calculată potrivit timpului servit în această calitate, adică cele 7 gradații prevăzute în anexa nr. VI la aceeași lege. Faptul că prin nota de subsol nr. 1 la tabelul prevăzut în cap. I lit. B) din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 se prevede că prin "vechime în funcție", în sensul prezentului capitol, se înțelege vechimea în funcția de judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat-asistent sau auditor de justiție denotă că ierarhizarea salarizării în funcție de această vechime nu se poate aplica decât categoriilor de personal expres prevăzute, nu și categoriilor de personal a căror salarizare se stabilește prin "trimitere" la coeficientul de ierarhizare. Mențiunea expresă a legiuitorului privind înțelegerea noțiunii de "vechime în funcție" trebuie interpretată în sensul limitării la funcțiile special și limitativ prevăzute în nota de subsol anterior evocată. Concluzionând, nu se poate vorbi, în cazul personalului din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, despre o încălcare a principiului ierarhizării pe verticală, cât și pe orizontală, în cadrul aceluiași domeniu, în funcție de complexitatea și importanța muncii desfășurate, această categorie de personal beneficiind, pe orizontală, de gradația rezultată din cap. I lit. B) nr. crt. 4 din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, iar pe verticală, de gradația rezultată din art. 11 alin. (4) din anexa nr. VI la aceeași lege. Nu se poate interpreta că trimiterea la prevederile nr. crt. 4 lit. B) de la cap. I din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, referitoare la "vechimea în funcție", se aplică și acestei categorii profesionale, întrucât o astfel de interpretare ar reprezenta o adăugare la lege, ceea ce nu este permis în acest context. Prin urmare, având în vedere dispozițiile art. 521 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora dezlegarea dată chestiunilor de drept este obligatorie pentru instanța care a solicitat dezlegarea de la data pronunțării deciziei, Înalta Curte apreciază că susținerile și criticile recurenților sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.