ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5706/2021

Ședința publică din data de 18 noiembrie 2021

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 08.01.2021 sub nr. de dosar x/2021, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Afacerilor Interne, a solicitat obligarea pârâtului să desecretizeze OMAI nr. 1/0535/21.07.2011, Anexa nr. x/21.07.2011 la OMAI nr. 1/0535/21.07.2011, Nota-Raport nr. x/2011, Raportul de analiză nr. S/298/2011 și toate celelalte înscrisuri secretizate enumerate în solicitările sale trimise către pârât și înregistrate la MAI.

În motivare a arătat că aceste înscrisuri au stat la baza eliberării sale din funcția publică deținută, considerând că înscrisurile ce fac obiectul cererii nu îndeplinesc condițiile impuse de lege pentru secretizarea acestora.

În drept a invocat art. 2 și art. 6 din TUE, art. 17 alin. (1), art. 20-22, art. 47, art. 52, art. 53 și art. 54 din Carta Drepturilor Fundamentale a UE, CEDO, Constituția României, C. proc. civ., C. civ., Legea nr. 182/2002, H.G. nr. 585/2002 și Legea nr. 554/2004.

Prin sentința civilă nr. 2688/21.04.2021 Tribunalul București a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei formulate de reclamantul A. în contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Afacerilor Interne în favoarea Curții de Apel București.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 31.05.2021 sub nr. x/2021.

La termenul de judecată din data de 17.09.2021, instanța a rămas în pronunțare asupra excepției necompetenței materiale a Curții de Apel București invocată din oficiu.

Prin sentința civilă nr. 1233 din 17.09.2021, Curtea de Apel București- secțiaia VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, invocată din oficiu.

A declinat competența de soluționare a cauzei promovate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL AFACERILOR INTERNE, în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

A constatat ivit conflictul negativ de competență, suspendă judecata și înaintează dosarul cauzei Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal pentru soluționarea conflictului.

II. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în regulator de competență.

Înalta Curte de Casație și Justiție, sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII - a contencios administrativ și fiscal.

Înalta Curte constată că, în cauză, există un conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între cele două instanțe îl constituie problema instanței competente material să soluționeze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.

Înalta Curte reține că obiectul cererii de chemare în judecată este reprezentat de desecretizarea unor înscrisuri emise de pârâtul Statul Român prin Ministerul Afacerilor Interne-autoritate publică centrală-, care au stat la baza eliberării reclamantului din funcția publică deținută.

Potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, "(1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."

Astfel, cum cererea de chemare în judecată întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 182/2002, a fost formulată în contradictoriu cu o autoritate publică centrală, respectiv pârâtul Statul Român prin Ministerul Afacerilor Interne, iar o altă dispoziție specială care să prevădă competența de primă instanță a tribunalului nu este incidentă în cauză, competența materială de soluționare a cauzei în temeiul art. 10 din Legea 554/2004 aparține Curții de Apel București, avându-se în vedere rangul autorității emitente a înscrisurilor solicitate.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII - a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Afacerilor Interne, în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII - a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 18 noiembrie 2021, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.