ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5629/2021

Circumstanțele cauzei 1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Brăila sub nr. x/2016 reclamanții A. și alții, membrii de sindicat, reprezentați de Sindicatul Administrație Locală al Salariaților din Primăria Brăila au chemat în judecată pe pârâtul Municipiul Brăila prin Primar pentru a se dispune obligarea acestuia la plata unei despăgubiri echivalente drepturilor salariale de care au fost privați în perioada 01.01.2011- la zi prin determinarea nelegală a salariului de bază aferent funcțiilor publice de execuție, grad profesional asistent/principal/superior, emiterea deciziilor de reîncadrare a reclamanților pe funcțiile publice deținute și stabilirea salariului de bază aferent treptei I de salarizare aflat în plată la nivelul angajatorului în anul 2010 pentru funcțiile publice de execuție, grad profesional asistent/principal/superior și în subsidiar obligarea pârâtului la plata daunelor compensatorii și moratorii aferente diferențelor salariale rezultate din recalcularea salariului. Prin sentința nr. 563/19.10.2016 a Tribunalului Brăila a fost respinsă ca nefondată acțiunea formulată de reclamanți. Prin Decizia nr. 728 din 13 aprilie 2017, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal a admis recursul declarat de reclamanții A. și alții, membrii de sindicat, reprezentați de Sindicatul Administrație Locală al Salariaților din Primăria Brăila împotriva sentinței nr. 563/19.10.2016 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr. x/2016. A casat sentința atacată și în consecință admis în parte acțiunea formulată de reclamanți. A obligat pârâtul Municipiul Brăila prin Primar să achite reclamanților eventualele diferențe salariale rezultate din aplicarea dispozițiilor art. (1) alin. (5) 1 din Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea O.U.G. nr. 83/2014, sume ce se vor actualiza cu indicele de inflație și la care se vor calcula dobânzile legale aferente, de la data exigibilității lunare a fiecărei diferențe și până la plata efectivă. Sumele se vor calcula de la 09.04.2015, în cazul în care promovarea în grad profesional ce a determinat apariția diferențelor salariale este anterioară sau concomitentă acestei date, respectiv de la data promovării în grad profesional, în cazul în care acesta este ulterioară datei de 09.04.2015. Sumele se vor calcula până la data de 01.08.2016 sau până la intervenirea situației de încetare/suspendare a raporturilor de serviciu, dacă această situație este anterioară datei de 01.08.2016. A respins ca nefondate celelalte cereri. 1.

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Brăila sub nr. x/2019 reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Brăila, ca urmare a nesoluționării în termen legal a cererii sale înregistrate la Primăria Municipiului Brăila sub nr. x/24.10.2019 prin care a solicitat să i se comunice Dispoziția nr. 4197/11.12.2018. La această cauză a fost conexat dosarul nr. x/2019 ce are ca obiect cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Municipiul Brăila, în contradictoriu cu pârâta A., prin care s-a solicitat anularea dispoziției primarului Municipiului Brăila nr. 4198/11.12.2019. Prin sentința civilă nr. 243/07.07.2020, Tribunalul Brăila a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Brăila și a obligat pârâtul la punerea în executare a Dispoziției nr. 4198/11.12.2018 emisă de primarul Municipiului Brăila. A respins ca rămas fără obiect capătul de cerere privind obligarea pârâtului la comunicarea către reclamantă a Dispoziției nr. 4198/11.12.2018 emisă de primarul Municipiului Brăila și a obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 1.504,50 de RON cu titlul de cheltuieli de judecată. A respins ca neîntemeiată cererea conexă formulată de pârâtul reclamant Municipiul Brăila în contradictoriu cu reclamanta pârâtă A. și cererea expertului B. de majorare a onorariului. Prin Decizia nr. 912 din 16 noiembrie 2020, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal a admis recursul formulat de recurentul Municipiul Brăila împotriva sentinței civile nr. 243/07.07.2020 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr. x/2019. A casat în parte sentința recurată și în rejudecare, a respins cererea reclamantei de punerea în executare a Dispoziției nr. 4198/11.12.2018 emisă de primarul Municipiului Brăila și cererea de obligare la plata cheltuielilor de judecată. A admis cererea conexă formulată de pârâtul-reclamant Municipiul Brăila în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă A. și a dispus anularea Dispoziției nr. 4198/11.12.2018 emisă de primarul Municipiului Brăila. A menținut dispozițiile sentinței civile nr. 243/07.07.2020 pronunțate de Tribunalul Brăila în dosarul nr. x/2019 cu privire la respingerea ca rămas fără obiect a capătului de cerere privind obligarea la comunicarea către reclamantă a Dispoziției nr. 4198/11.12.2018 emisă de primarul Municipiului Brăila și cu privire la cererea expertului B. de majorare a onorariului. 