ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4498/2021

Ședința publică din data de 7 octombrie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanții A. și B. au solicitat, în contradictoriu cu pârâta Direcția Națională Anticorupție:

- anularea Ordinului nr. 13/25.01.2019, a Ordinului de soluționare a contestației nr. 194 din 17.04.2019 al Direcției Naționale Anticorupție privind pe A., respectiv a Ordinului de soluționare a contestației nr. 195 din 17.04.2019 al Direcției Naționale Anticorupție privind pe B.;

- obligarea Direcției Naționale Anticorupție la emiterea unui Ordin de calculare și plată a drepturilor salariale prin stabilirea unui salariu de bază potrivit "principiului ierarhizării, pe verticală, cât si pe orizontală, în cadrul aceluiași domeniu (art. 6 lit. f) din Cap. I, Secțiunea 2 din Legea nr. 153/2017)", în raport de dispozițiile art. 22, alin. (3) din Cap. VIII, Secțiunea a 6-a, art. 1, lit. e), art. 3 alin. (1) din Cap. VIII, Secțiunea I și Cap. I, lit. B), nr. crt. 4 din Anexa V - Familia ocupațională de funcții bugetare Justiție și Curtea Constituțională, combinat cu art. 6, art. 8 și art. 10, art. 38 alin. (3) lit. a) și alin. (4), toate din Legea cadru nr. 153/2017, coroborat cu prevederile art. 34 alin. (1) și alin. (2) - Cap. II din O.U.G. 114, începând cu data de 01.01.2019 (astfel cum este prevăzut în Legea-cadru nr. 153/28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice) și până la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești, precum și pentru viitor;

- plata drepturilor solicitate, actualizate cu indicele de inflație, ca urmare a devalorizării monedei naționale, începând cu data nașterii drepturilor și până la data efectuării plății;

- plata dobânzilor legale cuvenite pentru drepturile restante, începând cu data nașterii drepturilor și până la data executării hotărârii judecătorești.

Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 843 din 26 noiembrie 2019, a respins acțiunea formulată de reclamanți ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții A. și B., invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ.

În motivarea căii de atac, recurenții au susținut că hotărârea primei instanțe este nelegală, având în vedere că s-a apreciat că li se aplică salariul de bază care corespunde gradației 5 pentru vechimea în muncă, iar pe de altă parte unei vechimi incluse doar la nivelul de vechime corespunzător "Baza 0-3 ani", justificat, în opinia judecătorului fondului, de limitarea la funcțiile special și limitativ prevăzute în nota de subsol de la Capitolul 1 lit. B) din Anexa V din lege - pct. nr. 1.

Însă, potrivit recurenților, abordarea legiuitorului în ceea ce privește salariul de bază al ofițerilor de poliție judiciară D.N.A. este întemeiată pe principiul "ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus", cel căruia îi sunt aplicabile dispozițiile nr. crt. 4, lit. B) de la Cap. I din Anexa V din Legea nr. 153/2017, iar în procesul de individualizare a valorii nominale sunt aplicabile principiile, cerințele și regulile prevăzute în lege.

Or, trimiterea este realizată la întregul nr. crt. 4, lit. B) de la Cap. I din Anexa V din Legea nr. 153/2017, care cuprinde o "ierarhizare, atât pe orizontală, cât și pe verticală".

Pe orizontală sunt criteriile cu trimitere la vechimea în muncă, iar pe verticală sunt criteriile de individualizare care se raportează la vechimea în funcție.

Dacă ar fi vrut să elimine raportarea la vechimea în funcție, legiuitorul ar fi făcut trimitere în norma legală la rândul corespunzător din cadrul nr. crt. 4 și ar fi indicat titlul acestuia "baza 0-3". Faptul că nu acest lucru a avut în intenție legiuitorul se explică și prin indicarea criteriilor generale de ierarhizare a posturilor prevăzute în dispozițiile art. 8 din Lege.

Apreciază astfel că modalitatea de stabilire a salariului de bază și încadrarea exclusiv pe rândul intitulat "baza 0-3" din cadrul "nr. crt. 4" pentru toți ofițerii de poliție judiciară din cadrul D.N.A., indiferent de vechimea acestora în funcție și nu raportându-se și la celelalte categorii de vechime, respectiv:

"3-5 ani", "5-10 ani" ori "10-15 ani", denotă faptul că această alegere, indiferent de vechimea în cadrul autorității intimate, a fost una arbitrară.

