ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5621/2021

Ședința publică din data de 17 noiembrie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin încheierea din 10 februarie 2021, Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a suspendat judecarea cauzei pentru lipsa părților.

Împotriva încheierii din 10 februarie 2021 a Curții de Apel Iași, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a formulat recurs reclamanta A., solicitând admiterea, casarea încheierii de suspendare și continuarea judecății.

În esență, a susținut că la primul termen de judecată, în încheierea de ședință din 10.02.2021 s-a consemnat faptul că s-au formulat și s-au înaintat la dosar precizări scrise. A arătat că prin aceste precizări a solicitat Inspectoratului Județean Vaslui să depună înscrisurile enumerate în adresa din data de 04.02.2021, înscrisuri pe care le-a apreciat ca fiind pertinente, concludente și utile soluționării cauzei, și care nu i-au fost aduse la cunoștință.

De asemenea, în cuprinsul cererii de recurs a făcut referire la dispozițiile art. 41 și art. 237 C. proc. civ.

1.4. Apărările intimatului

În cauză, intimatul-pârât a formulat întâmpinare în cuprinsul căreia a invocat excepția nulității recursului, arătând că recurenta-reclamantă nu s-a conformat exigențelor art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., neindicând niciunul dintre motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

1.5. Alte aspecte procesuale

Asupra excepției nulității recursului, instanța de control judiciar s-a pronunțat în ședință publică, respingând-o ca neîntemeiată, astfel cum reiese din practicaua prezentei decizii, apreciind că prin declarația de recurs au fost dezvoltate critici ce se subsumează motivelor de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

2.1. Aspecte de fapt și de drept relevante

Analizând actele și lucrările dosarului, încheierea recurată în raport de criticile de nelegalitate invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamanta A. este nefondat, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 223 din C. proc. civ., republicat:

"(1) Lipsa părții legal citate nu poate împiedica judecarea cauzei, dacă legea nu dispune altfel.

(2) Dacă la orice termen fixat pentru judecată se înfățișează numai una dintre părți, instanța, după ce va cerceta toate lucrările din dosar și va asculta susținerile părții prezente, se va pronunța pe temeiul dovezilor administrate, examinând și excepțiile și apărările părții care lipsește.

(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul în care lipsesc ambele părți, deși au fost legal citate, dacă cel puțin una dintre ele a cerut în scris judecarea cauzei în lipsă."

În conformitate cu prevederile art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., republicat:

"Judecătorul va suspenda judecata când niciuna dintre părți, legal citate, nu se înfățișează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea în lipsă."

Analizând actele existente în dosarul instanței de fond, Înalta Curte reține că, la data de 27 noiembrie 2020, reclamanta A. a înregistrat o contestația în anulare împotriva deciziei civile nr. 945/2020 pronunțate de Curtea de Apel Iași, în dosarul nr. x/2020.

Prin încheierea de ședință din data de 10 februarie 2021, Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, reținând că la termenul de judecată de la acea dată niciuna dintre părți nu s-a prezentat și nici nu a solicitat judecarea pricinii în lipsă, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a suspendat judecarea cauzei.

Înalta Curte constată că măsura suspendării judecării cauzei este legală, fiind întrunite condițiile prevăzute de dispozițiile art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., câtă vreme recurenta-reclamantă nu a solicitat în scris judecarea cauzei în lipsă, nici prin contestația în anulare formulată și nici prin precizările depuse ulterior, la data de 05.02.2021. De asemenea, nici intimatul Inspectoratul Școlar Județean Vaslui care a formulat întâmpinare în fața instanței de fond, nu a dat eficiență dispozițiilor anterior menționate și nu a solicitat în scris judecarea cauzei în lipsă.

Prin urmare, instanța de control judiciar apreciază că nu există motive de nelegalitate cu privire la soluția primei instanțe, recurenta-reclamantă având la îndemână posibilitatea reluării judecării cauzei prin formularea unei cereri de redeschidere a procesului, astfel cum prevăd dispozițiile art. 415 pct. 1 C. proc. civ.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

În consecință, pentru toate aceste aspecte, în raport de prevederile art. 496 C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursul formulat de recurenta A., ca nefondat.

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de recurenta A. împotriva încheierii din 10 februarie 2021 a Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 noiembrie 2021.