2. Cererea de revizuire Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 16 decembrie 2020 sub numărul x/2020, revizuenta A., în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat revizuirea deciziei nr. 912/16.11.2020, pronunțată de Curtea de Apel Galați în dosarul civil nr. x/2019, conexat cu dosarul civil nr. x/2019, întrucât nesocotește efectul pozitiv al autorității de lucru judecat al deciziei civile nr. 728/13.04.2017, pronunțată de Curtea de Apel Galați în dosarul civil nr. x/2016 În motivarea cererii de revizuire, a arătat următoarele: a) Instanța de recurs a dispus anularea Dispoziției nr. 4198/11.12.2018, fără să arate care sunt elementele de nelegaliate ale acestui act administrativ, dat fiind faptul că a fost învestită chiar în acest sens, însă, fără a fi învestită a procedat în mod nelegal la cercetarea unor chestiuni litigioase asupra cărora se pronunțase deja o altă instanță, respectiv Curtea de Apel Galați prin Decizia nr. 728/2017; b) Fără a pune în discuția părților și fără o minimă cercetare judiciară, cu ignorarea totală a probelor aflate la dosar, instanța a stabilit că nu își desfășoară activitatea în aceleași condiții în care își desfășoară activitatatea și ceilalți șefi de serviciu. A stabilit acest fapt fără să indice care sunt acele condiții privind desfășurarea activității pe care ceilalți șefi de serviciu le îndeplinesc și ea nu le îndeplinește; c) Incidența dispozițiilor art. 1 alin. (5) din O.U.G. nr. 83/2014, în ceea ce o privește a fost stabilită cu putere de lucru judecat în Decizia nr. 728/2017, deci, instanța care a pronunțat această hotărâre a stabilit fără tăgadă faptul că, își desfășoară activitatea în aceleași condiții, are aceleași studii și aceiași vechime ca și ceilalți șefi de serviciu la care se raportează și care au fost analizați prin Raportul de expertiză judiciară întocmit în cauză. Pe cale de consecință, nici o altă instanță nu putea stabili o altă situație de fapt, decât cu nesocotirea efectului pozitiv al autorității de lucru judecat stabilit inițial de o instanță; d) Instanța de recurs avea obligația să pună în discuția părților noțiunea de funcție publică similară, care de altfel este definită de art. 7 lit. g) din Legea nr. 153/2017; f) În considerentele Deciziei nr. 728/2017, instanța a reținut faptul că, există diferențe salariale pentru toți funcționarii publici pentru care au fost emise dispoziții de salarizare ca urmare a Deciziei CCR nr. 794/2016, așa cum este și cazul său, beneficiară a Dispoziției nr. 6301/30.12.2016, iar prin Decizia nr. 912/2020 instanța de recurs din dosarul nr. x/2019, a reținut în considerente faptul că nu are de încasat diferențe salariale, neocotind efectul pozitv al autorității de lucru judecat al Decizia nr. 728/2017, ignorând toate considerentele Deciziei CCR nr. 794/2016; g) La pct. 26 din Decizia nr. 794/2016, Curtea Constituțională a stabilit că, hotărârile judecătorești prin care s-au stabilit sporuri cum este și sporul de dispozitiv de 25% au aplicabilitate generală și se deosebesc de sporul cu caracter particular, cum este sporul de doctorat recunoscut în mod individual; Astfel, toți funcționarii publici care nu aveau calitatea de reclamanți în dosarul civil prin care s-a obținut sporul de dispozitiv de 25 %, ar fi trebuit să beneficieze de acest spor, cel puțin pentru intervalul de timp prevăzut în O.U.G. nr. 83/2014, respectiv 09.04.2015 - 01.08.2016, ulterior aceste aspecte fiind reglementate definitiv prin Decizia CCR nr. 794/2016. În raport cu situația de fapt descrisă, sunt îndeplinite condițiile dispozițiilor prevăzue de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., referitoare la existența unor hotărâri potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri, astfel cum reiese din dispozițiile legale. Aceste condiții sunt pe deplin îndeplinite întrucât, decizia civilă nr. 728/2017, pronunțată în dosarul civil nr. x/2016 și decizia civilă nr. 912/2020, ambele pronunțate de Curtea de Apel Galați, sunt hotărâri potrivnice având în vedere considerentele reținute de cele două instanțe. Cererea de revizuire este admisibilă atât atunci când există contrarietate între considerentele hotărârilor, cât și atunci când există contrarietate între dispozitivele acestora. În acest sens, sunt și dispozițiile art. 461 alin. (2) C. proc. civ. prin care s-a recunoscut posibilitatea atacării doar a considerentelor, ceea ce înseamnă că și revizuirea poate fi folosită pentru a înlătura considerentele ce încalcă autoritatea de lucru judecat a altor considerente. În acesta ipoteză, pentru admisibilitatea revizuirii, cerința vizând tripla identitate de părți, obiect și cauză se analizează prin raportare strict la considerentele socotite contradictorii, iar nu la cele două hotărâri în întregul lor. Principiul autorității de lucru judecat fiind de ordine publică, întrucât servește securității raporturilor juridice, nu poate fi redus la excepția autorității de lucru judecat (cu tripla identitate de elemente prevăzute de lege) deoarece acoperă deopotrivă și efectul pozitiv (prezumția de adevăr absolut în raporturile dintre părți, a celor stabilite judiciar anterior, fără posibilitatea contrazicerii ulterioare).

