ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2291/2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curtii de Apel- sectia a VIII a contencios administrativ și fiscal, reclamantii A., B., C., D., E., F. au chemat in judecata Directia Națională Anticorupție din cadrul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casație și Justiție, solicitand:

- anularea Ordinului nr. 537 din 20 decembrie 2018, rectificat prin Ordinul nr. 50 din 27 februarie 2018 emis de Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, prin care s-au stabilit drepturile salaríale, începând cu data de 01.01.2018, avand ca temei legal numărul criteriu 4, lit. B) al Capitolului I, din Anexa V-Familia ocupațională de funcții bugetare "Justiție" și Curtea Constituțională și după rectificarea ordinului și nota nr. x din Cap. I lit. A) din Anexa nr. VIII - Familia ocupațională de funcții bugetare "Administrație" din Legea-cadru nr. 153 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice,

- obligarea pârâtei Direcția Naționale Anticorupție să emită un ordin prin care să fie calculate salariile, potrivit principiului ierarhizării, pe verticală, cât și pe orizontală, în cadrul aceluiași domeniu (art. 6 lit. f) din lege)" în raport de dispozițiile art. 22 în raport de dispozițiile art. 22, alin. (3) din Secțiunea a 6-a, art. 1, lit. e), art. 3, alin. (1) de la Cap. VIII și numărul criteriu 4, lit. B) de la Cap. I din Anexa V-Familia ocupațională de funcții bugetare "Justiție" și Curtea Constituțională combinat cu art. 6 lit. f), art. 8 alin. (1),toate din Legea-cadru nr. 153 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, valori față de care sunt aplicabile majorarea prevăzută prin Nota nr. x din Cap. I lit. A)-Anexa VIII și sporurile specifice prevăzute și reglementate, potrivit art. 38 alin. (3) lit. a) și art. 4, art. 5 din Legea-cadru nr. 153 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Prin sentința civilă nr. 438 din 6 februarie 2019 pronunțate de Curtea de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal s-a respins actiunea formulată de A., B., C., D., E., F., în contradictoriu cu Direcția Națională Anticorupție din cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație si Justiție, astfel cum a fost formulată și precizată ca nefondată.

Împotriva sentinței civile nr. 438 din 6 februarie 2019 pronunțată de Curtea de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal reclamanții D., B., F., C., A., E. au formulat recurs, criticând hotărârea pentru nelegalitate.

Recurentii-reclamanți au solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate și, în rejudecare, admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată și precizată.

În contextul unei succinte prezentări a situației de fapt și a enunțării dispozițiilor art. 22 alin. (1), (2) și 3, Secțiunea a 6-a, Capitolul VIII din anexa V la Legea nr. 153/2017, art. 3 alin. (1) din Capitolul VIII, Anexa V din aceeași lege, art. 8, art. 7 lit. a), recurenții-reclamanți au susținut că reținerea primei instanțe în sensul că în urma analizării textelor de lege, a articolelor din Legea cadru nr. 153/2017 potrivit căreia "legiuitorul a dorit stabilirea salariului unui specialist DNA/DIICOT/PICCJ numai în funcție de vechimea în muncă (pe orizontală), adică cel prevăzut în rubrica "baza 0-3 ani", întrucât criteriu vechimii în funcția de judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat-asistent sau auditor de justiție" este lipsită de temei juridic, în condițiile în care legiuitorul nu de putine ori a afirmat că salariul trebuie calculat atât în funcție de vechimea pe orizontală, cât și pe verticală.

Astfel, reclamanții care sunt specialiști în cadrul DNA și asimilați din punct de vedere al salarizării nivelului magistraților procurori de la orice Parchet de pe lângă judecătorie, au dreptul de a beneficia de un salariu calculat portivit vechimii în muncă, dar și vechimii pe post.

Cererea de recurs a fost întemeiată pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În cauză nu s-a formulat întâmpinare.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 17 octombrie 2019, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererilor de recurs la data de 20 mai 2020, în ședință publică, cu citarea părților.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând sentința recurată prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este fondat, pentru considerentele expuse în continuare.

Instanța de contencios administrativ și fiscal a fost învestită cu o cerere prin care reclamantii A., B., C., D., E., F. au solicitat în contradictoriu cu pârâta Directia Națională Anticorupție din cadrul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casație și Justiție anularea Ordinul nr. 537/20.12.2017, rectificat prin Ordinul nr. 50/27.02.2018 emis de Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție și obligarea pârâtei să emită un nou ordin prin care să stabilească indemnizația de încadrare a reclamanților, potrivit principiului ierarhizării, pe verticală și pe orizontală, în cadrul aceluiași domeniu, în conformitate cu dispozițiile art. 22 coroborat cu art. 22 alin. (3) din Anexa 5 la Legea nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare.

Constată Înalta Curte că reclamanții sunt angajați în cadrul Direcției Naționale Anticorupție pe funcții de specialiști, iar numirea acestora s-a făcut în conformitate cu dispozițiile art. II din O.U.G. nr. 45/2002 privind Direcția Națională Anticorupție, beneficiind de un statut special, reglementat de dispozițiile art. 28 alin. (8) din O.U.G 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție, O.U.G. nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției și de Legea nr. 45/2007 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției.

In urma apariției Legii-cadru nr. 153 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, Direcția Națională Anticorupție prin Procurorul șef a emis Ordinul nr. 537/20.12.2017, rectificat ulterior prin Ordinul nr. 50/28 februarie 2018 prin care reclamanților li s-au stabilit drepturile salariale în conformitate cu noile reglementări.

Reține Înalta Curte că potrivit dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 153/2017, "Sistemul de salarizare reglementat prin prezenta lege are la bază următoarele principii: (...) f) principiul ierarhizării, pe verticală, cât și pe orizontală, în cadrul aceluiași domeniu, în funcție de complexitatea și importanța activității desfășurate, iar, conform art. 7 lit. e) din aceeași lege:

"salariul lunar cuprinde salariul de bază ori, după caz, indemnizația lunară sau indemnizația de încadrare, compensațiile, indemnizațiile, sporurile, adaosurile, primele, premiile, precum și celelalte elemente ale sistemului de salarizare corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar", indemnizația de încadrare reprezentând suma de bani corespunzătoare funcției, gradului, gradației și vechimii în funcție, prevăzută în anexele nr. I-IX.

Având în vedere funcțiile ocupate de reclamanți - specialisti în cadrul DNA - instanța de control judiciar reține că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 22 din Anexa V - Familia ocupațională de funcții bugetare "Justiție și Curtea Constituțională" la Legea nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora:

(1) Salariile de bază pentru specialiștii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, inclusiv al Direcției Naționale Anticorupție și al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și al celorlalte parchete, sunt prevăzute în prezenta anexă la cap. I lit. B) nr. crt. 4.

(2) Specialiștii prevăzuți la alin. (1) beneficiază și de celelalte drepturi salariale prevăzute de lege pentru categoria profesională din care fac parte, după caz, cu excepția elementelor salariale care compun salariul de bază stabilit pentru categoriile profesionale din care fac parte.

(3) Salariul de bază se stabilește potrivit prezentei anexe, cap. I lit. A) nr. crt. 6 pentru agenții de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și cap. I lit. B) nr. crt. 4 pentru ofițerii de poliție judiciară. Șefii de birou din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism beneficiază de indemnizația de încadrare corespunzătoare funcției de prim-procuror adjunct din cadrul parchetului de pe lângă judecătorie, iar șefii de serviciu de indemnizația de încadrare corespunzătoare funcției de prim-procuror în cadrul parchetului de pe lângă judecătorie. Ofițerii și agenții de poliție judiciară din Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism beneficiază de drepturile prevăzute în prezenta anexă. Specialiștii prevăzuți la alin. (1) beneficiază și de prevederile art. 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările și completările ulterioare."

