ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5838/2021

Ședința publică din data de 24 noiembrie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1 Prin cererea înregistrată sub nr. x/2016, pe rolul Tribunalului Brăila, reclamantul A. a chemat în judecată intimata Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților București pentru ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se dispună invalidarea deciziei de validare parțială nr. 1851/31.05.2016, întrucât nu i s-ar fi calculat corect dreptul de despăgubiri la care avea dreptul potrivit Legii nr. 290/2003.

1.2. Prin sentința civilă nr. 238 din 08.05.2018, Tribunalul Brăila a respins cererea formulată de reclamantul A. împotriva pârâtei Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

1.3. Împotriva susmenționatei sentințe, în termenul prevăzut de lege, a declarat recurs reclamantul A., pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.

1.4. La termenul din data de 10.01.2019 părțile, deși legal citate, nu au fost prezente și nici nu au cerut judecata în lipsă, conform art. 411 C. proc. civ., astfel încât s-a dispus suspendarea judecării cauzei pentru lipsa părților, în temeiul prevederilor legale menționate.

Prin sentința civilă nr. 1046 din data de 5 noiembrie 2019, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția de perimare și a constatat perimat recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 238 din 08.05.2018, pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr. x/2016.

Împotriva hotărârii menționate la punctul I.2, a declarat recurs reclamantul A., prin care a solicitat casarea hotărârii atacate și admiterea cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată.

Prin întâmpinarea depusă în cauză, intimata-pârâtă Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților București a invocat excepțiile tardivității și nulității recursului, iar pe fond, respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței civile nr. 1046 din data de 5 noiembrie 2019 pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, ca fiind temeinică și legală.

Prin răspunsul la întâmpinare formulat la data de 27 ianuarie 2021, recurentul a reiterat aspecte aferente soluționării fondului cauzei, contestând maniera în care intimata a emis actul administrativ atacat în litigiul pendinte.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 494, art. 490 alin. (2), art. 471

1

și art. 201 C. proc. civ., iar prin rezoluția din data de 1 februarie 2021 s-a fixat termen de judecată la data de 24 noiembrie 2021, în ședință publică, cu citarea părților.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând, cu prioritate, termenul de formulare a căii de atac, Înalta Curte constată că recursul a fost declarat cu nerespectarea termenului prevăzut de lege, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 421 alin. (1), teza I C. proc. civ.:

"Hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunțare", iar potrivit art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)." Totodată, conform art. 185 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ.:

"Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate absolută."

Înalta Curte reține că sentința civilă nr. 1046 din data de 5 noiembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, prin care a fost admisă excepția perimării și s-a constatat perimat recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 238 din 08.05.2018, pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr. x/2016, a fost pronunțată la data de 5 noiembrie 2019. Termenul de 5 zile, prevăzut de art. 421 alin. (1), teza I C. proc. civ., înăuntrul căruia trebuia declarată calea de atac a recursului, a început să curgă de la acest moment și s-a împlinit la data de 11 noiembrie 2019, potrivit dispozițiilor art. 181, raportat la art. 183-184 C. proc. civ.

Cererea de recurs a fost, însă, depusă de reclamant, prin intermediul serviciului poștal, la data de 6 aprilie 2020, astfel cum rezultă din data menționată de Poșta Română pe plicul în cuprinsul căruia a fost comunicată calea de atac, conform înscrisului aflat la dosarul instanței de recurs, fără ca într-un astfel de dosar să se regăsească un alt material probator care să facă dovada vreunui alt mod de comunicare sau depunere a recursului.

Prin urmare, Înalta Curte constată că recursul a fost formulat în afara termenului de 5 zile prevăzut de lege, respectiv la data de 6 aprilie 2020, ultima zi în care putea fi promovată calea de atac fiind 11 noiembrie 2019.

Pentru considerentele arătate, în temeiul dispozițiilor art. 185 alin. (1) și art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 1046 din data de 5 noiembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardiv formulat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 1046 din data de 5 noiembrie 2019 pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24 noiembrie 2021.