Apărările formulate în cauză Intimatul Municipiul Brăila a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire ca nefondată.

Hotărârea supusă revizuirii Prin Decizia nr. 912 din 16 noiembrie 2020, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal a admis recursul formulat de recurentul Municipiul Brăila împotriva sentinței civile nr. 243/07.07.2020 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr. x/2019. A casat în parte sentința recurată și în rejudecare, a respins cererea reclamantei de punerea în executare a Dispoziției nr. 4198/11.12.2018 emisă de primarul Municipiului Brăila și cererea de obligare la plata cheltuielilor de judecată. A admis cererea conexă formulată de pârâtul-reclamant Municipiul Brăila în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă A. și a dispus anularea Dispoziției nr. 4198/11.12.2018 emisă de primarul Municipiului Brăila. A menținut dispozițiile sentinței civile nr. 243/07.07.2020 pronunțate de Tribunalul Brăila în dosarul nr. x/2019 cu privire la respingerea ca rămas fără obiect a capătului de cerere privind obligarea la comunicarea către reclamantă a Dispoziției nr. 4198/11.12.2018 emisă de primarul Municipiului Brăila și cu privire la cererea expertului B. de majorare a onorariului. 4. Hotărârea instanței competente să se pronunțe asupra revizuirii Examinând cererea de revizuire prin prisma art. 513 alin. (3) C. proc. civ., conform cărora, în cadrul acestei căi de atac, dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază, Înalta Curte reține următoarele: Potrivit dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri care evocă sau nu fondul, poate fi cerută dacă "există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri". De asemenea, conform art. 431 alin. (1) din C. proc. civ. "nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect", iar conform alin. (2) al aceluiași articol, "oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă". Dispozițiile citate au în vedere situația în care se pronunță soluții contradictorii, în una și aceeași cauză, înfrângându-se principiul puterii lucrului judecat. Rațiunea reglementării acestui motiv de revizuire o constituie necesitatea înlăturării încălcării acestui principiu și conduce, în final, la anularea ultimei hotărâri pronunțate cu încălcarea acestui principiu. De asemenea, trebuie precizat că pronunțarea unor hotărâri judecătorești contradictorii, de aceeași instanță sau de către instanțe diferite, poate fi evitată prin invocarea excepției puterii lucrului judecat. Dacă din diferite motive partea interesată nu a invocat excepția puterii lucrului judecat situația creată poate fi înlăturată pe calea extraordinară a revizuirii. De aceea, în termeni semnificativi s-a apreciat că revizuirea pentru contrarietate de hotărâri reprezintă "constatarea cu întârziere a autorității lucrului judecat". Totodată, existența triplei identități de părți, obiect și cauză, este condiția fundamentală, întrucât finalitatea revizuirii este aceea de a remedia erorile determinate de nesocotirea principiului autorității lucrului judecat. Instanța competentă să se pronunțe asupra revizuirii întemeiate pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu exercită un control judiciar asupra legalității și temeiniciei hotărârilor contradictorii, nu are căderea să aprecieze care dintre hotărârile considerate potrivnice conține soluția corectă, ci verifică numai dacă ultima hotărâre a fost pronunțată cu încălcarea principiului puterii lucrului judecat ce rezultă din prima hotărâre și, în caz afirmativ, procedează la anularea ultimei hotărâri. Pentru a fi admisibilă cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile anterior menționate este necesar ca hotărârile potrivnice să soluționeze, cu autoritate de lucru judecat, dar în mod diferit, fie fondul procesului, în tot sau în parte, fie aceeași excepție procesuală, același incident procesual sau aceeași chestiune litigioasă, situații care, însă, nu sunt identificate în prezenta cauză. În cauza de față, revizuenta A. a solicitat anularea deciziei civile nr. 912 din 16 noiembrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul civil nr. x/2019, conexat cu dosarul civil nr. x/2019, apreciind că aceasta nesocotește efectul pozitiv al autorității de lucru judecat al deciziei civile nr. 728/2017, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul civil nr. x/2016, invocând contrarietatea horărârilor în ceea ce privește considerentele reținute de cele două instanțe. Din examinarea hotărârilor pretins potrivnice, se observă că prin Decizia nr. 728 din 13 aprilie 