Din interpretarea textului legal citat, rezultă că indemnizația de bază corespunzătoare funcției pe care sunt încadrati reclamantii trebuie stabilită la nivelul indemnizației de încadrare corespunzătoare funcției de procuror din cadrul parchetului de pe lângă judecătorie, astfel cum este prevăzut în Anexa V la cap. I lit. B) nr. crt. 4, norma legală fiind clară, concisă, univocă și nesusceptibilă de o altă interpretare.

Astfel, constată Înalta Curte că la nr. crt. 4 din Anexa V la cap. I lit. B) la care face trimitere art. 22 sus-enunțat este menționată funcția de procuror cu grad de judecătorie, nr. crt. 4 cuprinzând o ierarhizare pe orizontală, dată de treptele de vechime în muncă, care au fost luate în considerare de către pârâtă la stabilirea drepturilor salariale ale reclamanților și o ierarhizare pe verticală, dată de treptele de vechime în funcție după cum urmează: baza 0-3 ani, 3-5 ani, 10-15 ani, 15-20 ani, peste 20 ani, pârâta raportându-se la acest criteriu la rubrica baza 0-3 ani.

Or, intenția legiuitorului atunci când s-a referit la salariile de bază pentru specialiștii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, prin dispozițiile art. 22, a făcut trimiterea la nr. crt. 4 din Anexa V la cap. I lit. B), în) integralitatea sa, care cuprinde toate treptele de vechime în funcție antereferite, astfel că în mod eronat pârâta DNA s-a raportat la acest criteriu la rubrica baza 0-3 ani, algoritmul de calcul folosit de aceasta nefiind așadar prevăzut de lege.

Este motivul pentru care este greșită și interpretarea instanței de fond, care a achiesat la apărările pârâtei, referitoare la faptul că trimiterea generică la Cap. I lit. B) nr. crt. 4, adică salariul unui procuror cu grad de judecătorie cu vechimea în muncă (gradație) stabilită pe orizontală și cu vechimea în funcție stabilită pe verticală, trebuie coroborată cu nota de subsol și că legiuitorul a dorit stabilirea unui specialist din cadrul Parchetului de pe lângă ÎCCJ/DNA/DIICOT numai în funcție de vechimea în muncă (pe orizontală), în cazul în care aceasta ar fi fost intenția legiuitorului, acesta ar fi făcut trimitere în concret la nr. crt. 4 din Anexa V la cap. I lit. B) - baza 0-3 ani.

Așa fiind, prin modalitatea în care a stabilit salariul reclamantilor, pârâta DNA nu a respectat dispozițiile art. 22 din Anexa V - Familia ocupațională de funcții bugetare "Justiție și Curtea Constituțională" la Legea nr. 153/2017 coroborat cu cap. I lit. B) nr. crt. 4 din aceeași Anexă, ceea ce atrage nelegalitatea actului ce formează obiectul acțiunii de față.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va admite recursul, va casa, în tot, sentința recurată și rejudecând, va admite actiunea precizată, va anula Ordinul nr. 537/20.12.2017, rectificat prin Ordinul nr. 50/27.02.2018 emis de Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție și va obliga pârâta să emită un nou ordin prin care să stabilească indemnizația de încadrare a reclamanților, potrivit principiului ierarhizării, pe verticală și pe orizontală, în cadrul aceluiași domeniu, în conformitate cu dispozițiile art. 22 alin. (3) din Anexa 5 la Legea nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenții-reclamanți D., B., F., C., A., E., împotriva sentinței nr. 438 din 6 februarie 2019 pronunțate de Curtea de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal.

Casează, în tot, sentința recurată și rejudecând:

Admite actiunea precizată formulată de reclamanții A., B., C., D., E., F., în contradictoriu cu pârâta Direcția Națională Anticorupție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Anulează Ordinul nr. 537/20.12.2017, rectificat prin Ordinul nr. 50/27.02.2018 emis de Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție.

Obligă pârâta să emită un nou ordin prin care să stabilească indemnizația de încadrare a reclamanților, potrivit principiului ierarhizării, pe verticală și pe orizontală, în cadrul aceluiași domeniu, în conformitate cu dispozițiile art. 22 alin. (3) din Anexa 5 la Legea nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 3 iunie 2020.