În ceea ce îi privește, au arătat că, deși în anexa nr. 2 a ordinului contestat este evidențiată vechimea în Direcția Națională Anticorupție prin sintagma "peste 7 ani 20%", această vechime nu se regăsește în salariul de bază al funcției și în venitul brut cum ar fi fost firesc.

Așa fiind, consecința limitării salariului de bază la valoarea impusă de aplicarea unui singur criteriu de ierarhizare prevăzut de Legea nr. 153/2017 (doar pe orizontală, nu și pe verticală - corespunzător vechimii în funcția de ofițer de poliție judiciară) o constituie salariul diminuat dar și alte drepturi ce sunt valorificate în funcție de salariu.

În acest sens, au apreciat că argumentul reținut de prima instanță, în sensul că ofițerii de poliție judiciară dețin vechime "0" în sensul Notei nr. 1invocate, nu poate avea aplicabilitate în cauză, în condițiile în care prin dispozițiile art. 22 alin. (3) din Legea cadru nr. 153/2017 se face trimitere la cap. I lit. B) nr. crt. 4, așa încât nu poate fi avută în vedere definiția de vechime în funcție astfel cum se regăsește la pct. 1 al notei de subsol menționate.

Prin urmare, în contextul cadrului normativ invocat, au considerat că salarizarea, sub aspectul salariului de bază, în forma și cuantumul reținut prin Ordinul nr. 13/25.01.2019, este realizată cu aplicarea dispozițiilor invocate la Cap. I lit. B) nr. crt. 4, însă doar prin limitarea la un singur criteriu de ierarhizare, pe orizontală al vechimii în muncă, fără a fi avută în vedere și ierarhizarea pe verticală determinată de vechimea în funcția de ofițeri de poliție judiciară din cadrul D.N.A, ignorându-se astfel art. 22 alin. (3), Cap. VIII, Secțiunea a 6-a, art. 1 lit. e) și art. 3 alin. (1) din Cap. VIII, Secțiunea I și Anexa V - Cap. I lit. B)

nr. crt. 4 combinat cu art. 6 lit. f), art. 8 alin. (1) și art. 10, art. 38 alin. (3) lit. a) și alin. (4), toate din Legea-cadru nr. 153/2017.

În continuare, recurenții au făcut referire la principiile care reglementează sistemul de salarizare prevăzute la art. 6 din Legea nr. 153/2017, printre care se regăsește și cel de la lit. f) principiul ierarhizării, "pe verticală, cât și pe orizontală, în cadrul aceluiași domeniu (...)", invocând și prevederile art. 7 lit. a) din Lege, care definește noțiunea de salariu de bază, aceasta "reprezentând suma de bani la care are dreptul lunar personalul plătit din fonduri publice, corespunzător funcției, gradului/treptei profesionale, gradației, vechimii în specialitate, astfel cum este stabilită în anexele nr. I-IX.", și la art. 3 din Cap. VIII Anexa V și art. 8 alin. (1) din Legea nr. 153/2017.

În fine, au făcut trimitere, totodată, la faptul că în cazul unui ofițer de poliție judiciară din cadrul autorității intimate cu funcția de șef birou sunt aplicabile criteriile din întregul nr. crt. 4 al Cap. 1, lit. B) Anexa V din Legea nr. 153/2017 (atât pe orizontală - vechimea în muncă, cât și pe verticală - vechimea în funcție), stabilindu-se indemnizația de încadrare conform art. 22 alin. (3) din Lege (corespunzătoare funcției de prim-procuror adjunct din cadrul parchetului de pe lângă judecătorie) așa încât se impune aplicarea acelorași criterii de ierarhizare în cazul tuturor ofițerilor de poliție judiciară din cadrul Direcției.

În opinia recurenților, având în vedere Anexa V la Legea cadru nr. 153/2017, configurată într-un sistem de ierarhizare atât pe orizontală, cât și pe verticală, este de netăgăduit că determinarea salariului de bază individual poate poate să fie realizată doar prin utilizarea principiilor, criteriilor și regulilor prevăzute de lege, la concurența atât a vechimii în muncă, cât și a vechimii în funcția de ofițer de poliție judiciară din cadrul D.N.A.

În concluzie, au solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate și, pe fond, admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate de recurenți și în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

Recurenții-reclamanți au învestit instanța de contencios administrativ cu o cerere vizând anularea Ordinului nr. 13/25.01.2019 și Ordinului de soluționare a contestației nr. 194 din 17.04.2019, cu consecința obligării autorității pârâtei să emită un nou ordin prin care să stabilească indemnizația de încadrare a acestora, potrivit principiului ierarhizării pe verticală și pe orizontală, în cadrul aceluiași domeniu (art. 6 lit. f) din lege), în conformitate cu dispozițiile art. 22 alin. (3) din Anexa V, art. 3 alin. (1) Cap. VIII și nr. crt. 4. lit. B) Cap. I din Anexa V la Legea nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare.

Curtea de apel a respins acțiunea reclamantului, ca neîntemeiată.

Soluția Curții de apel este corectă, fiind adoptată și de instanța de control judiciar.

În esență, deși recurenții au încadrat susținerile formulate în prevederile art. .488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., în realitate criticile acestora vizează încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, urmând să fie analizate din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Prin art. 2 al Ordinului nr. 13/25.01.2019 emis de procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, contestat în cauză, au fost stabilite începând cu 01.01.2019 drepturile salariale pentru ofițerii și agenții de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție (DNA), printre care și reclamanții din prezenta cauză:

- pentru reclamantul A. la nr. 109 din Anexa 2 s-au menționat următoarele: salariu de funcție în cuantum de 13.719 RON, gradație pentru vechimea în muncă 5, vechimea DNA peste 7 ani 20%, salariu de grad în cuantum de 360 RON, spor pentru condiții de muncă grele, vătămătoare ori periculoase la data de 31.12.2018 în cuantum de 2.058 RON și spor de risc și suprasolicitare neuropsihică și spor de confidențialitate la data de 31.12.2018, în cuantum de 2.058 RON.

- pentru reclamantul B. la nr. 111 din Anexa 2 s-au menționat următoarele: salariu de funcție în cuantum de 13.719 RON, gradație pentru vechimea în muncă 5, vechimea DNA peste 7 ani 20%, salariu de grad în cuantum de 360 RON, spor pentru condiții de muncă grele, vătămătoare ori periculoase la data de 31.12.2018 în cuantum de 2.058 RON și spor de risc și suprasolicitare neuropsihică și spor de confidențialitate la data de 31.12.2018, în cuantum de 2.058 RON.

În cauză, reclamanții contestă modul în care autoritatea publică pârâtă a făcut aplicarea Legii nr. 153/2017 în materia salarizării ofițerilor și agenților de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, raportat la trimiterile normei legale la drepturile salariale cuvenite procurorilor, față de care, în opinia acestora, se impunea să se țină cont inclusiv de vechimea în funcție în cadrul DNA în determinarea salariului de bază.

Salarizarea agenților și a ofițerilor de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție este reglementată în art. 22 alin. (3) din Capitolul VIII al Anexei V la Legea-cadru nr. 153/2017, potrivit cărora:

"Salariul de bază se stabilește potrivit prezentei anexe, ….și cap. I lit. B) nr. crt. 4 pentru ofițerii de poliție judiciară. (…) Ofițerii și agenții de poliție judiciară din Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism beneficiază de drepturile prevăzute în prezenta anexă.(…)".

La Capitolul I lit. B) nr. crt. 4 se află funcția de "procuror cu grad de judecătorie", existând în cadrul tabelului aferent o ierarhizare pe verticală raportată la vechimea în funcție și o ierarhizare pe orizontală raportată la gradație, primul rând al ierarhiei fiind cel specific unei vechimi în funcție de "0-3 ani".

Totodată, în Nota nr. 1 și nr. 3 la Capitolul I lit. A) și B) se prevede că "Prin "vechime în funcție", în senul prezentului capitol, se înțelege vechimea în funcția de judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat-asistent sau auditor de justiție.", respectiv că "Indemnizația de încadrare/coeficientul cuprinde sporul de vechime în muncă corespunzător gradației " .

Din analiza coroborată a normelor legale incidente, prima instanță a reținut că singura referință relevantă pentru stabilirea salariilor ofițerilor de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție al căror salariu de bază a atins nivelul prevăzut pentru anul 2022 este cea la Capitolul I lit. B) nr. crt. 4 primul rând, vizând ierarhizarea aferentă unei vechimi în funcție de "0-3 ani" cu variațiile date de gradațiile diferite.

Astfel, ofițerii de poliție judiciară, deși asimilați din perspectiva salariului de bază celui reglementat pentru funcția de procuror cu grad de judecătorie, nu se bucură decât de variațiile salariului de bază în funcție de indemnizația stabilită pentru rândul aferent vechimii "0-3 ani" și gradațiilor corespunzătoare acesteia, întrucât dețin vechime "0" în sensul Notei nr. 1 la Capitolul I lit. B), nejustificând acumularea de vechime în funcțiile de "judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat-asistent sau auditor de justiție", singurele relevante pentru observarea și a celorlalte grile de la Capitolul I lit. B) nr. crt. 4, anume rândurile normative pentru "3-5 ani", "5-10 ani", "10-15 ani", "15-20 ani" și "peste 20 ani".

Cu alte cuvinte, pentru aplicarea Capitolul I lit. B) nr. crt. 4 în sensul art. 22 alin. (3) din Capitolul VIII ale Anexei V la Legea - cadru nr. 153/2017 nu este relevantă vechimea în funcția de ofițer de poliție judiciară acumulată în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, întrucât nu există nicio normă juridică prin care să se asimileze această vechime celei de "judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat-asistent sau auditor de justiție" prevăzută explicit la Nota nr. 1 la Capitolul I lit. B) spre a fi avută în vedere la determinarea rândurilor raportat la vechimea în funcție.

Înalta Curte constată că nu poate primi criticile recurenților, care, în esență, sunt centrate pe greșita aplicare a art. 22 alin. (3) din Capitolul VIII al Anexei V raportat la Capitolul I lit. B) nr. crt. 4 din Legea-cadru nr. 153/2017, prima instanță reținând în mod corect că actul administrativ atacat este legal.

Din această perspectivă, instanța de control judiciar constată că este relevantă Decizia nr. 31/17.05.2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, ulterior pronunțării sentinței atacate, prin care s-a statuat că:

"În interpretarea și aplicarea principiului ierarhizării pe verticală, cât și pe orizontală, în cadrul aceluiași domeniu, în funcție de complexitatea și importanța activității desfășurate, potrivit prevederilor art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, în cazul personalului din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism care nu are o grilă proprie de salarizare, trimiterea la prevederile nr. crt. 4 lit. B) de la capitolul I din anexa nr. V, din același act normativ, vizează aplicarea acestor dispoziții doar în ceea ce privește vechimea în muncă, nu și vechimea în funcție".

"91. Salarizarea agenților și ofițerilor de poliție judiciară din cadrul celor două structuri speciale de parchet este reglementată prin trimiterile făcute de legiuitor la drepturile salariale cuvenite unui procuror cu grad de judecătorie.

Așadar, potrivit Deciziei nr. 31 din data de 17.05.2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, obligatorie pentru instanțele de judecată în temeiul art. 521 alin. (2) din C. proc. civ., agenții și ofițerii de poliție judiciară din cadrul autorității intimate nu pot acumula vechime în funcția vizată de cap. I lit. B) nr. crt. 4 din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, ci acumulează vechime relevantă pentru funcția de poliție deținută și care implică o aplicare a art. 11 alin. (4) din Anexa VI la Legea-cadru nr. 153/2017.

Așa fiind, Înalta Curte constată că interpretarea și aplicarea de către judecătorul fondului a normelor de drept material, cu referire la art. 22 alin. (3) din Capitolul VIII al Anexei V la Legea-cadru nr. 153/2017 este corectă, situație în care nu se mai impune dezvoltarea argumentelor și considerentelor instanței de recurs asupra problemelor de drept care formează obiectul criticilor formulate în calea de atac, toate acestea fiind dezlegate prin decizia amintită.

Prin urmare, soluția pronunțată de prima instanță reflectă interpretarea și aplicarea corectă a prevederilor legale incidente cauzei.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat, nefiind identificate motive de reformare a sentinței în limitele art. 488 alin. (1) pct. 8 din același cod.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanții A. și B. împotriva sentinței nr. 843 din 26 noiembrie 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 7 octombrie 2021, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.