2017, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal a admis recursul declarat de reclamanții A. și alții, membrii de sindicat, reprezentați de Sindicatul Administrație Locală al Salariaților din Primăria Brăil, a casat sentința atacată și, în consecință, admis în parte acțiunea formulată de reclamanți. A obligat pârâtul Municipiul Brăila prin Primar să achite reclamanților eventualele diferențe salariale rezultate din aplicarea dispozițiilor art. (1) alin. (5) 1 din Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea O.U.G. nr. 83/2014, sume ce se vor actualiza cu indicele de inflație și la care se vor calcula dobânzile legale aferente, de la data exigibilității lunare a fiecărei diferențe și până la plata efectivă. Un aspect relevant reținut de Curtea de Apel Galați, în considerentele Deciziei nr. 728/2017 a fost acela că situațiile juridice ale reclamanților sunt diferite, prin raportare la momentul acordării unor clase de salarizare succesive celei deținute pentru funcția respectivă și că "se va analiza situația fiecărui reclamant începând cu 09.04.2015, având în vedere că, din dispozițiile din 30.12.2016 emise în aplicarea deciziei Curții Constituționale nr. 794/2016 și din centralizatorul cu numele reclamanților, cu drepturile salariale anterioare și ulterioare O.U.G. nr. 20/2016, nu rezultă dacă promovarea în grad profesional este anterioară sau concomitentă acestei date și dacă prin aceasta au apărut diferențe salariale pentru toți reclamanții din prezenta cauză sau numai pentru cei cărora li s-au emis decizii în aplicarea deciziei Curții Constituționale." De asemenea, prin Decizia nr. 912 din 16 noiembrie 2020, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal a admis recursul formulat de recurentul Municipiul Brăila, a casat în parte sentința recurată și în rejudecare, a respins cererea reclamantei de punerea în executare a Dispoziției nr. 4198/11.12.2018 emisă de primarul Municipiului Brăila și cererea de obligare la plata cheltuielilor de judecată. A admis cererea conexă formulată de pârâtul-reclamant Municipiul Brăila în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă A. și a dispus anularea Dispoziției nr. 4198/11.12.2018 emisă de primarul Municipiului Brăila. În considerentele acestei decizii s-a reținut că în cazul reclamantei A., perioada pentru care trebuiau calculate eventualele diferențe salariale rezultate din aplicarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) 1 din Legea nr. 71/2015 conform Deciziei nr. 728 a Curții de Apel Galați, este 09.04.2015 - 01.08.2016, problema centrală a cauzei, care a făcut și obiectul criticilor din recurs, constând în a stabili dacă în perioada 09.04.2015 - 01.08.2016, în cadrul aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Brăila, a existat un funcționar care să aibă aceeași funcție, gradație și să desfășoare activitatea în aceleași condiții cu reclamanta, care să fi beneficiat de un salariu mai mare. Prin urmare, în cauză, Înalta Curte observă că demersul judiciar al revizuentei nu a fost determinat de existența unor hotărâri judecătorești potrivnice, în sensul art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., ci de nemulțumirea acesteia față de soluția nefavorabilă pronunțată de Curtea de Apel Galați prin decizia nr. 912 din 16 noiembrie 2020, dosar în care s-a analizat în concret situația reclamantei-revizuente și s-a constatat că aceasta nu avea de încasat diferențe salariale din perioada 09.04.2015-01.08.2016, nefăcându-se dovada faptului că a beneficiat de un nivel de salarizare mai mic decât cel aflat în plată în cadrul instituției, pentru aceeași funcție/grad/treaptă/gradație și în aceleași condiții de activitate. Or, prin decizia nr. 728 din 13 aprilie 2017 nu s-a analizat în concret situația reclamantei-revizuente și nu s-a stabilit că ar avea de încasat diferențe salariale din perioada 09.04.2015-01.08.2016, dimpotrivă s-a reținut că "se va analiza situația fiecărui reclamant începând cu 09.04.2015, pentru a se stabili dacă există eventuale diferențe salariale rezultate din aplicarea dispozițiilor art. (1) alin. (5) 1 din Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea O.U.G. nr. 83/2014. Rezultă, așadar, că hotărârile pretins potrivnice soluționează situații juridice diferite nefiind, îndeplinită condiția triplei identități, de părți, obiect și cauză, impusă de dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Temeiul de drept al soluției adoptate în revizuire În baza dispozițiilor art. 513 din C. proc. civ., raportat la art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire.